+coboara +ingerul

Tablou de iarnă

iarna-i o pacoste îngheaţă podeţe
înfige sloiuri în ramuri fragile
soarele nu mai răspândeşte blândeţe
lacrimile degeră în vremuri ostile.

din munţi mai coboară un dram de tandreţe
de la brazii eroici care ţin glia trează.
dar vine Moş Crăciun cu sacul cu poveţe
bucuria iernii în El se mai păstrează.

în stele care ning lumini cu fineţe
şi ne trasează drumul către Dumnezeu
învăţ să îndur gerul de bătrâneţe
raiul zăpezilor să-l preţuiesc şi eu.

îmi urmez visul în noaptea de opal
îngerul mă veghează în turn episcopal.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât te uiţi pe maidan au crescut codrii de plastic

(Pre)cum ştim cu toţi,
la miezulnopţii,
deasupra ne coboară
îngerul păzitor,
şi ne bagă mâna între circumvoluţiunii
(pentru el nu există oase)
să ne scuture un pic praful
depus de la atâtea disfuncţii,
apoi îşi face deştele pâlnii
şi aspiră...
Şuvoiul de praf lumesc
i se ridică în venele diafane,
unde pentru o clipă
umanitatea încearcă
să-i explice nimicnicia...
Cu capul proaspăt curăţat,
recondiţionat,
sfinţit, acest om priveşte
senin câutând lumina,
transparenţa materiei,

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe sub geana nopţii

Pe sub geana nopţii curge
O scânteie dintr-o stea,
Din înaltul cer ajunge
Toată la inima mea.

Vrea să reaprindă focul
Ce-l aveam pe când iubeam,
Pe nimic eu am dat totul
Crezând că iubirea am.

Pe sub geană nopţii cade
Un amor din altă vreme,
Într-un vis de mult el şade,
La el vrea ca să mă cheme.

Iarăşi dragostea întinde
Ale sale grele mreje,
Iarăşi sufletu-mi cuprinde
Cu-ale sale adânci vârteje.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (17 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi îngerii coboară

Azi îngerii coboară pe Pământ,
Pentru-a vesti că s-a născut Mesia,
În dulcele miros de mir,
Pe aripi dalbe, ne-aduc bucuria.

Învăluit în albu-i scutecel,
Un Prunc renaşte-n noi iubirea,
Izvorul cunoaşterii se revarsă din Cel,
Ce sufletului dăruieşte primenirea.

Prunc Sfânt îngerul a binevestit,
Ce s-a născut când a venit sorocul,
De răsuflarea blândă încălzit,
S-a împlinit ce-a spus prorocul.

Maica Sfântă la piept l-a ocrotit,
Iar înţeleptul Iosif i-a fost tată,
Magii-n luminile stelare au citit
Şi clopotele lumii-au început să bată.

[...] Citeşte tot

poezie de Adriana Tomoni
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoana din perete. În vremuri tulburi de pandemie

Fecioară-Mamă din icoană
Coboară blând de pe perete
Şi cu lacrimile Tale stropeşte în formă de Cruce uşorii casei mele,
Ca atunci când Îngerul morţii va trece şi pe la noi în cetate,
Să ne ocolească, să ne lase în viaţă
Ca să-ţi poată mai apoi mulţumi, neştiutori şi nevinovaţi, copilaşii noştri.
După aceea, te rog,
Nu te mai sui în icoană, e rece acolo pe perete
Şi parcă nu te simt acolo destul de aproape de inima mea.
Fă mai bine din trupul meu un perete,
Înfinge în el adânc un piron din Crucea Fiului Tău
Şi aşează acolo icoana
Unde să locuieşti cu bucurie ţinându-L în braţe pe micuţul Iisus.
Iar când vreun alt Nimicitor
Va mai urla nebun pe sub fereastra mea,
Nu cred că se va supăra Iisus
Dacă-i vei cere să mă lase şi pe mine puţin
Să stau la tine în braţe,
Fiindcă numai mâinile de Mamă
Ştiu cum să mângâie uşor sufletul celui rămas copil,

[...] Citeşte tot

rugăciune de Cătălin Varga
Adăugat de catalin_varga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnişoară

Stimată domnişoară, sunt îngerul tomnatic,
născut dintr-o beţie a saltului în gol,
port în genunchi sfielnici elan de cal sălbatic
şi vulturii dorinţei, flămânzi, îmi dau ocol.

Priveşte, domnişoară, cum construiesc soldaţii
un pod de bărci legate pe fluviul dintre noi
şi ne întind bucata de pâine evadaţii
din închisoarea clipei ce-apasă pe-amândoi.

Prin vene-mi curge seva podgoriilor apuse,
când mă zbăteam ca leul în cuşca unui vis
şi salahorii pâclei se zguduiau de tuse,
cărând în lăzi de zestre nămolul din abis.

Cum să-mi îndrept aripa cea frântă şi murdară
când plouă-acid pe timpul rămas ca un şantier
înpustiit, pe care doar ciorile coboară
în spasmul cuminţeniei ce strânge ca un fier?

[...] Citeşte tot

poezie de Dragoş Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ingerul

Ingerul isi priveste imaginea
in mare:
e doar un chip rupt de valuri...
O lacrima de intuneric coboara
sapand adanc in carnea
obrazului de marmura.
Coboara apa in apa,
sare in sare.
Ingerul acesta e pierdut.
A cazut din cer.
L-au alungat,
l-au ocarat.
Si- pierdut o aripa
si a cazut pe taramul
iluziilor.
E doar o alta stana
ivita in desertul viselor.
Ingerul e bolnav de
cuvintele oamenilor.
Grijile i-au ros obrajii.

[...] Citeşte tot

poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Sorana Mihail
Comentează! | Votează! | Copiază!

E lumină-n miez de noapte

E lumină-n miez de noapte,
Ce să fie oare? ce s-a întâmplat?
Păstoraşilor le bate inima de spaimă,
S-au înfricoşat.
Şi lumina vine, vine
Se coboară spre imaş.
Frinca-n piepturi le sporeşte
Bunilor păstoraşi.

În lumină văd un înger
De o frumuseţe de ne-nchipuit;
Are-un glas nespus de dulce
Cum ei niciodată n-au mai auzit:
Nu aveţi de ce vă teme,
Păstoraşilor iubiţi ;
Vestea mea o să vă facă
Fericiţi, fericiţi.

Căci eu sunt trimis de Domnul
Mare bucurie vouă vă vestesc,

[...] Citeşte tot

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!