demnitate umana

Forţa cuvântului

Moralistul elocvent
Deplângea pe neavuţi,
Sincer şi inteligent,
Te-nvăţa cum să-i ajuţi.

El vorbea de-al vieţii scop,
De umana demnitate,
Arunca dojeni potop,
Peste-odrasle-mbelşugate...

Cuvânatrea-i curgătoare,
Minunata pledoarie
Şi întreaga adunare
O sorbea cu lăcomie:

Pentru-a sălii mulţumire,
Doi calici sunt puşi pe goană:
Cu glas tare,-n tânguire,
Sub fereastră cer pomană...

poezie clasică de Nikolai Alexandrovici Dobroliubov din Antologie de poezie rusă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deplângea pe cei neavuţi

deplângea pe cei neavuţi

furat de mirajul depărtărilor
şi universul îl urmărea clipă cu clipă
fuma dintr-un trabuc insignifiant
vorbea cu umbrele despre umana
demnitate să ceară pomană

la ultimul pahar pisat în pledoarie
se simţea cuprins de legile lui copernic
lângă un pian care avea pretenţii
intimidat de o păpuşă de porţelan
pe care o curtase din obligaţie

sufletul prefăcut în pian scotea
sunete nedumerite la jumătate de preţ

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciudată e umana fire

Ciudată e umana fire,
Cum pică ea în amăgire,
Şi cât greşim, adeseori,
Când ne-nchinăm la nonvalori.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (28 octombrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puşcăriaşului Dan Voiculescu, care spune despre alţii – prin intermediul tembeliziunii lui de manipulare a opiniei publice, că nu au onoare şi demnitate, în timp ce el execută 10 ani de închisoare pentru corupţie şi şi-a turnat rudele la Securitate (pamflet)

Nu doar că eşti un escroc,
Nici ruşine n-ai deloc.
De aveai tu demnitate,
Nu furai pe săturate,
Rudele nu le turnai,
Pentru vreo câţiva parai;
De aveai ceva onoare,
N-ajungeai la închisoare.
Tu, azi, "javră ordinară",
Nu meríţi să stai "afară"!...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (5 decembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

„CÂTĂ LIPSĂ DE DEMNITATE ŞI ONOARE”; „JAVRĂ ORDINARĂ!” Deceniul Ruşinii = Băsescu. Priveam aseară la televizor cu cât tupeu şi [...] | Citeşte tot comentariul

Elogiu unui om plin de calităţi

E un om cu demnitate,
Un izvor de bunătate;
E cucernic cum e sfântul
Şi e darnic ca pământul.

poezie de George Budoi din Elogii (11 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demnitate

Purtăm stigmate-n spate
Parcă ar fi un gheb ;
Scălâmbi, pe nedreptate.
"De ce?"- mă tot întreb.

Nu cred că e mândrie,
Nu sunt aşa semeţ ;
Iubesc o... Românie
Ca dar cel mai de preţ.

Istoria o ştie
De când e lumea lume
Că noi am fost armie
De strălucite nume

Ce a adus cinstire
Acestui neam, de veacuri.
Zidiţi vreo mănăstire
Nu daţi în noi cu "arcuri"!

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (1 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trestia umană...

Aştept anii, anotimpurile, clipele,
Aştept mereu oamenii de rând,
Aştept preoţii şi parlamentarii
Să aducă fericirea pe pământ,

Liniştea să ningă peste flori,
Împliniri s-aducă azi şi mâine,
Să crească în ţară, orişicând,
Inima de om, nu inima de câine.

Aleatoriu spun, nu-i nici o glumă
În aşteptarea noastră-nfloritoare,
Bate vântul marii întrebări:
Trestia umană este gânditoare?

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ţara mea-i bolnavă,
Şi n-are bani de leac,
Hai să facem chetă,
De chinuri să o scap.
Să punem demnitate,
Şi dragoste de neam,
"Ei" să nu mai poată,
S-o dea la kilogram.

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Shakespeare altfel

Restul nu-i tăcere
restul e o rană
dacă vreau pot cere
doar otravă-n cană

Restul e o rană
pielea mea e cerul
o corabie umană
care-i adevărul

Restul meu e cerul
dacă vreau pot cere
să-nflorească mărul
restul e tăcere

Restul e o rană
vai comedie umană

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste cu tâlc

Dragostea pe apucate
Pot să spun cu fermitate
E-o certă prioritate,
Se manifestă pe furate
Pe criterii deocheate,
Trăieşte ca entitate
Undeva-n vecinătate
Plină de sinceritate,
Purtată cu demnitate
La mare intensitate,
Persistă-n eternitate.

poezie de David Boia (3 decembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!