cartier

...

ei au venit şi sunt aici
legile lor sunt legile noastre
aceasta e umbra mea
care nu mă mai apără
ah ce bine
să treci şi să taci
drumul şi apoteoza micilor drame de cartier
validăm surâsuri şuruburi şi unghiuri ascuţite
ca unghiile protocolare ale fotografului din fundul curţii
"ochii rămân la locul lor
pentru primejdia de ceaţă"

poezie de Geo Galetaru
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spitalul de cartier

La capătul grădinii,-între zidurile unui oraş prăfuit, provincial,
O alee de cărămidă duce, prin iarba veştedă înspre-un dud umbros –
Stau sub crengile înnegrite, desfăşurate radial,
Adăpostind globulare fructe maronii de-un soare torid şi sticlos.
Spaliere de meri şi pruni se-încălzeau sub cerul de cristal,
În aer zburau gâze, iar copiii alergau pe pavajul albicios.

La umbra dudului, dincolo de această-încordată strălucire,
Musca domestica ( musca de casă), neatentă-o secundă, s-a rotit
Şi-a nimerit în reţeaua lipicioasă, elastică şi subţire-a
Păianjenului care-aştepta acolo tăcut, răbdător şi liniştit.
S-au ivit de-îndată colţi veninoşi şi picioare păroase trăgând de fire...
Nimeni din grădină n-a remarcat acea dramă,-acel final nefericit.

Spuneţi-mi, în ce spital de cartier cu pereţi de-un galben bragă
Şi cu linoleum pe jos urechile curând or să audă,
Implacabili, paşii infirmierelor lângă carcasa mea bolnavă?
Spuneţi-mi, voi geme oare-n ora morţii sub cuvertura udă
Sau voi horcăi lipsit de aer, ursuz şi fără vlagă,-n
Vreme ce copiii-alergă pe străzi, iar gâzele prin iarba crudă?

poezie de John Betjeman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacul Europa

unul din bloc s-a întâlnit
cu mine: a scos o bară numai rugine
a băgat
întreaga asistenţă din cartier între
aracii cu trandafiri (?!) totuşi strânşi
totuşi
cu gume de strangulat peste
poate picioarele unor tinere balerine
foarte lebede,-nţepenite
în casa scării comună
europeană. de azi
până azi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu o

femeie care desenează cum sfâşie leul tricouri
de safari cu găurele! în
africa e o vreme potrivnică pentru cultura de poezie. i
lustrată încă din feşele lui tarzan
de origine din
timişoara - unde a început o femeie să schiţeze în pix
foarte negru coperta
la răzbunările mele. în rând cu
preteţiile ne
vinovate ale speciei noastre
în coborâre
din copacii din cartier

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elenei, de ziua onomastică

Este mare sărbătoare
La Craiova, în cartier,
Este scris cu roşu-n calendare,
Numele ei, urmaş de dac.
Ani mulţi şi fericire, micuţ gândac.

Viaţa să-ţi fie luminoasă,
Inima plină de har,
Oriunde mergi, să-ţi fie casă,
La orice pas să ai altar.
Elena mica – Violeta,
Tu eşti de-acuma o vedetă.
Aşa te văd acuma eu, micuţă stea.

acrostih de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea de fontă

Pasărea de fontă zboară prin conductele caloriferului
în cioc îi atârnă clopotul de la biserica din cartier
de aripile ei se încălzeşte vecina mea
trecută pe jumătate în lumea drepţilor
deşi are ani buni de când cară un pat în spate.
Pasărea de fontă
bate în ţevi
noi ne aruncăm mâinile în cuibul
crescut pe calorifer
şi cu palmele căscate
ciugulim din clopot duminici uscate.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, nu

adormi de ziua ta!
zice ea
să zburăm în oraş să
ocupăm două birturi beton - hambarele -
fiecare
cu fiecare dintre prietenii săi (?!) printre spice cărunte
de ziua
în care loc nu mai este
de întoarcere către cine
mânuieşte paharele
şu
viţele de cristal
sub ochii şi boabele înţepate
de viespi văzătoare
ale unor coşmaruri în timp ce adorm
alte şi alte
simţuri de cartier de culoare
din rândul
noncombatanţilor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măsurători

am descoperit am
des...
coperit, abia acum îmi dau seama: un
teodolit
la marginea pădurii verzi – cum ai privi
spre ghiroda – acolo
stă în grădina lucrată naşul meu de căsătorie (?!) mistreţ al
primei îndrăgostiri de-o femeie
cu aripi atât de prăfoase de cartier
la
milimetru foarte
verde şi viu
am
descoperit o unealtă de măsurat
fericirea arbor cu arbor
cu
toate insectele bine
ştiute din inventare cu pat
de polistiren

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arieta

"Ah, înger scump, mă faci ferice",
Unul ţi-a spus odat'!
Iar altul despre tine zice:
"Ce animal ciudat!"

Cei doi dreptate-aveau cu schimbul.
Amorul, joc de iele,
Din vară face anotimpul
Melancoliei mele.

În vechiul Cartier Latin,
A dragei mele soră
Mi-doarme-n braţele ce-o ţin
La o târzie oră.

Oare când fi-va veşted, pal,
Acest buchet de flori,
Grăi-va către papagal:
"Sunt tristă... şi mi-e dor..."?

poezie clasică de Philippe Chabaneix din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Nina Cassian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am adunat pietrele

din cartier să le arunc în spaţiul
schengen rece şi neprietenos
ne-au amanetat speranţa
şi pădurile le-am tăiat şi acum
urlă cerul când ne aşteptăm
sentinţa pentru gazele pierdute
şi petrolul din marea cea mare
am adunat toate pietrele din oraş
le-am scos din albia râului
moldova nu mi-a cerut un leu
voi umple schengenul cu pietre
în pieptul meu se zbate ura

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!