Poezii despre abstract, pagina 2
Arta demisolului
Alergăm amândoi
unul în altul
nici unul în nici unul.
Din mine se aude pasul
numelui
din tine...
Tinele pasului!
Între palme ne creștem o catedrală
a atingerii.
Cerul trage în țeapă
un fulger
abstract.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre religie, poezii despre creștere sau poezii despre artă
Gramatică
Am învățat atâta gramatică,
încât ființa mea
însetată de abstract,
se conjugă din ce în ce mai des
la timpul trecut
și parcă, cel mai bine
mi se potrivește
perfectul simplu...
Pe când eul meu, mai optimist,
va învăța să conjuge
doar la viitor?!
poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre învățătură, poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre superlative, poezii despre optimism sau poezii despre gramatică
Abstract
Sub păcate toți picăm
luând cu noi marea iubire,
clipele de fericire
prea devreme le uităm.
Ne apare un punct gol
și se face tot mai mare,
crescând până-n disperare
cu răceala unui pol.
Cu păcatele murim
și n-am terminat povestea
nopți întregi stăm cu tristețea.
și am vrea să repetăm.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre sfârșit, poezii despre noapte, poezii despre moarte, poezii despre iubire, poezii despre fericire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
E iarbă
Duhul ierbii umblă prin văzduh,
moartea a ieșit din abstract
dând largi ocoluri,
împărțind sfârșitul.
Sânzienele își acoperă umerii,
jocul de frunze e oprit,
timpul trece prin sânge.
Dorul rămas stingher
se-nvârte rotund,
sub salcâmul înflorit.
E iarbă, e vânt, e pustiu.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre sânge, poezii despre jocuri, poezii despre frunze, poezii despre flori sau poezii despre dor
Natura naturii ( extras din "Omul lent" )
De ce iubirea, chiar acel fel de iubire pe care pretinde el c-o practică,
are nevoie de spectacolul frumuseții pentru a fi adusă la viață?
Ce au, la modul abstract, de-a face picioarele frumoase
cu iubirea sau acea materie cu dorința?
Ori e vorba doar de natura naturii, despre care nu se pun întrebări?
poezie de J.M. Coetzee, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Miezul verii. Scene de viata provinciala" de J.M. Coetzee este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi mai multe poezii despre natură, poezii despre frumusețe, poezii despre viață, poezii despre picioare sau poezii despre dorințe
Tăciune
Am să rămân fierbinte,
Până în ultima clipă,
Treizeci și șase de grade
Și jumatea care țipă.
Încăpățânat și orb,
Cum mă știi tu cel mai bine,
Fulgerând în stări extreme,
Opozant la fitecine.
Cu neîmpăcarea mea,
Am să ard tot focul vieții,
În furnalele de-adio,
Să topesc cobaltul gheții.
Și în spuză neștiut,
Ultimul abstract tăciune,
Așteptând păgân descântec,
Șoaptata ta cu al meu nume.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încăpățânare, poezii despre gheață sau poezii despre foc
Moartea - nevoia de timp pur
! moartea, în cvasi identitatea ei orizontală,
însuflețită de patimile noastre,
curge sprințară,
în deplină autoritate,
cu noi cu tot,
în adâncimea ei primară,
în vidul abstract al spiritului
cu o implacabilă seninătate...!
! moartea nevoia de timp pur,
curățit de mijloacele vieții,
în tandru azur!
! oameni buni, savurați în amurg
zorile dimineții,
din străvechiul vost' burg!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oameni buni, poezii despre dimineață sau poezii despre autoritate
Rostogolesc
lacrimi amare ca o ciocolată
neagră fără zahăr
am plâns și aseară când ai râs
ai primit privirile trimise de mine
au intrat prin decolteu
aproape te sărutau aproape
te mângâiau cu ne
rușinare
zâmbeai la început cu ochii
în oglinda magică
o întrebai unde-i prințul tău
cu bentley și iaht insuportabil de luxos
ai văzut lacrimi rostogolite pe cal
darâm și
moldova curgea în oglinda ochilor
totul devenea abstract
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ochi
- poezii despre început
- poezii despre zahăr
- poezii despre râs
- poezii despre rușine
- poezii despre plâns
- poezii despre negru
- poezii despre lux
- poezii despre ciocolată
Oare mă scufund?
Mă scufund în visuri ireale,
Încât am devenit complet abstract,
Hotărârile mele atât de magistrale
Au rupt ale realului vast contact.
Inspirându-mă din spații siderale
Lunec cu visul în marele neant.
Limpezimea cerului cândva senin
Este pentru mine o culoare sumbră
Oricând mi-e sufletul de viață plin
Nu mă sperie de pesimism vreo umbră,
Toate schimbările ce mai survin
Esențele gândirii uneori le surpă.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre suflet, poezii despre sperieturi, poezii despre schimbare, poezii despre pesimism, poezii despre gânduri sau poezii despre devenire
Autopsia neantului
Niciodată nu mi-e dor de mine.
Nu-s decât clipa care-și recunoaște căderea.
Sunt verbul care nu exprimă
nici ființă, nici lucrul.
Uit că mi-am pierdut amintirile,
pietricele pe un biet drum.
Să aplaud ceea ce mă nimicește:
vântul, viscolul,
voința de-a nu fi nimic?
Ce fosilă se-agită
în plămânii mei?
M-am decis să fac autopsia neantului.
Să fiu abstract mi-e de ajuns
ca să merit
cea mai pură absență.
poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre verb sau poezii despre amintiri