demnitate umana

Aidoma scribului

Poíesis-ul duhului sfânt –
din cartea cunoaşterii
celor ce sunt pe pământ,
prin rostiri genuine a fost statornicit în cuvânt.

Rugă, şoaptă, verset, blestem,
totul în tot cu parfum de poem,
amintind lumii trecutul –
în sunetul vieţii boem.

Aidoma s c r i b u l u i,
ascultând chemările timpului,
totul îmi pare un miraj al cuvântului scris –
autopoíesis între veghe şi vis.

Un spaţiu al memoriei
deopotrivă oniric- sanguin-al istoriei –
locuind cuvântul mirabil nenumărabil:
poíesis-ul duhului întrupat lumină şi har;
rămas spectator la comedia umană,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Găleşanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui parvenit

Deşi el e o nulitate
Şi n-are pic de demnitate,
Ajuns-a, totuşi, foarte sus
Şi mulţi în cale-i a distrus.
Atât de mult a dat din coate,
Încât acum sunt deformate.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (30 iulie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fii cel ce renunţă
cu demnitate
Fără tristeţea renunţării
Fără orgoliul renunţării.

Deschide-ţi sufletul în mâini
Şi deschide-ţi mâinile către Infinit
Şi permite să nu rămână din tine
Nici măcar acest ultim gest.

poezie celebră de Cecilia Meireles
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deputatul PSD Nicolae Bacalbaşa a vorbit obscen şi a făcut gesturi obscene de la tribuna Parlamentului, după ce a făcut acelaşi lucru în interviuri în presă şi în emisiuni TV

Privesc acest parlamentar,
Gunoi uman, o nulitate,
Deşi îşi spune demnitar,
El n-are pic de demnitate.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (9 mai 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui înger

Te-ai adus departe printre stele,
Tu, înger blând fără de vină,
Eşti pentru ţară un erou.
Acum tu ne priveşti din cruce,
Iar ţara noastră va renaşte din cenuşă.

Ce crud a fost, Liana – al tău destin!
Şi Dumnezeu a vrut ca să te cheme,
Ţi-ai apărat cu demnitate tricolorul,
Cu sufletul ţi-ai apărat poporul,
Iar pentru ţară te-ai jertfit ca un martir.

De ce te-au judecat prea crunt călăii?!
Când tu aveai o viaţă de trăit...
În apele învolburate şi meschine
Te-ai avântat, Liana – şi-ai pierit...
De ce atâta groază pentru tine?!

Eroii toţi prin noi or să trăiască,
Să ne amintim de ei cu demnitate,

[...] Citeşte tot

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Undeva în furtună

Vorbe se flutură,
Funcţii se scutură,
Posturi se mătură
Stupidă pătură...
Mai strâns e traiul,
Scade "mălaiul"
Şi toate-s bune,
Aşa se spune...
Ca mâine poate
Mergem pe "coate",
Cu demnitate
Păşim spre moarte...
Şi lasăm bani
Pentru golani...
Şi fără "viză"
Ieşim din criză...

poezie satirică de Constantin Enescu din Prin negura reformei (18 iunie 2014)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umblă cu puterea

la el pe căi betonate pline
cu sinceritate o ţine în mână
toţi îl văd că merge cu demnitate
face paşi măsuraţi în gând
are nişte criterii dubioase pot să spun
trăieşte pe apucate ca o entitate
cu mănuşi de oţel ţine toată puterea
numai pentru el se deschide un cimitir

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divorţ de condiţia umană

Trimiteţi zile şi nopţi
le-aştept la post-restant
însă vă spun la toţi
postul de om încă-i vacant

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (2 decembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urechea...

... umană,
nu are nici ascuţimea prădătoarelor,
nici gaura ascunzişului pradei;
este pavilionul,
rotunjit în aule,
al înţelegerii.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

îngerii pot

lua înfăţişare umană dacă vor
şi când vor. iacob ştie. iacob
s-a luptat toată noaptea
cu îngerul lui.
de ce să nu lupţi singur
împotriva unui înger?
cerurile s-au deschis şi peste bar
au venit puhoaiele de vin
sfinţit. era o binecuvântare.
se auzeau cântări din ceruri. iacob
dorea binecuvântarea.
delacroix avea lacrimi în timp
ce penelul adresa injurii.

îngerii pot fi oameni. poţi rata
întâlnirea cu divinul în lupta ta?
parcurgi cele patru trepte
ale unei teofanii. te duce
într-o experienţă personală, văzută
şi de baudelaire, omul natural

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!