fotbal

Nu lăsa pe alţii să-ţi joace timpul

Intre a timpului Tic-Tac
Simţurile noastre tac
Doar între ale lui ace
Intr-un V oprite
Să te scalzi cu ce
lui nu-i place
Simplul simplităţi simple
In care două ace negre
Infipte in nisip sunt o poartă
De trecere în altă dimensiune
Cu o minge de fotbal
La picior nu privind la alţii
Cum joacă timpul tău

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avancronică şi pronostic - Finala Cupei Mondiale de Fotbal 2018

Înfloresc tribunele,
Ceru-i ca oglinda,
Saltă pieptul unele,
Saltă şi Kolinda.

Pe Macron îl trec fiori,
I-arde esofagul,
Că ieri trei aviatori
Încurcară steagul.

Pe teren şi împrejur
Urlă toţi bărbaţii,
Joacă şi francezii dur,
Joacă şi croaţii.

Ce-o să fie vom vedea,
Dar vă spune moşul:
Dacă nu s-o COLINDA,
Va cânta COCOŞUL!

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Post-campionat de fotbal (South Africa 2010)

După atâtea meciuri grele,
Cu faze, goluri berechet,
Acel ecou de vuvuzele
Mi-a pus în suflet un regret ;

Pe vremea când eram copil,
Lovind băşica pe maidane,
Ai mei părinţi, driblând subtil,
Câd mă vedeau făceau baloane,

Plin de talente, fiţe, fente,
De-atunci i-aveam la deştu' mic
Pe Torres, Klose, pe Llorente,
Ronaldo... era mizilic,

Dar tata, sictirit de moarte,
Cînd eu aveam un viitor (!)
Dorea să pun mâna pe carte
Decât o minge la picior,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fotbal la radio

Ce nu-nţeleg la sportul ăsta popular
Ce-i uneori curat şi alteori murdar
Când este pe tv, totul imi pare ok,
Dar la radio însă, iese cu scântei.

Toţi comentatorii, dar absolut toţi,
Se comportă domne', ca nişte escroci,
Mingile din centru, degajate 'reu'
Toţi comentatorii le văd în careu.

Şi mai sunt grămadă, de erori, o mie
Ba te mai loveşte una-n scăfârlie
Başca ar mai fi super monumentală,
Strigă gol şi e în plasa laterală.

poezie satirică de Alex Dospian (iulie 2019)
Adăugat de Alex.D
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna expediază vara

băieţii se plimbă cu bicicleta
pegas dacă ştiţi cum arată
fetiţele roiesc în jurul gropilor
cu nisip cernut de un copil
plin de ciocolată pe faţă
alţi copilaşi se încolonează şi mărşăluiesc
în urma toboşarului care duce
trena unei fetiţe-regină
frumoasă şi severă comandă
cu glas dulce-amărui de la ultima
cutie cu bomboane de ciocolată
golită în timp ce poruncea
copiilor-soldaţi să pună mâna pe săbiile
de jucărie nepericuloase
boante la ambele capete
conform normelor în vigoare
şi să atace la comanda ei
robii s-au încolonat
mărşăluiesc în ritmul bătut
în toba de tinichea

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Prietenii mei par ciudaţi
văzuţi din exterior
unul are cancer, altul ciroză
celălalt e depresiv, altul face dializă
ne întâlnim în acelaşi loc să ne sorbim poveştile
respirăm acelaşi aer îmbâcsit de nelinişti
povestim despre fotbal, femei, pescuit
istorie, filme, literatură
râdem zgomotos şi lumea se uită mirată la noi
fericirea noastră se măsoară-n cuvintele
pe care ni le spunem de-a valma
de cele mai multe ori cafeaua îmbătrâneşte-n ceşti,
iar timpul se aşază cu noi, la masă...

poezie de Lucian Domşa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ronţăirea

aşa i se pare unui cornet: că
vârful său ar fi prea încet
că ruptă e-n muta pliere, dedicată, cu şpiţ
sămânţa de dovleac fărâmată
în dinţi de insecte corecte (?!) iar meciul
de fotbal din cartierul cu gazon onorific
în dungi
(reeditare locală a unei finale cândva mondiale)
nu poate începe la ora fixată
nu în condiţii
de ronţăire flegmatică dinspre oamenii noştri
(adică semenii care astăzi ne seamănă)
cu picioarele înainte călcând
aplaudând cu
ochii în pungi sau în plase
victorii pierdute
demult

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fel de reprimare. Ploaia

privesc cum plouă peste Criş
şi nu înţeleg mai nimic
la buletinul meteo
se anunţă ploi cod galben
dincolo dealul copiii joacă fotbal
privirea mă duce într-acolo
aud zgomote râsete şi
încă e soare

cei mai frumoşi ani sunt acolo
sub dealul deschis ca o umbrelă

irezistibil plouă

închid fereastra şi mă retrag
în întunericul dintre pereţi
şi poate mai înspre seară
o să cobor în mine
să mă privesc

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucureşti

Mi-e dor nespus de oraşul meu,
Imperfect cum a vrut Dumnezeu
Râsete-n noapte, triste poveşti,
Mi-e dor de tine, drag Bucureşti!

De terasele pline, parcuri şi alei,
Unde-s maşini tunate si derbedei
De Dorobanţi şi de Centrul Vechi
Muzica ce sună plăcut în urechi.

De mall-uri şi bulevardele largi,
Unde, pe şest, o marijuana tragi,
Şi prea uşor cheltui 200 de RON
Pe curvele triste-n ciorapi de nylon.

Terenul de fotbal şi sala de forţă
Sufletul mi-este aprins ca o torţă
După tot felul de chestii lumeşti,
Mi-e dor de tine, drag Bucureşti!

poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perechea de tenişi albi

retrăiesc amintiri...
eu încălţat cu aceiaşi tenişi albi
chinezeşti
cu care puteam juca fotbal oricât
fără să se dezlipească
zâmbetul bunicii
acelaşi mereu şi când marcam
şi când primeam gol
iarba verde pe care stăteam tolănit
adulmecându-i mirosul de lut
cerul senin tulburat uneori de un nor alb
care se topea în imensitatea albastră
ca un fulg de zăpadă
mama care-mi mângâia
creştetul capului până mă trezeam
ca să-mi dau seama
că mâna mea căuta - în întunericul nopţii
perechea de tenişi albi
chinezeşti...

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!