Plăcerea de a muri
Să mori din dragoste
A visa, a dormi, a iubi, a muri
Te simt în suflul meu, abia am curaj să te respir
Simt că mă frânge aburul tău, nu pot să-mi revin
De când trăiești în amintiri mi-e noaptea amară
Strig agonia mea și mă-nec în fumul de țigară.
A fi sau a nu fi, a muri, a dormi
Sunt mort de frica nopții și a morții, a chinului
Cuvintele lovesc în pleoapa deschisă a destinului
Aștept pe-o margine de timp în umbra scăzută
A formei tale tulburi, tristă și obosită
Strigătul meu spre viață și strigătul spre moarte
Se zbate-ntre pereți de singurătate
Se zbate-n contratimpi în nopțile grele
Bătute-n cuie ascunzând zilele mele rele
Te simt în lacrima picurând peste scrum
În fumul de țigară încă te mai respir
Și știu că n-ai să vii și știu că n-ai să știi
Și știu că n-ai să afli, nici dacă n-aș mai fi.
cântec interpretat de Michael Sardou, muzica de Michael Sardou, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre noapte
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre iubire
- poezii despre zile
- poezii despre visare
- poezii despre tristețe
- poezii despre somn
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Aștept o lacrimă
A trecut puțin sau mult...
Eu simt că a trecut o vreme...
De când aștept să-mi spui, un
Te iubesc!
Cât încă limba ceasului se mai învârte.
Cât noaptea se rostogolește spre lumină
Și încă soarele iubirii nu a asfințit.
Eu îmi adun poemele pe buze
Și-ți spun că te ador și
Te iubesc
Atât cât inima îmi va mai bate, aștept!
Și clipa, se transformă în minut.
Iar un minut, devine veșnicie.
Aștept, dar nu știu ce aștept...
Aștept iubirea să mă-n vie?
Sau poate o eclipsă, sau un cataclism...
Aștept lumina? Aștept noaptea?
Nici eu nu știu...
Încă mă simt legat de tine.
Iubesc lumina, dar lumina-mi așteptată
Se transformă-n moarte.
Aștept, aștept, dar de departe
Mă cheamă ademenirea beznei
Ce-mi este mai aproape!
Căci și răbdarea s-a uscat în mine.
Aș vrea măcar ca lacrima
Să nu mai fie tristă!
Și să mai creadă în iubire.
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre trecut sau poezii despre poezie
Te chem în vis
Adorm iar ușor, cu gândul departe,
Departe pe-un nor, pierdut în noapte,
Respir amănunte, purtat spre lumină,
Amintiri cărunte aștept ca să vină.
Renasc în visare și somnul mi-e dulce,
Către o clipă gându-mi se duce
Și iată că dorm și totu-i pustiu
Doar lângă tine aș vrea să mai fiu.
Tresar de prin vise, te caut, te chem,
În nopțile-aprinse pe tine te-ndemn,
Să vii, să apari, cu mine să stai
Lumină în noapte mie să-mi dai.
Tu nu mă asculți, plutești anormal,
Spre lună, spre stele, eu par un banal,
Te rog, dar coboară din nou într-un vis
Și du-mă, condu-mă spre-al tău paradis.
Dar ce simt eu? Ce văd? Ce aud?
Sunt șoapte pierdute în beznă, în vânt?
A tale pierdute suspine în noapte
Le-ascult venind, răzbind de departe.
Tu nu mă vrei, te chem în zadar,
Și în orice vis se naște-un hotar.
Dar ce mai contează? Tu n-ai vrut nicicând
Să vii-n al meu vis, te-am chemat plângând
Și-acum în final, când ziua-i aproape,
Te văd, parcă simt cum vii de departe;
În noaptea adâncă ce curge încet
Pe tine ființă, a te visa încep
poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Eliana Doru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre vinovăție, poezii despre stele, poezii despre sfârșit sau poezii despre rai
...umbra ta
De ce-s mereu în urma ta,
De ce nu mă îndepărtez,
Nu știu exact dar simt ceva,
Ceva ce nu pot explica.
Mă simt chemat de urma ta,
Mă simt dator să te urmez,
Și știu că n-ai să fii a mea,
Mă mulțumesc să te visez.
Nu văd un rost când tu nu ești,
Și să fiu singur este greu,
Tu-n întuneric strălucești,
Și-n umbra ta exist și eu.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, citate de Vlad Bălan despre întuneric, citate de Vlad Bălan despre visare, poezii despre mulțumire, poezii despre existență sau citate de Vlad Bălan despre existență
Dispari...
Te-am îndrăgit fără să știu... de-odată,
Și te simt în minte pân' acum.
Ești înger viu în noaptea înstelată,
Iar pasul tău îmi face mintea scrum.
Zâmbesc mereu și mă mândresc, să știi,
Când te văd cutremurat prin stele,
Dar dispari, lăsându-mi lacrimi grele
Și frica că nicicând n-ai să revii.
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre mândrie, poezii despre frică sau poezii despre cenușă
Rostogolire spre cer
Tu
niciodată nu știi
cât mi-e de greu în fiecare noapte
cât de banal
ca un scrum de țigară
niciodată nu vei ști
cât de mult mi-am dorit să-ți pot scrie
măcar un vers
despre frunzele care au rămas din ultima
toamnă
aș fi vrut să am timp
să pun coperți iubirii noastre
să-ți vorbesc despre ploi
dar știu că versurile și mâinile acestea reci
nu vor putea niciodată să te mângâie
am să cobor peste ape și undeva
aproape de liniștea zăpezilor
am să mă rostogolesc spre cer
peste tăcere
acum
îmi vine să râd
e ca și cum te-aș invita să-mi vezi
un pic din moarte
nu e simplu
am să plâng într-una de frig
n-am să știu ce să fac cu umbrele mele
cu răbdarea și credința mea
n-am să știu să umblu
hai-hui
prin gândurile tale
îmi va fi sete
am să stau pe marginea drumului
n-am să înțeleg nimic
am să-mi asfixiez pe rând toate visele
de frică să nu mi le ia cineva
am să le ucid
voi desena cu fum
un sfârșit
peste o mie de gânduri, o mie de ape
voi muri frumos
fără să știu de ce
pe noi
Dumnezeu ne-a adunat
greșit
poezie de Mădălina Maroga
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre gânduri, poezii despre zăpadă, poezii despre vorbire, poezii despre tăcere sau poezii despre toamnă
Eu știu ce pierd,ea nu pricepe
Eu știu ce pierd, tu habar n-ai
C-ai fost pentru o clipă-n rai.
Când ai plecat, ai luat cu tine
Focul păgân ce-ardea în mine.
Eu știu ce pierd, tu n-ai habar
Că îți făcusem sfânt altar
La poarta dintre amintiri...
Tărâmul dulcelor iubiri.
Eu știu ce pierd și par naiv...
Tu te căiești dar e tardiv...
Eu știu să iert, tu habar n-ai
C-ai fost pentru o clipă-n rai.
Eu știu ce pierd, ea nu pricepe
Că suntem suflete pereche
Și o ador... și o iubesc
Și simt cum mă îndrăgostesc!
poezie de Silviu Ungureanu (18 decembrie 2012)
Adăugat de Silviu Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflete pereche, poezii despre suflet, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre naivitate sau poezii despre iertare
Nu știu
Nu știu să-not în iubire,
M-am înecat de multe ori,
Ori am plutit în neștire
Spre țărmul ce-așteaptă cocori.
Nu știu să calc pe durere,
Mă-mpiedic și mă prăbușesc,
Dacă iubirea o cere,
Durere respir... nu crâcnesc!
Nu știu să zbor printre vise,
Mă tem, simt că mă rătăcesc,
Zac cu aripile-ntinse,
Totuși, n-aș vrea să mă trezesc!
Nu știu să lunec prin viață,
Slalom să fac prin probleme,
La răutăți nu fac față,
Încontinuu am dileme..
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre răutate sau poezii despre durere
Uita-ra-ș
Uita-r-aș fumul de țigară,
Pierdut printre sunetele de vioară,
Uita-r-aș glumele pe care le-am spus,
Stând în brațele tale și privind spre apus.
Uita-r-aș versurile din poezii,
Ce le-am spus când eram copii,
Uita-r-aș amintirile cu tine,
Că acum nu mai ești cu mine.
Uita-r-aș zâmbetul tău care,
Mă făcea să mă simt ca o floare,
Uita-r-aș parfumul tău,
Ce îl simțeam când îmi era rău.
Uita-r-aș verile și zilele senine,
Nopțile și chiar visele cu tine
Uita-r-aș tot, nimic nu mai contează,
Inima mea, oricum nu se mai tratează.
poezie de Georgiana Mihaela Chircuși din Blogul RISAJ Wing Buzău (2 februarie 2021)
Adăugat de Sebastian Butu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre vară sau poezii despre umor
Săraci anonimi
Nu mai știu sau nu pot în poem să te scriu,
Deși vreau să trăiesc inocente povești,
Fascinată s-aud cum iubirea-mi cerșești,
Cum să cred că-i devreme când e-atât de târziu?
Mă uimești cum te pierzi prin stupide iluzii
În timp ce strivești tremurând o țigară
Spunându-mi că-i dulce, deși știu că-i amară
Cafeaua ce-o bei rătăcind prin confuzii.
Rotocoale de fum cu nesaț urmăresc,
Le văd cum dispar, plutind în neant,
Mă înec respirând. Un fior sufocant
Îmi spune să fug, uitând că iubesc.
Ne zâmbim drăgăstos și apoi ne-amăgim
Că palatul ce azi e de lacrimi surpat
Ridica-se-va iar și va fi luminat
De candide surâsuri, dacă tot ne iubim.
Simt că totul e-un rol ce îl joci uneori,
Slab actor, cabotin, lipsit de talent.
Să aplaud nu pot, nu ai fost excelent.
De ce iar îmi insufli inutile erori?
Și acum vei pleca, am știut, am simțit,
N-ai curaj, n-ai putere, nici voință să lupți,
Munți de ură și patimi nu-nțelegi să-i înfrunți
Mai ești încă aici, dar eu știu: te-am pierdut.
Pentru tine nu-i timp, pentru mine nu-i loc,
Basmul nostru nu are epilog fericit,
O prințesă nu sunt, nu ești prințul dorit
Ci săraci anonimi, văduviți de noroc.
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inocență, poezii despre talent, poezii despre sărăcie sau poezii despre prezent
Dramatic
știi cum e să calci
pe bumbi de tăceri
în tandem cu morții
care bat
în tavanul pământului?
știu
cum să nu știu
tocmai de aceea
ne îngropăm sistematic
de la stânga
la dreapta
când n-ai ce face
scrii
și când n-ai ce spune?
mori
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-ai să știi
tu, nu-mi vei ști vreodată simțământul
și nici de ce culori pictez in mintea ta
n-ai să-mi cunosti atingeri ce-s flamande
și nici de cate ori te strig cand nu-s a ta.
tu, n-ai să-mi știi vreodata gustul ce ma arde
neobosite soapte-n buzele tacand,
n-ai sa ma afli de strangi la pieptu-ti nuferi
si nu-mi vei recunoaste glasul meu razand.
n-ai sa ma poti culege din petale
plapande si ucise cand se duc
sfarmate de parfumul mintii mele
n-ai sa-mi cunosti vesmantul in care ma usuc.
tu, nu ma stii si ratacesti prin mine
imi bati atat de bland si ma tresalti
as vrea sa-ti spun, oprindu-te-n secunda
cand dusa-i vara cu pasii ce ma cauti.
n-ai să ma știi de-n zbor te port cu mine
și nici de-ti cant sau ochii de-ti sarut
ramai scultpat in vremea neimplinirii
și n-ai sa stii nici chipul, cin' ti l-a facut.
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre pictură, poezii despre ochi, poezii despre nuferi, poezii despre culori sau poezii despre arte plastice
Un ultim romantic
Tu suflet care tremuri... în taina nopții albastre,
De n-ai fi fost tu... nici eu nu existam.
Te-am căutat o viață... acolo printre astre,
Numai cu tine noaptea, plângeam când te visam.
Străbat întreg pământul cuprins de al tău dor
Străjer î-mi este vântul... în spate simt fior.
La fel și îmbrățișarea, să -ți simt întregul trup
Nu mai știu în ce parte, aș mai putea să fug?
Esența vieții însăși... împerechează lumea,
Destinul cel pierdut acum ni s-a unit.
Și dacă te voi pierde... acum e oare vina...?
Când după tine... o viață mereu am chinuit.
Am amintiri plăcute... sunt... cred un... visător,
Sunt ultimul romantic ce... mai visează încă.
Eu știu că -n viața asta totul e trecător,
Dar voi rămâne... același romantic călător.
Tu... ia-mă iar în brațe, dă -mi un sărut fierbinte,
Să î-mi străpungă noaptea, întregul corp aș vrea.
Sunt prea departe încă, dar tu... exiști în minte,
Și fără tine viața, î-mi este foarte grea.
Dă -mi mâna... și... vin-o să străbatem infinitul
Să rămânem undeva... pierduți... de negăsit.
Adormi pe bratul meu, azi... nu vine sfârșitul
Și îmbrățișează... un ultim romantic fericit.
poezie de Ioan Cojocariu din Orhideea albastră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre sărut
Ți-aș scrie, iubitul meu...
Ți-aș scrie, iubitul meu, toate gândurile mele,
Pe-un petic de cer și le-aș presăra printre stele,
Ți le-aș trimite pe-o aripă de vânt, în nopțile târzii,
Să le citești, când nu pot să dorm și te aștept să vii.
Ți-aș scrie, să-ți spun despre mine și că mi-e dor,
Aș vrea să fiu acolo, cu tine, să călătorim pe un nor,
Să pot pierde, printre astre, durerea din pieptul meu,
Simt că uneori nu pot respira, fără tine mi-e tare greu.
Ți-aș scrie, pe frunzele ruginii, dorințele toate,
Dar știu că vântul le-adună și le părăsește departe,
La tine nu ar ajunge decât lacrima și-al meu lung oftat,
Nu vreau să mai suferi, căci fără ca tu să vrei, ai plecat.
Ți-aș scrie, iubitul meu, despre copii, despre mine,
Să-ți spun că ei îmi dau puterea de a merge spre bine,
Mi-e teamă, că scrisorile s-ar rătăci ca și visurile noastre,
Ar rămâne triste și stinghere printre necunoscutele astre.
poezie de Lucia Marin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scrisori, poezii despre lectură sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Sărutul tău
E noapte și plouă încet, plouă mărunt
Și eu stau singur ca un obiect
Uitat de cineva, demult.
Numai sărutul tău pe buze îl mai simt,
O, tu lumina veții mele
Care îmi luminezi sufletul și întunecatul meu gând.
Te aștept din nou să vii,
În mez de noapte sau în zori de zi,
Să-mi mai dai odată sărutul tău cel dulce
Apoi fie ori ce-ar fi.
Căci de nimic nu mă tem,
Chiar nici de moarte, de ea mă păzesc,
Dar fără tine, draga mea,
Simt că nu pot să mai trăiesc.
poezie de Vladimir Potlog (28 iunie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare sau poezii despre ploaie
Încă te aștept...
Mă rog ca tu sa vii pe înserat,
Eu te aștept în suflet cu tandrețe.
Chiar dacă suntem la a doua tinerețe,
Eu te primesc necondiționat.
Ca altă dată nu mai știu zâmbi
Și, nu mai am nici pielea de mătase,
Doar veșnicele amintiri rămase...
Dar, nu-i nimic... Numai de vei veni...
Eu sunt în stare să te-aștept acasă,
În fiecare zi, din zori, în noapte,
Să simt cum mă-nvelești, în dor și-n șoapte
Cu gentilețea ta rămasă.
Și, nu ai să te superi dacă obosită,
Aș adormi privind la mândra lună
Fără ca eu, să îți spun "Noapte Bună"
Și, fără să mă duci tu în ispită,
Ci, răbdător, tu ai rămâne treaz,
Să mă veghezi în somnul meu de zână.
Și, nu mă vei trezi când, pe sub mână,
Sărutul dulce, să mi-l dai pe-obraz.
N-ai mai putea s-adormi nici o secundă
De frică să nu vezi, când te trezești,
C-a dispărut fără să-ți lase vești,
Iubita ta, ce-a chipeșă și blândă.
Ai accepta chiar și să te mai cert
Și fără vre-o rezervă ți-ai dori,
Să stăm de vorbă până a doua zi
Și pentru ce-ai greșit, eu sa te iert.
Frumos, cum eu te știu... nu din povești,
De-aș ști că pe la mine ai să treci,
Fii sigur că nu te-oi lăsa să pleci.
Iubitul meu, hai, spune-mi, unde ești?
Ți-am spus că te primesc necondiționat.
Mă rog ca tu, să vii la mine, pe-nserat.
poezie de Georgeta Nedelcu
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe sau poezii despre supărare
Ești singur azi și-mpovărat de tine...
Ești singur azi și-mpovărat de tine,
De slavă și de visuri despărțit,
Dar ai rămas iubitul pentru mine,
Cu cât mai trist, cu-atât mai îndrăgit.
Bei vin mereu, ți-s nopțile murdare,
Mai știi dacă trăiești cu-adevărat?
Și ochii-ți verzi cu zvârcoliri de mare
Mărturisesc că pacea n-ai aflat.
Invocă moartea inima-ți nebună,
Afurisind al soartei pas greoi,
Și vântul de apus mi-aduce-ntr-una
Din partea ta mustrări și rugi, puhoi
Spre tine iar, cum pot să viu fierbinte?
Sub cerul pal, aici, în țara mea,
Știu doar să cânt și să-mi aduc aminte,
Tu nici măcar atât nu cuteza!
Tristeți sporind, trec zile fără veste...
Ce rugăciuni de dragul tău să fac?
Iubirea mea atât de mare este,
Că n-ai putut nici tu să-i vii de hac.
poezie celebră de Anna Ahmatova
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre țări sau poezii despre verde
Sunt vinovată
Sunt vinovată că privesc spre Cer
Și-n voia sorții rătăcesc prin lume
Povestea mea e plină de mister
Nimic din ce contează n-are nume..
Sunt vinovată că respir dureri
Și le transform în amintiri plăcute
Am strâns mănunchi cuvintele de ieri
Ca fericirea chipul să-mi inunde..
Sunt vinovată că nu știu să plâng
Când frica îmi scâncește în ureche
Nici șapte vieți, de-aș vrea, nu îmi ajung
Ca inimii să îi găsesc pereche..
Sunt vinovată că-n poeme-ating
Tot ce vibrează-acum în jurul meu
Să nu fii trist că nu am să te strig
Iubirea mea e însuși Dumnezeu!
22.02.2020
Focșani
Oana Adriana Alexandrescu
poezie de Oana Adriana Alexandrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre plâns sau poezii despre inimă
Ca un fir albastru fumul de țigară
în timp ce făceai dragoste cu mine
îți împleteam din părul tău blond
aripi de înger
amândoi ne doream să ne smulgem din noi
din lutul trupurilor noastre bătrâne
deși de multe ori zborul ne era scurt
din când în când reușeam să ne înălțăm
și acolo sus ne dezbrăcam de carne și sânge
ne desprindeam de grija zilei de mâine
de boli de nevoi
nici nu mai respiram
pășeam cumva în moarte ținându-ne de mână
două năluci străvezii abia pâlpâind
și totul ținea mai mult de o veșnicie
până când ne aprindeam țigările
iar fumul de țigară ca un fir albastru năuc
se furișa pe lângă noi
și se ridica tot mai înalt tot mai subțire
iar din noi în timp rămâneau
doar două mucuri de țigară
de multe ori mă visez că sunt
un mărfar uitat pierdut într-o gară pustie
unde nici măcar vântul nu vrea să mai adie
și unde timpul nu mai curge
e prins strivit de acele macazului
de pe calea ferată ce duce spre Calea Lactee
poezie de Petru Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre căile ferate, poezii despre înălțime sau poezii despre viitor
Rupere... Renaștere
Da. Nu. Poate. Nu știu...
Nu știu ce urma... e clar!
Doar că mi-e permanentă foame,
Și simt în inimă amar...
Nu. Poate. Sau... nu știi...
Ce simți, ce cauți sau ce vrei...!
Mie mi-e tot mai greu s-aștept,
"La revedere" să-i spui ei...
Nu știu, nu știi, nimeni nu știe...
Nici ce va fi, nici cum... de ce...!
Tot ce doresc? Să vii la ușă...
Să mă revezi... să vezi cum e!
Da. Nu. Nu știu. Poate...
Așa o fi scris din Lumini.
Știu doar că te doresc în toate,
Și n-a fost scris să fim străini!
Las-o din suflet să îți plece!
Dă-i drumul să-și înceapă zborul...
Tot ce-ai trăit, a fost... Treci peste!
Vino spre mine... îți plânge dorul!...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre dor sau poezii despre depășire
Prin fumul de țigară
Aș vrea ca să aleg dar nu știu ce imi place
Femeia ce-i in tine si imi aduce pace
Sau vorba scrisă-n carte ce-n versuri mă stârnește
A-mi aduna trecutul și-a trece peste creste
Aș vrea ca să aleg să-nnot cu tine goală
Sau să disec eseuri de vicii si morală
Prin fumul de țigară si aburi de cafea
Eu vreau pe amândouă să pot a le avea
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace, poezii despre moralitate, poezii despre fum, poezii despre femei sau poezii despre cărți