Scrisoare de 1 Iunie

Dragi copii din lumea-ntreagă,
Astăzi noi ne bucurăm,
Că e ziua noastră dragă
Şi cu toţii o serbăm.
De sunt albi sau de sunt negri,
Toţi copiii sunt egali,
Îi dorim pe toţi integri,
Oameni harnici ideali.
Pe planeta asta mare,
Mereu să sărbătorim,
1Iunie sub soare
Şi prieteni buni să fim.
Să ne dăm mână cu mână
Într-o mare horă apoi,
Bucuria voia bună
Să domnească între noi.
Dragi copii din lumea-ntreagă,
Albi sau negri ori pestriţi,
Viaţa să ne fie dragă
Şi să trăim fericiţi.

poezie de Sabina Drulă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericiri şi nefericiri sunt cai albi şi cai negri ce aleargă în aceeaşi direcţie, aproape şi paralel, aşa că o iau înainte când albii lângă cei negri, când negrii lângă cei albi. Aşa merge toată viaţa, alcătuită în întregime din astfel de întreceri între cai albi şi cai negri. De aceea omul, în acelaşi timp, îşi trece viaţa în fericire şi nefericire, chiar şi atunci când nu-şi dă seama de asta. Nu există nicio nefericire absolută, precum nici fericirea absolută, şi de aceea le trăim pe amândouă în acelaşi timp.

Iovan Ducici în Fericire, iubire, femeie (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urări, de Sfinte sărbători... de Crăciun

Dragi creştini,
Fiţi mereu, la suflet plini,
Gazde bune de Crăciun,
Pentru prieteni şi vecini!

Dăruiţi, de sărbători,
Să vă crească în plete flori,
Şi în inimă fiori!
Dăruiţi, cu gânduri bune,
Să aveţi nume cu renume
Şi recunoştinţă în lume!
Dăruiţi, cu mână bună,
Să vă cânte viaţa în strună,
Fericirea nu-i o glumă!
Dăruiţi cu mână largă,
Că ce daţi, o să se-ntoarcă...
De şapte ori şi încă o dată!
Dăruiţi cu bucurie,
Să intraţi în veşnicie,
Domnului, pe plac să-i fie!
Dăruiţi cu mic, cu mare,
Că sufletul n-are hotare...
Şi ce daţi, e lucru mare!
Dragi creştini,
Cu urări, noi vă sfinţim,
Fiţi de bucurie plini!
Şi la anul de Crăciun
Din nou să ne întâlnim,
Cu colindul cel frumos,
La naşterea lui Cristos!

poezie de Valeria Mahok (14 decembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubim la fel

Ne naştem toţi, cu toţi ne ducem,
Trăim o viaţă... cum putem
Ne bucurăm, cu toţii plângem,
Dar bine ştim, lacrimi nu vrem,

Cu toţi avem copilărie
Poate uşoară sau mai grea
Ce zboară mult prea timpurie
Şi ne trezim adulţi în ea

Avem, mulţi dintre noi, regrete
Că n-am avut sau n-am făcut
La fel avem ceva secrete
Ce mai ascundem din trecut

Atât de diferiţi ne pare
Că poate suntem între noi
Unii sunt cer, alţii sunt mare,
Unii-s cinstiţi, alţii-s vulpoi,

Avem comun un singur lucru
Deşi ne pare că-i altfel
Un suflet ce-i divin şi sacru
Cu care toţi iubim la fel

poezie de Adi Conţu (25 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Planeta albastră

Mă-ntrebam şi eu, ce este
O planetă! E poveste!
Am să îţi explic şi ţie.
Din Mica Enciclopedie
Am citit şi am aflat
Că pământul nu e lat.
E rotund, o bilă mare,
Se încălzeşte de la soare.
Peste tot trăiesc copii
Veseli şi spun poezii.
Una am învăţat şi eu
Şi nu este deloc greu:
"Dragi copii, şi mici şi mari
Haideţi să fim gospodari!
Să-ngrijim şi pom şi floare
S-ocrotim păsări, izvoare,
Munţi şi mare şi pădure
Tot ce e frumos în lume.
Să iubim planeta noastră,
Minunata floare albastră!"

poezie de Ilinca Neacşu
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Horă Planetară

Întinde mâna prieten şi seamăn drag,
Şi-n hora planetară să te laşi purtat,
Indiferent ce culoare au ochii sau faţa ta
Şi oriunde-lume tu vei te-ai afla
În România, America, Australia
Sau în orice parte a lumii te vei găsi
Într-o frăţie cu toţi oamenii de pe planetă
Tu vei trăi şi conveţui.

Într-un declin major îî omenirea şi planeta,
Prin oamenii ce zilnic de Coronavirus mor,
Întinde-ţi braţele şi te cuprinde-n hora mare,
În jurul trupului ei fragil şi delicat,
Lasă-te purtat în dans ritmat, sincronizat
Şi pe-a ei orbită alunecă uşor,
Şi-a cu nostră forţă intrisecă îî va fi uşor.

Cu tine –n univers mă unesc şi-n în gând,
Unul pentru toţi şi toţi sunt unu,
Lasă-ţi gândurile sus să zboare
Până la margine de zare,
Desprinde-te de cei rău şi viciat
Şi viaţa ta de-ndat s-a iluminat.

Ale nostre binefăcătoare gânduri şi unite,
Cu puterea lor magică, vindecătoare,
Învolburate curg ca apa în torent
Demolând în grabă întreg eşafodul,
Ce lumea deznădăjduită a cuprins,
De unde soarele apare până la apus
Şi de la miază noapte la miazăzi.

Încearcă tu, de unde-ai fi, teamă să nu-ţi fie,
Liber în a ta conştiintă să crezi şi să speri,
Că răspuns de salvare şi înduplecare vei primi,
De undeva de-acolo, de sus dintre stele,
Îngrijorarea noastră să se risipească
Şi liniştea şi bucuria vieţii iar să înflorescă
Pe planeta nostră cea albastră.

Ruga noastră-i imn solemn, universal
Şi –al lui ecou răsună-n lumea-ntreagă
Spre slava şi –izbânda planetarei vieţi.
Ne rugăm Lui, Creatorului
S-asculte jalea ce pe oameni i-a cuprins
Şi-nduioşat şi de-al nostru plânset
O mână divină să ne-ntindă
Şi noi din nou să fim vii şi fericiţi,
Să-l acultăm pioşi într-o sfinţire.

Prin forţa Lui şi –a noastră putere comună,
Laolaltă noi fiind în cuget şi simţire,
Vom curăţa, vindeca şi eradica
Boala ce-i grea şi ameninţătoare
La ale noastre vieţi de altfel trecătoare.

Mintea noastră –i alertată,
De-această încercare cam ciudată,
Dar în mare viteză, la aste timpuri,
Se resetează şi caută-n graba mare
Un răspuns vindecător, antiviral,
Ca izbăvirea şi tu şi eu să- o am.

poezie de Georgeta Ganea (27 aprilie 2020)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua de Paşte

Toţi copiii azi se-mbracă
Cu ce au ei mai frumos,
Şi părinţilor le cântă,
Învierea lui Hristos.

Şi la masă, ciocnesc astăzi,
Toţi copiii cei cuminţi,
Ouă roşii şi pestriţe,
Cu iubiţii lor părinţi.

Toţi copiii azi sunt darnici,
Căci ei ştiu că lui Hristos,
Îi sunt dragi numai copiii
Cei cu sufletul milos.

Şi copiii buni la suflet,
Azi cu bucurie dau,
Cozonaci şi ouă roşii,
La copiii care n-au.

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora bacalaureatului (parodie)

Hai să dăm mână cu mână
Noi ce-am picat la română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Noi "respinşii" României!

Iarba rea din holde piară,
Piară toţi profii din ţară,
Între noi să nu mai fie
Camere video–omenie!

Mai muntene, mai vecine,
Vină să copii cu mine
La bacalaureat unire
Ca să luăm toţi... frăţire!

Unde-i unul, nu-i putere
La copiat, îi durere
Unde-s doi, puterea creşte...
Şi nota mult se măreşte...!

Amândoi suntem de-o mamă,
Ştim să copiem, bag seamă,
Şi toţi am fi promovaţi
Dacă nu eram filmaţi..!

Şi la un club cu grăbire
Beam wisky dintr-o sorbire
Şi treceam drumul cel mare
La facultă peste-hotare!

Şi să vadă domn ministru
C–am fost un elev ilustru,
Hai să-ntindem hora mare
Şi eroi să ne declare!!!

parodie de Sergiu Boian, după Vasile Alecsandri (iulie 2011)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragi copii

Dragi copii din lumea toată,
Luaţi-vă de mâini şi înălţaţi o rugăciune
Către îngerii cei divini!
Căci Moş Crăciun cu inima plină de bucurie
Şi cu sufletul împăcat la voi o să vină,
Ca să vă aducă cadoul de sub brad.
Dragi copii din lumea toată
Fiţi mai cuminţi şi spuneţi o rugăciune
Pentru-ai voştri dragi părinţi.
Dragi copii din lumea toată
Cu ochi frumoşi şi zglobii
Să nu uitaţi niciodată,
Că printre voi sunt şi sărmani copii.
Care nu au nici o bucăţică de pâine,
Sunt flămânzi şi goi!
Să-i ajutăm să aibă şi zile mai senine.
Şi să nu-i alungaţi de lângă voi!
Dragi copii din lumea toată
Vreau ceva să vă mai spun
Să nu uitaţi nici de carte,
Căci cartea este un prieten bun.

poezie de Vladimir Potlog (8 decembrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

La început

La început,
nu ne acopereau nici griji şi nici nevoi.
Eram ca fraţii. Ne ajutam între noi.
Trăiam cu toţii, în bună înţelegere.
Ne durea pe toţi, o cât de mică pierdere.
Toţi aveam pe masă, aceleaşi bucate.
Toţi ne bucuram de multă libertate.
La început eram cu toţii oameni.
Astăzi am uitat să mai fim oameni.
Am fost cu toţii oameni până când,
rasa ne-a înstrăinat.
Am fost cu toţii oameni până când,
credinţa ne-a separat.
Am fost cu toţii oameni până când,
politica ne-a despărţit.
Am fost cu toţii oameni până când,
averile ne-au învrăjbit.
Astăzi nu mai suntem oameni.
De ce ne-am înrăit?
Fiindcă astăzi,
am uitat să mai fim OAMENI.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cântec pentru noi

Copii am fost cândva,
Acum suntem părinţi,
Ne cresc copiii mari,
Iar noi – din ce în ce mai mici.

Hai, să ne bucurăm,
De tot ceea ce avem
Şi să ne onorăm
Toţi, ce suntem aici!

Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru tine,
Hai să cântăm un cântec pentru toţi,
Hai să cântăm, să ne-auzim de bine!

Nu! Nu privi la ceas,
Că timpul e hain,
Iar clipei ce-a rămas,
Noroc să-i dăruim!

Căci nu se ştie dar,
Pân' mâine e târziu...
Hai, să ne bucurăm
De clipa ce-o trăim!

Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru mine,
Hai să cântăm un cântec pentru toţi,
Hai să cântăm, să ne-auzim de bine!

Copii am fost cândva,
Suntem de-acum bunici,
Ne cresc nepoţii mari,
Copiii sunt voinici.

Hai să ne bucurăm,
De tot ceea ce-avem
Şi să ne onorăm
Toţi, ce suntem aici!..

Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru mine,
Hai să şoptim un dor ce mai avem,
Hai să ne vedem, să ne-auzim de bine!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Vorbă cu Tine

În fiecare dimineaţă timp îmi fac
Cu tine, prieten drag, să stau la o şuetă,
Trag scaunul mai aproape de calculator,
Şi poate îţi aud şi şoapta vorbelor.

Ştiu că şi tu zi de zi acelaşi lucru faci,
Să te adresezi şi să citeşti diverse de-ale celor dragi,
Facebook-ul nouă ne este la-ndemână,
Să tot fim online împreună.

Eu postez o floare rară, o glumă, o poezie
Şi-mi doresc ca privindu-le să-ţi fac ziua mai bună,
Dacă reuşesc ca viaţa să ţi-o îndulcesc
Şi-un zâmbet larg pe chipu-ţi să-nflorească,
Sunt împăcată cu mine că ce-am dorit şi încercat,
În viaţa ta acum s-au transferat.

Cu mouse-ul în mână ne plimbăm şi poposim
Pe oriunde –n lume noi ne dorim să fim,
Citim ştiri şi noutăţi care ne interesează pe noi toţi,
Dăm like-uri şi comentăm câteodată
De ne convine sau nu câte o postare sau o faptă.

Interconectaţi, drag prieten, pe yohoo suntem,
Şi mai ales pe facebook şi instagram,
Ne fascinează internetul cu beneficiile lui,
Dar sufletul nostru tot rămâne singur şi-nstrăinat,
De cele multe rele ce se-ntâmplă acum în lume.

Cu tine, prieten virtual în scris vorbesc
Şi-ţi spun sincer că uit să şi grăiesc,
Ţie eu mă confesez că şi tu cred că la fel gândeşti
Şi pe bune te întreb, o fi asta de bine?
Online-ul ne intră-n viaţă, la şcoală, la grădiniţă
La serviciu, acasă şi de ce nu şi la piaţă.
Internetul îi la mare înălţime,
Îi învaţă pe copii pe tabletă, tabla înmulţirii.

Din ce văd şi simt, alte vremuri se prefigurează
Pentru cei ce ne urmează, tineri şi copii,
O fi lumea pregătită pentru o viată vitregită?
Eu sincer îţi spun că nu este lucru bun,
Distanţarea, izolarea, peceta pe noi şi-o pune
Şi uităm de sentimente, de-a sufletului chemare
Care strigă-n noi cu disperare.

Omenii au nevoie de tandreţe, de iubire,
De plimbări şi relaxare într-un parc sau o terasă,
Al lor păs cu prietenii să-l împărtăşească,
Să râdă –n hohot şi din suflet să zâmbească,
Libertatea de acţiune şi exprimare-i sugrumată,
De cei ce cu noi, oamenii, cred că se joacă.

poezie de Georgeta Ganea (13 octombrie 2020)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt aşa cum sunt

Sunt aşa cum sunt.
Sunt făcută-aşa,
Când îmi e de râs,
Râd în hohot, da.
Drag mi-e cui sunt dragă.
Oare-i vina mea
Dacă nu-i acelaşi?
Dacă ba e unul,
Ba-i altcineva?
Sunt aşa cum sunt.
N-am ce să vă fac
Nu mă pot schimba.
M-am născut să plac
Aşa mi-este dat.
Am tocuri prea-nalte
Mijloc prea cambrat
Sânul mult prea tare
Ochi prea-ncercănat...
Ei şi-apoi
Ce treabă-aveţi voi?
Sunt aşa cum sunt.
Cui mă place plac.
Ce treabă-aveţi voi
Ce mi-s-a-ntâmplat?
Dragă-am fost cuiva
Cineva-mi fu drag,
Dragi ca doi copii
Care se au dragi
Simplu: dragi, dragi, dragi...
Ce mă iscodiţi?
Trăiesc să vă plac
N-am ce să vă fac.

poezie clasică de Jacques Prevert din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eşti deja pe drumul cel bun, dacă deja ştii despre dezvoltarea personală, dacă ai înţeles că secretul stă în puterea noastră interioară, atunci ajută-mă să îi trezim şi pe ceilalţi. Dacă ne mulţumim să ne întâlnim între noi, să ne ajutăm între noi şi să ne izolăm în bula noastră de oameni educaţi şi evoluaţi, ne ratăm misiunea. Degeaba suntem 100 de mii care ne-am trezit dacă trăim între milioane de adormiţi. Misiunea mea nu este doar a mea. Este a noastră. Dacă vrei să trăieşti într-o lume mai bună, datoria ta şi misiunea ta nu este doar să te faci pe tine un om mai bun şi pe cei dragi ţie, ci să oferi o mână de ajutor celor mai sălbăticiţi, necăjiţi, săraci şi nefericiţi oameni ai acestei societăţi. Să pui o carte în mâna unuia care nu a citit în viaţa lui şi să găseşti o cale să îl motivezi să o citească, oferindu-i astfel şansa de a se trezi şi el. Asta ar fi o victorie de 1000 de ori mai mare decât să faci un grup mastermind cu prietenii tăi deja evoluaţi.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Prieteni buni din lumea-ntreagă,
E-acum momentul potrivit
Să fac urarea frustă, dragă:
S-AVEŢI UN PAŞTE FERICIT!

Ou roşu, măiestrit pictat,
Înalţ, c-a înviat Hristos...
Cu-adevărat a înviat –
Ciocniţi – şi-nvingeţi, drăgăstos!

Lumină-n suflet şi în gând pentru toţi creştinii!

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norii

Norii sunt apă plutitoare,
Sunt când negri de supărare,
Sunt când gri, de îmbufnare,
Sau, sunt albi, strălucind în Soare.

Norii te îndeamnă la visare,
Te învaţă, că orice stare este trecătoare,
Îţi găzduiesc iubirea cea mare,
Te umplu de frumos şi de relaxare.

Norii sunt Dumnezeiască binecuvântare,
Sunt plasă de asigurare,
Când esti cu capul în nori
Şi înveţi cu dragostea ta, să zbori.

Uneori, norii se supără, precum valurile vuiesc,
Cu forţă fulgere zămislesc,
Cu tunet, văzdul îl trosnesc,
Apoi, se risipesc şi de sub razele Soarelui, zâmbesc.

Norii, ce mult îi iubesc!

poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, mamă!

Mamă, tu, izvorul vieţii,
Elixirul tinereţii,
Tu dai viaţă, tu pui nume,
Tu aduci copii pe lume!

Azi, de ziua ta, cântăm,
Sufletul să-ţi alinăm,
Tu să te bucuri de noi,
Mamă dragă, la nevoi!

Toate florile din lume,
Sunt azi, mamă, pentru tine!
Tânără şi zâmbitoare,
Mamă dragă, scumpă floare!

Eşti născută-n suferinţă,
Tu eşti sfântă în credinţă,
Noi te vrem nemuritoare,
Mamă scumpă, dragă floare!

poezie de Constantin Chelaru din Prin labirintul vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele şi Pământul

Sus, pe cerul albăstrui,
Soarele lucios, gălbui,
Priveşte înspre Pământ
Şi uimit de câte sunt,
Stă şi spune cu mirare:
-Frumoasă înfăţişare!
N-am văzut în altă parte,
Nici pe Lună, sau pe Marte,
Oameni ca să îmi admire
Minunata strălucire.
Spun că sunt cald, luminos,
Şi că-s tare preţios.
Din căldură şi lumină,
Le cresc plantele-n grădină.
Le dezgheţ apele toate,
Atunci când sunt îngheţate.
Le-ncălzesc Pământul tot,
Ei, ajut şi eu cum pot!
Însă sunt cam curios,
Când mă uit atent, în jos,
Văd că lumea-i împărţită,
Au culoarea diferită,
Unii negri, alţii galbeni,
Unii albi, dar toţi sunt oameni.
Iar pentru ei, locul Sfânt
Este planeta Pământ!

poezie de Aurora Luchian (8 septembrie 2012)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveţele mamei

Oh, mamă bună ce mă-ndemni să fiu mai bun şi iertător cu cei din jurul meu!
Oh, mamă dragă ce mă-nveţi respectul
Faţă de părinţi, profesori, colegi, vecini, rude, prieteni, sau orişicine,
Că-i om pe străzi sau cunoscut, că-i vechi prieten sau iubit,
Că-i bogat sau sărac, un om oarecare,
Lipsit de iubire, ori lipsit de valoare,
De suflet, de vis,
Ori că-i om de temut,
Sincer sau prefăcut,
Cu toţi trebuie să ne iubim şi să trăim armonios...
Să ne surprindem zi de zi, cu sărutări, cu zâmbete duioase
Cu lacrimi în ochi să retrăim momentele din viaţa asta frumoase
Când inimile vorbesc în şoapte, colorând în violet... iubirea.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicaţie pentru nunta de aur a părinţilor mei

Ziua asta-i pentru voi anume,
Căci cincizeci de ani de bucurii
V-au fost sprijin vieţii trecătoare
Lângă rude, naşi, lânga copii...

V-aţi clădit palatul fericirii...
Astăzi, iată! Iar vă cununaţi.
Legământ dumnezeiesc vă leagă
Şi pios, genunchii vi-i plecaţi.

Mărturii şi flori vă stau dovadă,
Toţi cei dragi, din cer părinţii buni...
Mamă, îţi sărut muncita mână!
Tată, vezi cât sunteţi de bătrâni?!

Vă iubesc! La voi îmi cer iertare
De-am greşit cu gândul sau cu fapta!
Toate-n lume, vai, sunt trecătoare,
Dar vor fi pe veci, mama şi tata.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patria noastră, România - Hora Unirii

Mamă bună-i România,
Că pe toţi ne ţine glia,
Toţi români de-acelaşi neam,
Muntean, moldovean şi ardelean,
Că ne-am unit toţi odată
Şi-am făcut ţara rotată.
Haideţi, fraţi, mână cu mână,
Să-nvârtim hora română,
Hora păcii românească
Pe câmpia strămoşească.
Vino, frate, hai străine,
Să te prinzi la braţ cu mine
Toţi la muncă, cu tărie
Şi la horă, cu unire.
"Să jucăm hora frăţiei
Pe pământul României.
Iarba rea din holde piară,
Piară duşmanii din ţară,
Între noi să nu mai fie,"
Nici ură, nici duşmănie.
Decât pace şi iubire,
Să ne fie la toţi bine,
Să n-avem grija de mâine.
La bogat şi la sărac,
Să fie la toţi pe plac.
Toate dorurile noastre
Du-le, Jiule, le du,
Acolo unde-i ştii tu.
Du-le-n zările albastre
Şi transformă-le în astre.
Să le presari pe pământ
Cu lacrimi şi jurământ.
Că ţara vom apăra
Şi duşmanul vom seca.
Vom stârpii hoţii şi escrocii,
Să fim sănătoşi cu toţii,
Să ne fie legea sfântă
Şi răutatea stârpită,
Să scăpăm de grea ispită,
S-avem viaţa fericită.
Să ne ajutăm, să ne iubim,
C-aşa-i neamul de români:
Toţi de-un sânge şi de-o mamă,
Veniţi la noi, că Ardealul ne cheamă
În patria mamă.

poezie de Valeria Calma Pleşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!