Am plâns la Veneţia, în Manhattan m-am rătăcit, am crescut în Havana, la Paris am fost urgisit, Mexico mă torturează, Buenos Aires mă omoară, dar există întotdeauna un tren spre Madrid.

Joaquin Sabina în Cobor la Atocha (Yo me bajo en Atocha) (1998)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc alcoolul, dar îi dispreţuiesc pe alcoolici.

aforism de Joaquin Sabina
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toate zilele un vers... cel puţin.

citat din Joaquin Sabina
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia o poţi găsi-n toate părţile, chiar şi în unele versuri.

citat din Joaquin Sabina
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era un scriitor atât de rafinat încât îşi publica doar primele ediţii.

citat din Joaquin Sabina
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt din sudul Spaniei. Am trăit acolo toată viaţa urmărind un vis care m-a adus în final la Hollywood. Însă pentru a face asta, a trebuit să mă despart de oraşul meu, de stilul meu de viaţă, de prieteni şi de familia mea. Înainte de a veni la Hollywood, m-am mutat întâi la Madrid, unde mi-am făcut noi prieteni cu care mă simţeam foarte bine. Apoi a trebuit să trec peste o nouă provocare şi m-am despărţit şi de Madrid, pentru a pleca spre un alt loc. Cred că aceste despărţiri au fost cele care m-au marcat cel mai mult.

citat din Antonio Banderas
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am plâns când l-am ascultat pe Radu Lupu la Paris. Ştiam cine este agenta lui şi am rugat-o, dacă se poate, să mă lase în culise. Aşa că m-am dus să-l salut. Acum: Ce poţi să-i spui unui asemenea om? Bravo? Felicitări? M-am dus spre el, l-am privit şi singurul lucru pe care i l-am spus a fost: Mulţumesc. Mulţumesc foarte mult. S-a uitat la mine şi mi-a zis: Eu mulţumesc. Atât.

Vassilis Varvaresos în TVR 1, Nocturne (24 aprilie 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veneţia între ape

Veneţia în lagună
E ca perla într-o spumă,
Dar reală în mucegai,
Nu te-ndeamnă... mult să stai...

epigramă de Constantin Enescu
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rory: Dar noi vrem să fim spontane. Să sărim într-un tren spre Paris, să ne îndreptăm spre Spania.
Lorelai: Vai, nu, plouă în Spania. Dar cum ploaia în Spania e mai mult la câmpie...
Rory: Se pare că vom merge în Italia.
Lorelai: Mamma mia.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da! Am rătăcit! Am vagobondat pe multe drumuri. Dar m-am întors întotdeauna.

citat din Helen Hayes
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profund decepţionat, m-am pus pe plâns. Întrebat de ce, am răspuns că mă dureau foarte tare dinţii... Dar, de fapt, plângeam în urma primei impresii produsă de Paris, şi anume urâţenia, noroiul, murdăria.

Paul Verlaine în Confesiuni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem de toate: tufă de Veneţia, clei de Manciuria, verde de Paris.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veneţia e gri, soarele nu se va arăta decât de Miercurea Cenuşii. Se apropie întoarcerea? Scrisorile din Veneţia nu vorbesc decât de întoarcere, nu de Veneţia...

Andre Tubeuf în Mozart. Drumuri şi cânturi (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un tren spre nicăieri

De plictiseală sau din nepăsare,
Nu e o scuză sau un vechi refren,
Aflându-mă într-o gară oarecare,
Mi-am luat bilet pentru-acest unic tren.

În el, sute de mii de personaje,
Plecate-acum în nemilos surghiun,
Cu dor în suflet, pline de bagaje,
Se luptă pentru-n loc ceva mai bun.

Ce freamăt, cât venin, ce încordare,
Ce urlete, ce plâns şi ce tam-tam,
Ce vorbe grele şi ce-ncăierare
Că fiecare vrea să stea la geam.

Stau şi privesc acest grotesc spectacol
De parcă sunt în lojă la balcon
Şi de-aş putea, aş face un miracol
Şi-aş dispărea în zare din vagon.

Aş vrea să ne oprim în prima gară
Şi să o luăm apoi în sens opus
S-ajungem unde-am fost întâia oară,
Însă biletul este numai dus.

Speranţa mea acum e doar în soartă
Şi-o rog în gând să schimbe vreun macaz,
Căci acest tren spre nicăieri ne poartă
Şi m-am urcat în el şi mi-e necaz.

poezie de Octavian Cocoş (2 decembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am spus undeva că omul e făcut din praf şi din timp. Praful nu mă nelinişteşte; e numai o tradiţie biblică. Dar nu ştiu dacă praful, adică materia, spaţiul, există în afara timpului. Mă aflu aici, vorbesc despre copilăria mea, dar am impresia că în mine sunt două fiinţe. Mă întreb dacă sunt acest domn în vârstă care se străduie să-şi amintească franceza pe care o vorbea când locuia la Geneva, sau sunt acel licean genevez, sau dacă sunt această fiinţă stranie, făcută din trecutul meu, din prezentul şi din viitorul meu. Ne-am putea imagina împreună cu solipsiştii, că doar timpul există, doar succesiunea. Ar fi de ajuns un singur om care visează, căci el ar visa totul. Ar visa istoria antică, istoria contemporană, viitorul. Ar putea să gândească: "M-am născut la Buenos Aires, în această clipă vorbesc cu cineva" şi totul n-ar fi decât o parte a visului. Nu reuşesc să înţeleg timpul, şi încă şi mai puţin înţeleg cum reuşim să-l împărţim. Cum e posibil ca d-voastră, domnule, să existaţi în acelaşi moment cu mine, deşi suntem făcuţi din timpi diferiţi?

citat din Jorge Luis Borges
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna există un tren după ultimul.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este nevoie de blană, atâta vreme cât există variante în care există compasiune.

citat din Joaquin Phoenix
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respiraţie

Tu eşti buenos aires, eşti ozon,
mă tem să te respir pân' la extaz,
cu riscul plenar să mă crezi filfizon,
tu eşti prinţesă şi eu sunt cneaz...

Eşti Iaroslavna, sunt cneazul Igor,
eu te respir, o!, când tu mă respiri,
Galiţchi, fratele tău, bată-l de şogor,
ne suspectează că suntem vampiri.

Trupul tău scapără-n curbe semeţe,
spre ochii tăi negri, privesc siderat,
când sânii tăi- pietre- imploră tandreţe,
tu mă respiri, eu te respir- înspiralat!

Mai e o vreme şi vom trece Donul,
părul tău negru-i ca pana de corb,
eu te respir, ufff!, iar tu-mi ţii isonul,
ca, într-o zi bună, să pot să te sorb...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am plâns aceeaşi lacrimă amândoi...

Tu ai plecat, dar eşti aici cu mine,
Să-ndeplinim destinului cuvânt...
În rostul scris al legilor divine
Nu poţi desprinde cerul de pământ.

Ne-a fost sortită o singură lumină,
Un singur cer, un soare şi-un pământ,
Un singur Eden ne va fi grădină
Şi viaţă doar un singur legământ.

Am fost legaţi de-o singură chemare,
Un singur rost şi-un singur adevăr.
Cum poate trece timpul în uitare,
Când am crescut aceleaşi flori de măr?

Acelaşi gând l-am prefăcut în şoapte,
Acelaşi dor iubirea ne-a cuprins,
Am străbătut aceeaşi zi şi noapte
Şi-aceleaşi timpuri tâmplele ne-au nins.

Acelaşi vis l-am rătăcit prin stele,
Cu-acelaşi pas am străbătut nevoi,
În zilele cu nor şi clipe grele
Am plâns aceeaşi lacrimă amândoi.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna m-am întrebat ce face universul să existe. Timpul şi spaţiul pot constitui mereu un mister, dar asta nu mă împiedică să-mi realizez visul. Legăturile dintre noi au crescut şi acum, că am această şansă, sunt dispus să împart această călătorie cu voi. Fiţi curioşi; eu ştiu că voi fi întotdeauna astfel!

citat clasic din Stephen Hawking
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrei gumă de mestecat cu aromă de pepene galben? Îmi aminteşte de paradisiacele veri de la sat când alergam cu el în braţe ca un băieţandru zvăpăiat, urmat de puişori şi de cloşca ce cloncănea neîncetat. Acum obişnuiesc să citesc "The New York Times" relaxat şi fac baloane când văd o ştire despre Manhattan şi milioane. Metaforic şi succint, Manhattan e o cloşcă, dar cu pui de aur şi argint...

Michelle Rosenberg în Povestea Divei cu ochi de ciocolată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!