arc

Început

mă răsucesc ca un arc
număr înapoi
de la zero (nici vorbă de ceaţă!)
astăzi am nevoie
de un refren un singur cuvânt
ecou al tăcerilor mele
altfel cum să ştiu
Adevărul
rostit într-o rugăciune de
Cel născut sub Lege
nerecunoscut atunci

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele trei operaţii

Perşii slobozeau vectori
din arc
grecii se ascundeau
în paranteze rotunde

războiul ne adună
războiul ne scade
războiul ne împarte

ai putea stoarce gânduri
din această ţărână
atât e de îmbibată
cu amintire.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băncuţa amintirilor

Pe-o băncuţă într-un parc
Am privit luna-mpreună
Viaţa mea am pus-o-n arc
Şi-am cântat cu ea pe strună.

Şi de-atunci îmi este dor
De privirea ta, mereu,
Clapele îmi cântă-n cor
Cu credinţă-n Dumnezeu.

poezie de Nicu Petria (15 februarie 2013)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul lui Hiawatha

Cum este coarda pentru arc,
Astfel este femeia pentru bărbat;
Deşi îl îndoaie, ea îi este supusă,
Deşi îl atrage, ea îl urmează;
Sunt de prisos unul fără celălalt.

poezie clasică de Henry Wadsworth Longfellow din Hiawatha's Wooing, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul asfinţitului de soare pe fluviu

Un brâu fâşie de apă inundă soarele care apune,
Jumătate de râu este ca smaraldul, jumătate ca rubinul.
Mi-e dragă cea de-a treia noapte a celei de-a noua luni,
Roua este ca perlele; luna ca un arc.

poezie de Bai Juyi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ai venit: semiluna din cer ne privea,
înainte să bată creştinii clopote, jos;
semiluna părea sprânceana unui bătrân,
jumătate albită; sau talpă-n arc graţios;
şi deodată-a ieşit curcubeu-n culori,
cum, rotind, evantaiul păunul şi-a scos.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei (2012), traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec

Cristinei,

Îmi arăta ferestrăul aripii,
retezându-i iubitul de abur.
Arc încordat e sufletul meu
sub cămaşa de soare.
Narcisele umerilor te cheamă-n
dulce desfătare, străine.

Ridică-ţi privirea,
dinspre râu vin hoţii de aripi,
desfăcând şapte noduri
peste lutul trupului.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflectie

Nicaieri o poarta,
Sau un arc ogival
Pe unde sa trec dincolo,
Spre fericire.
Dormi zidule!
Va veni vremea sa te trezesc,
Sa iti spun cu hotarare
Ca nu ma tem de moarte.
Datorita mortii,
Stropul meu de viata
Lumineaza uneori
Pret de o clipa,
Atat de frumos!

poezie de Iulia Comaniciu (iulie 2008)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A muri nu însemnă a muri

fac parte dintre ţăranii ga
lactici - uneori
mă încarc
cu origni nesănătoase
în arc
vreau să te văd prietene drag (?!)
cum m
ori acum pentru mine ori
atunci
pentru altcineva
faci parte
dintre migranţi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reacţie

Multe cuvintele sunt
pregătite să devină poeme
făcând un salt peste idei
ca un arc de cerc
incitant cap de pod
adevărul va ieşi din gând
ideile din adevăr
aceasta-i provocare certă
un consemn autentic
va deschide traseu nou
intuitiv şi ascendent
invocând schimbări
şi multiple valuri
în termeni sacramentali.

poezie de David Boia (11 decembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!