Gramatica

GENA: Îţi dau voie să te duci la joacă... Un ceas...
DECEBAL: Şi lecţiile când mi le fac? Am ora-ntâi aritmetica, ora a doua istoria, ora a treia geografia şi după-masă am gramatica şi intuiţia...
GENA: Lasă, lasă... nu mai fi aşa silitor, să-ţi faci lecţiile de azi pentru luni... Pentru azi ai învăţat destul... Haiti! Zbughe-o...

replici din piesa de teatru Titanic vals, Actul I, Scena 5, scenariu de Tudor Muşatescu
Adăugat de M.G
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt o babă care le ştie pe toate. Şi? Eu chiar le ştiu pe toate! Asta e diferenţa! Mă întrebi de avioane, ştiu de avioane; mă întrebi de medicină, ştiu de medicină; mă întrebi de gramatica limbii române, o ştiu mai bine ca cei din Parlament. Şi nu am nicio jenă!

citat din Monica Tatoiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcoala va fi bună când popa va fi bun, darea mică, subprefecţii oameni care să ştie administraţie, finanţe şi economie politică, învăţătorii pedagogi, pe când adică va fi şcoala şcoală, statul stat şi omul om, precum e în toată lumea, iar nu cum e la noi – adică ca la nimeni, unde găseşti în cercurile cele mai înalte oameni care trăiesc în vecinică duşmănie cu gramatica necum cu alte cunoştinţe sau cu dreapta judecată.

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Etc

Iubita mea dezarticulată perpendiculară, splina ta e maşină de cusut nori glasuri sunt deflaţia monetară Berlin face policeman la dreapta
Stele gri fluieră identic greşelilor de gramatică pasul tău marchează 300 yards în aerodrom la five-o'clock sandwich îţi oferă nervii de fosfor iată becurile cu mănuşi de la tâmple diagonal în vestă îmi port creierul mic ca o lampă sau un ceasornic omega prin music-hall am dansat în eprubetă albastru fenomenal salcâmii au jucat poker
în pieţe forduri stau cu mâinile în buzunar Edy îţi port sufletul prins în pioneze Luna-Park vântul e de trei săptămâni someur T. S. F. a şters cerul cu sârma de parquet

poezie clasică de Stephan Roll
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gramatica vieţii

Eu trăiesc murind,
Tu murind, trăieşti.
El trăieşte murind,
Ea murind, trăieşte.
Noi trăim murind,
Voi murind, trăiţi.
Ei trăiesc murind,
Ele murind, trăiesc.
alt fel spus,
Eu trăiesc murind,
Tu murind, trăieşti.
El trăieşte ca mine,
Ea moare ca tine.
Noi trăim murind,
Voi murind, trăiţi.
Ei trăiesc ca noi,
Ele mor ca voi.
Toţi trăim murind.
Lumea murind, trăieşte.
În tot ce zările cuprind

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (19 decembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din viaţa de la Roman, mi-aduc aminte puţine lucruri hotărâte. Am fost un copil precoce. Înainte de 5 ani, ştiam unele lucruri greu de înţeles şi pentru o vârstă mai înaintată. Ştiam, de pildă, oarecare lucruri din gramatică, pe care copii de 10 ani le pricep greu. Am fost şi amorezat înainte de 5 ani: de o fată de vreo 7-8 ani, care trecea pe la geamul nostru. Nu-i vorbă, era şi un caz de sugestie, căci cei din casă mă tachinau cu ea. Dar ştiu că mă înroşeam când trecea pe la geam. Tot de la acel geam, vedeam şi Ceahlăul, care era pentru mine ceva ca din altă lume, ca dintr-o legendă frumoasă. Nu ştiam pozitiv ce e acel Ceahlău, nici ce este un munte -- nimic!

Garabet Ibrăileanu în Amintiri din copilărie şi adolescenţă (31 iulie 1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bun mai era şi părintele Duhu, când se afla în toane bune, Dumnezeu să-l ierte! Pus-a el băieţii în rânduială cum nu mai văzusem până atunci; cumpăra-ne el vara, din banii săi, cofe de zmeură şi fel de fel de puricale de ne da să mâncăm, şi mai în toată sâmbăta ne încărca în o droagă de-a Mănăstirii Neamţului şi ne ducea la stăreţie, să dăm examen dinaintea stareţului Nionil, un bătrân olog, care ne sfătuia cu duhul blândeţii să ne ţinem de ceaslov şi psaltire; căci toate celelalte învăţături, zicea el, sunt numai nişte ereticii, care mai mult amărăsc inima şi tulbură sufletul omului. Dar fost-a scris părintelui Duhu să nu asculte în totul sfaturile cuviosului stareţ, ci să ne înveţe şi câte oleacă de aritmetică, de gramatică, de geografie şi din toate câte ceva, după priceperea noastră.

Ion Creangă în Amintiri din copilărie III (1881)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Subţierea sensului într-o minte spartă

subţierea sensului într-o minte spartă, un bloc de marmură murmură hamartia

aroganţa când îl umple pe muritor
cu poveşti despre fum.
realitate ca refugiu
pentru fantasme.
clapele orgii
spasmul celui învins
lut în ghearele celui ce învinge
cu sângele ploaie deasupra capului

curgere tragică a vârfului către rădăcină
când eroica naştere descreşte în împuţinare
în loc de a ţâşni.
subţierea sensului într-o minte spartă
un bloc de marmură murmură
hamartia

condensarea norului de filosofie
în picături de gramatică a firii

[...] Citeşte tot

poezie de Angela Furtună din Pelerinul din Aqualung (27 septembrie 2008)
Adăugat de Angela Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetei

Ce fel de luptătoare eşti
Tu, zână care scrii poveşti,
De ce nu-ţi faci din slovă scut
Împodobit cu-al meu sărut
Şi platoşă din vis sublim,
Când lumea vrea să suferim?

Nu suntem, vremii, cumpăraţi,
Doar muritori şi talentaţi
Şi diferiţi în versul dulce
Şi Luna poartă-a noastră cruce,
Cum ai putea să mai renunţi
La Muzele cu lumânări de nunţi?

N-avem ce s-ar fi cuvenit,
Un cuib de cuc, cu glas dogit,
Din toate câte ne-am dorit
Cu vraja care ne-a ursit,
Dar ne-am făcut, în Cer, cetate
Din visuri de eternitate.

[...] Citeşte tot

poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre realităţi, unele se spun despre un subiect oarecare, dar nu sunt în niciun subiect, aşa cum "om" se spune despre un subiect om oarecare, dar nu este în niciun subiect; altele sunt în subiect, dar nu se spun despre niciun subiect (iar a fi în subiect numesc ceea ce, subzistând în ceva, dar nu ca parte, nu poate totuşi să fie în afara celui în care este), aşa cum o anumită cunoaştere gramaticală este în subiectul suflet, însă nu se poate spune despre niciun subiect, iar un alb anumit este în subiectul corp (căci orice culoare este într-un corp), însă nu se spune despre niciun subiect; altele, deopotrivă se spun despre un subiect şi sunt în subiect, aşa cum ştiinţa este în subiectul suflet, dar se şi spune despre un subiect, despre gramatică; altele, în schimb, nu sunt nici în subiect şi nici nu se spun despre un subiect, ca de pildă un om anumit sau un cal anumit, căci nici unul dintre aceştia, nici nu este într-un subiect, nici nu se spune despre un subiect. Iar în general cele individuale şi una la număr nu se spun despre niciun subiect, însă nimic nu se opune ca unele să fie în subiect, căci o cunoaştere gramaticală anumită face parte dintre cele ce sunt într-un subiect.

Aristotel în Categorii, 1a-1b (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!