Poezii despre bostan catalina, pagina 2
Cătălina Porumbel, ziargie la Latrina 3, tembeliziunea manipulatoare a fostului pușcăriaș Dan Voiculescu
Agramata creatură
Scoate porumbei pe gură,
Nu doar unul, câteodată,
Scoate stoluri dintr-o dată.
pamflet de George Budoi din Acești Agramați care ne conduc (21 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre porumbei sau poezii despre gură
Vise expandate
Speranțe nano-străvezii,
înmuguresc primăvăratec.
Hrănesc fantasmagoric,
albastre-verzi iluzii.
Vise expandate,
oscilează amețite.
Realitatea,
tresare-n somn uimită!
E...
necesar...
uman,
toxicoman,
anesteziat!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre visare, poezii despre somn, poezii despre realitate sau poezii despre muguri
Înțelegere
Răspunsurile la esențialele-ntrebări,
cele ce nu dispar în timp,
ci revin cu și mai mult sarcasm,
sunt chiar în noi,
adânc ascunse!
Acolo unde,
evitam să interogăm
cu teama stupidă de a nu ne afla slabi,
și groaza morbidă că ne vom descoperi,
pe noi!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre sarcasm, poezii despre groază sau poezii despre frică
Acel nebun
Craterul vulcanului tău
visează cumva,
alintul jucăuș al vântului meu?
Cândva?
Puțin spre deloc?
Sau...
He, he...
chiar eu!
Acel nebun,
dintr-un timp
și dintr-un spațiu
dispărute demult!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vulcani, poezii despre spațiu și timp sau poezii despre nebunie
Imatur
Sufletul meu,
imatur în ani lumină,
ahtiat de experiențe,
versatil în secunde,
impetuos dând in obscur,
întâlni...
sufletul tău,
bătrân în înțelegeri,
sictirit de sens,
imuabil no matter what,
salvat de autocunoaștere.
și vru și el sa afle...
toate cele.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre secunde, poezii despre salvare, poezii despre lumină sau poezii despre bătrânețe
Gânduri
Stau și privesc e totul sumbru
Mă tânguiesc și iarăși umblu,
Pivind semeț negura serii,
Aud un glas străbătător durerii.
Și nu consimt morbida soartă
A gândurilor ce mă poartă
Spre prăpădire sufletească
Și dispariție lumească.
Va fi întuneric și rece
Sentimentele vor trece
Vor ajunge în străfunduri,
Ale sufletului gânduri.
poezie de Andreea Catalina
Adăugat de Andreea Catalina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre întuneric, poezii despre seară sau poezii despre durere
Într-un final
Viața e minunată!
Din când în când.
Iar eu,
recunosc:
spun prostii...
cocoloașe,
câteodată...
Greșeli fac,
chiar și mai multe...
Nu le băgați in seamă.
Într-un final,
voi înceta.
Și atunci,
ploaia se va opri!
Sau poate,
abia va începe?
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre sfârșit, poezii despre prostie, poezii despre ploaie sau poezii despre greșeli
Spune-mi... teiule
Teiule, teiule,
spune-mi iubitule,
cât...
durează verdele?
cum...
rămâi calm în furtună?
când...
plouă, tu plângi?
cine...
câstigă, cine pierde?
unde...
pleca-vom cu toții?
ce-ți...
șoptesc stelele?
care...
eu, care... tu?
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre stele, poezii despre plâns, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cearcănă și zâmbet
Sunt zile lungi în care,
nu mă mai știu,
nu mă-nțeleg,
și nu mă vreau!
Privesc fără să văd,
Pășesc risipindu-mă,
Respir agonie.
Poți ghici atunci,
in cearcănă și-n zâmbet,
nopți lungi de insomnii,
neliniști adormite...
și renunțări tardive
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre zile, poezii despre noapte sau poezii despre insomnie
Albaștri
De-atâta cer,
ne avântăm.
Plângem stele.
Râdem curcubeu.
Spațiu nemărginit
și tihnă nicăieri.
Rătăcim gânduri,
inventăm detalii,
înotăm în iluzii.
Libertate suficientă
să te pierzi.
Sensul,
e evadat din univers.
Liniștea
e invadată de-ntrebări.
Născuți prea devreme,
morți prea târziu.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre râs, poezii despre naștere, poezii despre moarte, poezii despre libertate sau poezii despre inventatori