compatimire

Compătimire

Sunt cavaler cu multe patimi,
Compar femeia cu o stea,
Când ochii ea îşi scaldă-n lacrimi
Eu încetez a mai vedea.

epigramă de Grigore Drăgan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joey: Ceva doare!
Phoebe: A, este o durere de compătimire. Ce drăguţ!
Joey: Nu ştiam că îmi pasă atât de mult.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compătimire

Priveşti lung aşa la mine,
Vrei să pui şi-o întrebare...
Eu sunt trist, ca vai de mine,
Nu ştii că prostata doare?!

epigramă de Ion Răduţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exemplul bun se întoarce printr-un ocol la cel care-l dă, după cum exemplele rele cad asupra autorilor, şi nici o compătimire nu există pentru aceia care suferă nedreptăţi, pe care făcându-le, au arătat că se pot întâmpla.

citat celebru din Seneca
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poşta redacţiei

Dar dacă simti arzând în tine
Al artei foc nepotolit,
Căldura "flăcarii divine"
Ce şi pe mine m-au pârlit;
De vrei ca vulgul sa te-admire
Si orice prost impertinent
C-un zambet de compatimire
Sa-ţi zică: bravo, ai talent!

poligramă de George Topîrceanu din poezia Poşta redacţiei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Auto-compătimire

N-am constatat niciodată ca unei creaturi sălbatice
Să-i fie milă de ea însăşi.
O pasăre cade moartă de pe creangă
Fără să-i fi fost vreodată milă de ea însăşi.

poezie clasică de D.H. Lawrence, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de măreţ să pleci singur - pentru prima oară - într-o lume fără hotare, în care singura lege e visul şi singurul stăpân, suveran, destinul... Cât de mici şi de meschini îmi par cei de pe pământ! Mă gândesc la ei cu un fel de ciudată compătimire...

Ionel Fernic în Compozitorul înălţimilor (1983)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau nici pâine, nici glorie, nici compătimire. Ceea ce văd zi de zi cu ochii liberi sunt fiinţe mici, într-o lume mică, inghiţindu-se una pe alta. Vreau un adevăr adevărat, oricât de mărunt.

Giovani Pappini în Un om sfârşit
Adăugat de pompilia buzatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am nevoie de niciun sprijin, de niciun îndemn şi de nicio compătimire, căci deşi sunt cel mai decăzut om, mă simt totuşi atât de puternic, atât de tare şi de fioros. Căci sunt singurul om care trăieşte fără speranţă.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostul

Eu ştiu de mult că n-are rost
Ca să mă pun cu omul prost,
Că nu te scapă-ntregul glob,
De îţi pui mintea c-un neghiob.

Când eram mic, neştiutor,
Măicuţa mă-nvăţa de zor,
Şi multe mama m-a-nvăţat:
Să nu mă pun cu omul beat,

Să mă feresc de om vulgar
Şi de copita de măgar,
Să mă feresc de omul prost,
Că îmi pierd timpul fără rost.

Deci când un prost mă ia în râs,
Îl părăsesc cu un surâs,
Nu e surâs de fericire,
Ci unul de compătimire...

poezie de George Budoi din Dicţionarul prostiei (1 mai 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!