Sabina

Am plâns la Veneţia, în Manhattan m-am rătăcit, am crescut în Havana, la Paris am fost urgisit, Mexico mă torturează, Buenos Aires mă omoară, dar există întotdeauna un tren spre Madrid.

Joaquin Sabina în Cobor la Atocha (Yo me bajo en Atocha) (1998)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am

am gânduri prea lungi
toată lumea se
caţără pe ele,
să mă muşte.

am sânge prea cald
toată lumea
mă înmoaie
în
ceai
ca să le încălzesc
dinţii.

poezie de Sabina Hondru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carol Davila fusese adus de Ştirbei, dar se avu bine pe rând nu numai cu toţi domnitorii: Cuza, Carol, ci cu fiecare ministru, lucru foarte rău văzut pe vremurile acelea de lupte politice pasionate, neţinându-se socoteală că era străin şi avea un scop special în activitatea lui.

Sabina Cantacuzino în Din viaţa familiei Ion C. Brătianu (1993)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta - pentru Sabina Wurmbrand

După astrul ce măsoară anii,
zilele călătoriei tale,
sunt un număr, o măsură de strădanii.
Sunt atâţia paşi, pe atâta cale.

Dar sub Astrul care nu măsoară,
vei trăi o zi... dar minunată.
Ziua Lui nu va cunoaşte seara;
El nu va apune niciodată!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă arde-al tău sărut cu gust de fragă

Frumoasă eşti, iubita mea blajină
Şi pe cât de blajină-atât de dragă.
Tu pentru mine eşti o lume-ntreagă,
C-un strop de-azur pe straie de lumină.

Mă arde-al tău sărut cu gust de fragă.
Sub pleoape îmi sădeşte nehodină.
Mi-e inima un zbucium de sabină,
Rănită, ca o pasăre pribeagă.

Sfielnic de-mi era cândva cuvântul,
Se zbate-un glas neizbutind să spună,
Strivind sub neputinţă jurământul,

Că seri şi zori ne vom iubi-mpreună.
Pierite-n van, le-ntemniţează vântul
Şi-al lor ecou pierdut e în furtună.

sonet de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare de 1 Iunie

Dragi copii din lumea-ntreagă,
Astăzi noi ne bucurăm,
Că e ziua noastră dragă
Şi cu toţii o serbăm.
De sunt albi sau de sunt negri,
Toţi copiii sunt egali,
Îi dorim pe toţi integri,
Oameni harnici ideali.
Pe planeta asta mare,
Mereu să sărbătorim,
1Iunie sub soare
Şi prieteni buni să fim.
Să ne dăm mână cu mână
Într-o mare horă apoi,
Bucuria voia bună
Să domnească între noi.
Dragi copii din lumea-ntreagă,
Albi sau negri ori pestriţi,
Viaţa să ne fie dragă
Şi să trăim fericiţi.

poezie de Sabina Drulă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inadecvat

un oraş fără identitate, un om fără identitate, o idee fără identitate
oraşul moare încet, încet, fără zbatere, ca un miel de sacrificiu
omul caută mereu ceea ce nu a pierdut niciodată
şi ideea se lasă furată, o sabină în valurile isteriei umane
nimic nou printre litere, aceleaşi simboluri care se încheagă-n silabe
şi aceleaşi cuvinte terne, greu de rostit şi de ţinut minte
un om fără identitate devine invizibil, se dezintegrează
un oraş fără identitate moare, intră-n pământ şi-n uitare
o idee fără identitate este o idee fără conţinut
o formă fără fond, o semnătură indescifrabilă pe cerul cuvântului
pentru că...
orice idee se conţine pe ea însăşi

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!