Epitaf unui funcţionar

În tihnitul meu răgaz
Râd cu lacrimi pe obraz,
C-am lăsat în lumea asta
Soacra, şeful şi nevasta.

epitaf epigramatic de Ion Cănăvoiu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şeful

Poate că n-are Dumnezeu
Directorul şi şeful meu,
C-am observat; şi nu odată
Că n-are mamă, n-are tată!

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La medic

- Doctore, e prea de tot,
Şeful poate, eu nu pot!
- Şi tu crezi povestea asta?
- Păi, mi-o spuse chiar nevasta.

epigramă de Ion Diordiev din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful unui ginere

Abia intrat în groapa asta,
Constat, pe veci înmărmurit,
Că-s tot cu soacra şi nevasta,
Atunci la ce bun c-am murit?

epitaf epigramatic de Titu Olteanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndoieli nedrepte

Şeful meu nu este sfânt -
O confirmă şi nevasta:
Cum să n-o cred pe cuvânt?
Totuşi, de ce-mi cere asta!?!

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (7 noiembrie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melomanie

Muzica e gălăgia
Ce ţi-o face-n lumea asta
Pianul, şeful, ciocârlia,
"Mondialii" şi... nevasta.

epigramă de Mircea Ionescu-Quintus din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa din suflet

În lumea asta mare şi fără de-nceput
Ţi-ai fi dorit vreodată să nu te fi născut?!
Ori să fi fost o floare, sau poate chiar un pom,
Însă cu siguranţă să nu fi fost un om.
De câte ori eu asta cu ardoare mi-am dorit
Că-n viaţa asta tristă destul am suferit,
Şi lacrimi multe, amare au curs pe-al meu obraz
Că unul după altul, necaz după necaz,
Îmi poposeau în poartă, bătându-mi să deschid.
Când mi-aduc aminte, îmi vine sa te strig:
O Doamne, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit
Şi m-ai lăsat tu pradă unui nenorocit
Că joc de mine atâta timp el şi-a bătut
Ş-am suferit, o Doamne cât am mai suferit...
Măcar de-ar înţelege cei ce-s în jurul meu
Cu siguranţă Doamne n-ar fi aşa de greu.
Ce viaţă-mpovarată, ce suflet, ce destin
Însă "dincolo" poate sfârşi-se-va'cest chin.

poezie de Mariana Simionescu (30 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghinion

Acasă, viaţa e supliciu
Cu soacra care-ţi taie cheful.
Aşa constaţi ce bun e şeful
Şi cât de bine-i la serviciu.

epigramă de Ion Bratu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soacra

E o otravă constatată
(Cucuta-i hrană pentru ea)
Dar vai, o moşteneşte-o fată
Care e nevasta mea.

epigramă de Alexandru Truţă
Adăugat de Alexandru Truţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce i-a murit vecinului soacra, nevasta lui nu mai ţipă că pleacă "chiar amu la mama!".

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă târzie

În disputa cu nevasta,
Tot năduful şi-l îneacă,
Remarcând că iarna asta
E ca soacra: nu mai pleacă!

epigramă de Liviu Sergiu Manolache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

soacră

Definiţie

Soacra e o gospodină
Ponegrită-n cartea asta,
Chiar de n-are altă vină
Decât că ne-a dat... nevasta.

definiţie epigramatică de Gheorghe Culicovschi din Soacra noastră cea de toate zilele (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diviziunea muncii

Am învăţat în viaţa asta,
Să nu îmi contrazic nevasta!...
Cu soacra însă-mi pot permite;
Că suntem zilnic... "la cuţite"!

epigramă de Constantin Păun (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râd mereu...

Mamă, ştii că de ceva timp râd mereu?
Râd de tot şi de toate,
Râd de oameni, de întâmplări,
Râd de lucruri şi de situaţii,
Mulţi îmi spun că râd prea mult,
Că uneori râd fără motiv.
Nimeni niciodată nu şi-a dat seama
câtă tristeţe plânge în râsul meu.
Ştii de ce râd mamă?
Pentru că numai aşa
Pot stăpâni plânsul care mă macină.

poezie de Natalia Popusoi (1 ianuarie 2012)
Adăugat de Natalia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

El, nevasta şi soacra

Duce-o viaţă fără frică
(Nu-i o vorbă în doi peri!)
Ca o ţară foarte mică
Între două mari puteri!

epigramă de Ion Bindea din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La cimitir: Unui soţ îngroat cu nevasta

Plângeţi pe-un nenorocit
Îngropat sub crucea asta!
După cum vedeţi, nevasta
Nici aici nu l-a slăbit!

epigramă de Ion Ionescu-Quintus din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

E zarvă mare-n lumea asta
Şi lucrul este constatat...
Dacă nu ţi-ai plimbat nevasta,
Cu izoleta eşti plimbat.

catren de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recomandare

Cât vei trăi pe lumea asta,
În dialogul cu limbuţii,
Să nu-ţi ridici în slăvi nevasta...
Te-nşeală cu... astronauţii.

epigramă de Ion Romanescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După pensionare

Drag mi-au fost pe lumea asta,
Calul, vinul şi nevasta...
Dar, de-un timp nevasta spune,
Că tot uit la ce sunt bune!

epigramă de Eugen Coţa din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vizită

Şeful nostru-avea o boală:
Să vină cu mâna goală;
Dar, de data asta,
Vine cu... nevasta!

epigramă de Ioan Nelu Vişan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şeful meu

Pe scaunul acesta vrut,
Cum altul nu e,
Nădăjdueşte-a fi bătut
... În cuie.

epigramă de Titu Olteanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!