O rază printre frunze
Frunzele murmură cântece uitate,
dar florile mai ascultă ecourile
și pun peste nimicul absolutului
miresmele ascunse printre petale.
Nuferi atinși de valurile solare
împart culori cu lumini adiascente
și trimit spre ramuri zâmbetele calde
care mângâie gingășia florilor.
Coruri anonime mai aduc suspine
peste jalea pe care o au comoară
și își consolează visele neclare
cu florile uitate-n singurătate.
Numai un trifoi ne trezea din dilemă
și când am încercat să-i aflu secretul,
o albină oprea aripile pe-o floare,
dorind o rază ascunsă printre frunze.
poezie de Constantin Rusu (mai 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre flori
- poezii despre frunze
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre uitare
- poezii despre singurătate
- poezii despre secrete
- poezii despre nuferi
- poezii despre muzică
Citate similare
Lumea florilor
Nu putem admira în același timp
luna, zăpada, pădurea și florile.
Stropii de ploaie, frații celor de rouă,
odihniți pe clopotele bisericii
și pe florile de trandafir
nu-mi lasă zilele să ruginească,
dar serile îmi apun pe ape fără valuri,
iar movilele le folosesc drept faruri
și nu-mi vând diminețile niciodată.
Florile primăverii sunt visele de iarnă,
pe ruine cresc doar flori capricioase,
pletele cărunte ascund florile tinereții,
iar o simplă floare de câmp e perfecțiunea.
Dacă vrei fructe, nu rupe florile!
Mireasă ascunsă printre flori,
în gând îți șoptesc că te iubesc
ca să mă vezi că sunt lângă tine.
Este oare o ureche atât de fină
ca să audă suspinul florilor
care se ofilesc?
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zile
- poezii despre urechi
- poezii despre trandafiri
- poezii despre tinerețe
- poezii despre seară
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nuferi la xi-hu
In oglinzi de margarite
Ondulate-n moi covoare,
peste ape-ncremenite
Nuferi pun stravechi stergare.
Insulite mici, cochete,
Printre unde tremurande,
Strang alaturi in buchete
Nuferi mari cu flori rotunde.
Albe flori, ca o mireasa
Ce se-ndreapta spre altar,
Pete albe de matasa
Printre frunze verzi rasar.
Mai departe-n alte cercuri,
Gelozii de mandarini,
Nuferi galbeni duc de veacuri
In a lacului gradini.
Cu tinuta eleganta,
Balerine ce danseaza,
Nuferi roz ca o fondanta,
Luciul apei il pateaza.
Nuferi rosii-n panoplia
Lacului aprind splendori,
Integrate-n armonia
Simfoniori de culori.
Largi petale arcuite
In stransoarea lor combina,
Melodii dezlantuite
De culori si de lumina.
poezie de Constantin Enache
Adăugat de Laurentia Paun Taban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre verde, poezii despre roz, poezii despre nuntă, poezii despre gelozie sau poezii despre galben
Sonetul razei care piere
Alunec printre gânduri ca o rază
ce, printre ramuri, își urmează calea
spre un lăstar ce-și încetează jalea
când simte cum pe frunte i s-așază.
Nu știu nici eu, nici ea, nici lumea toată,
ce voi găsi la margine de gânduri,
dar merg, și merg, lăsând în urmă rânduri
ce par lăstari pe-o ramură uscată.
E, oare, bucurie, sau tristețe
în raza care mângâie, în joacă,
lăstarul care crește-n frumusețe?
Va fi o floare care o să placă
și raza l-a hrănit cu-a sa blândețe,
apoi s-a stins, încet, în el. Dar dacă...
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre crengi, poezii despre tristețe, poezii despre jocuri, poezii despre gânduri, poezii despre frumusețe sau poezii despre bucurie
Grădina în lumina lunii
O pisică neagră printre trandafiri,
Brumărele, liliac sub secera lunii noi,
Mirosul dulce de heliotrop și toate miresmele nopții.
Grădina stă nemișcată,
Beată sub lumina lunii.
Întru totul supusă parfumurilor,
Rătăcind printre visele de opium din faldurile macilor.
Felinarile licuricilor se-aprind și dispar
Sus, deasupra prospețimii aurii a bobocilor,
Jos, printre florile de ciucușoară de la picioarele mele.
Licărul lunii pe frunze și pe garduri de merișor,
Lănciile lunii pătrunzând printre tufanii bulgărilor de zăpadă.
Numai micuțele fețe ale panseluțelor sunt alerte și curioase,
Numai pisica, torcând printre trandafiri,
Scutură o ramură și întrerupe simetria modelului,
În vreme ce apa se frânge și se prelinge de pe o frunză.
Atunci sosești tu,
Și ești tăcut ca grădina,
Și alb ca florile de bărbișoară,
Și frumos ca scânteile tăcute ale licuricilor.
Oh, iubire, vezi acei nuferi portocalii?
Ei au cunoscut-o pe mama,
Dar pe cine, care-i al meu, îl vor cunoaște ei
După ce voi fi dispărut?
poezie de Amy Lowell, 1874-1925, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre pisici sau poezii despre picioare
Ziaristele (1)
În ziarul de astăzi e ploaie,
negură de gânduri.
Norii coloniali
deplâng insulele albite
sau albitee,
așa cum ai zice: "lactee",
adică
"din lapte"; dar ce să faci(?)
atunci cu lipsa de coloană,
spre exemplu la florile de ziar
care sug vlaga luminii
peste zi, peste petale, peste culori;
sau la frunzele de hârtie, verde-vejtejit,
opalescent, din lumina asta
chioara de abjur...
Apoi dai pagină, auzind-o
în foșnetul obositor,
monoton, până ce de la atâtea
ploi peste globi și orbite
nu mai poți descoperi
de ce somnul planetelor
nu naște doar zile senine...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre jurnalism, poezii despre somn, poezii despre prezent, poezii despre planete sau poezii despre nori
Eminesciene
(...)
Vreau să curg ca o turbure apă
gâlgâind peste întinderea ta!
în acest ceas de târzie-ntomnare
trist, nefiresc însorit.
Vreau s-adun frunzele teiului, molcum,
pieptul meu plin să te cheme, durut,
să mă aplec ca o cunună modestă
peste mormântul tău, mut.
Vreau să ard cald, ca tămâia sfințită,
în a tale goale găvane de ochi,
și să urc trist cum e fumul subțire
peste întinderea ta.
Printre crengi - curge seninul de toamnă
scânteieri curg printre umbre mlădii
și pe-ascuns, peste roșul florilor de pe groapă
gâzele repezi se-abat
și nu știu, somnul că-ți zace sub floare,
că-n curând florile roșii și-alături
gâzele-n ger s-or topi -
uite dar luce sub frunze nisipul
cum de-atunci luce mereu întristat...
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre toamnă, poezii despre tei, poezii despre nisip sau poezii despre modestie
Senzații vitale
bătrânețea m-a gravat cu cearcăne și riduri
suspine înfloresc precum scaieții în deșert
dar zâmbetele mai răsar printre sublime lieduri
sângele tresaltă în extaz ca la concert.
trena luminii trece peste infinit de gânduri
visele se nasc din insomnii și aprige dureri
dau contur și grație slovelor din rânduri
detașată de singurătate și tăceri.
înving totuși timpul îl inund cu miasme
disoluție planantă în dialog aerian
în lacrimile limpezi se scaldă fantasme
iubiri pasionale transcend peste an.
senzații vitale au scăpat de marasme
crezul meu solemn va dăinui mirean.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre sânge sau poezii despre naștere
Tributar, focul verii își arunca sclipirile solare peste întregul pământ, peste câmpii de pojar, peste păduri de smarald, peste ape de cleștar însetate... Cu pensula înmuiată în culori aprinse și vii, smălțuise copacii tiviți cu aur și purpură, iar noi, la poale de umbre, poposisem să-i simțim miresmele dulci.
Rodica Nicoleta Ion în Crina
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vară, citate despre păduri, citate despre foc, citate despre culori, citate despre copaci, citate despre aur, citate despre apă sau citate despre Soare
Învăț din stele
Dacă rupi o buruiană din lutul uscat
atunci lutul plânge și buruiana moare?
Dar răspunsurile le-am cunoaște imediat
de-am avea printre stele o învățătoare.
Și totuși îmi apare de nicăieri un semn
printre ramuri ce-ascund cuvinte împletite,
într-un proverb uitat pe o cruce de lemn
lângă frica înghețată de vise uimite.
Din cuvântul adus la marginea tăcerii
de valurile lăsate pe unda lacului,
am ales din șoaptă lumina mângâierii
și frunzele uscate din genele izvorului.
Ecoul cu iubirea din vers eternitate,
are taina culorilor răsărind sub pleoape
și prin aripi pe cuvânt și zâmbete uitate
chem amurgul dar răsăritu-i mai aproape.
poezie de Constantin Rusu (noiembrie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre învățători, poezii despre învățătură sau poezii despre versuri
Visul florilor
Prin gândurile mele puse în amurg
îmi ascund cuvintele printre petale
unduind în mireasma de flori albe
care vestesc răsăritul primăverii.
Depărtările parcă devin înguste
și timpul trecut e atins de uitare,
în contemplarea câmpiilor tremurând
lângă misterul zăpezii adormite.
Florile caută sclipirea stelelor
și clădesc ele singure curcubee
sub tremurul glasului de ciocârlii
strângând și culorile înmiresmate.
Florile au înțelesuri neînțelese
și lasă moștenire reînvierea,
ne țin întrebările fără răspuns,
iar visul lor nu-l vom citi niciodată.
poezie de Constantin Rusu (aprilie 2011)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre primăvară sau poezii despre moștenire
Fisură
Fii atent cum bate soare:
Peste case,
Peste oase.
Își ia toamna la plimbare
Și se-ntinde
Și se-aprinde
Printre frunze,
Nepătrunse -
În visare.
Fii atent cum suflă vânt:
Peste dom,
Peste om.
Se ascute din pământ
Și se plimbă
Și se schimbă
Printre buze
Mai obtuze -
n legământ.
Fii atent cum strânge nori:
Peste câini,
Peste mâini.
Își vând ploile din zori
Și se-ajută
Și se mută
Printre ochi
De deochi -
Amatori.
Fii atent cum cântă gură:
Peste limb,
Peste timp
Se alintă și se jură,
Și se-ascultă,
În acută,
Printre tremur
Și cutremur -
În fisură.
poezie de Gabriela Chișcari (7 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre vânt, poezii despre schimbare sau poezii despre promisiuni
Acum, când încă zorii nu-s...
Vreau să vă fac mărturisire, acum când zorii încă nu-s că eu nu sunt decât iubire și o primesc (știți voi) de Sus.
De-i întuneric sau lumină, coboară-n mine dar divin, eu mai mărturisesc o vină și beau o lacrimă de vin...
De cade frunza ruginie, sau mugurii-nfloresc pe ram, eu pun iubire-n poezie, că numai poezie am...
O pun și în singurătate, să nu îi fie prea urât și-n liniștea de peste noapte în care vise-am zăvorât...
Împart din ea la fiecare și de cumva împart prea mult, e ca un leac de vindecare, pentru durerea ce-o ascult
În scâncete de neiubire la porți închise unde bat atâtea suflete-n neștire într-un amurg întârziat...
Acum, când încă zorii nu-s, eu mă perind printre cuvinte, s-adun iubiri ce au apus și să-mi aduc de ele-aminte...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre întuneric, poezii despre vinovăție, poezii despre poezie, poezii despre noapte sau poezii despre durere
Pe tine te iubesc și florile
Și cum să nu alerg din colț de lume,
Când eu aud cum tu mă chemi pe nume,
Strigând singurătate și durere,
Cu glas de mamă ce copil își cere
Îmi fac din lacrimi pod peste oceane,
Din dorul de părinte fac liane
Și le agăț de cer cu disperare
S-ajung la tine mamă când te doare
Atât de mică pare depărtarea,
Când sufletele se unesc cu zarea,
Chemându-se-n albastrul ce ne leagă,
Copil și mama lui, o viață întreagă
Căci te iubesc și florile mămică,
Cand le privești petale își ridică,
Pe frunte te sărută drăgăstoase,
Cu buze de culori și de mătase
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre viață, poezii despre sărut, poezii despre suflet, poezii despre poduri sau poezii despre ocean
La ce bun o floare
Am vrut să-ți aduc o floare din parc
Dar când am văzut că și ea
Era îndrăgostită de o altă floare mai albastră
Am renunțat,
și m-am dus la o florărie
Care vindea numai ghivece
Am luat un ghiveci cu câteva flori în el.
Emoționat de pământul pe care și-l împărțeau
În aceeași formă de viață,
Am renunțat, și
Am fugit spre un cimitir
Măcar acolo florile nu contează,
Erau munți de flori
Și un nume celebru înscris pe o piatră.
Am luat o floare din miile de cozi verzi
Dar roua ce cădea pe ea
Venea de pe frunzele ce îmi arătau
O altă floare pe care o ținea un tânăr în brațe,
Pe-o piatră era un nume de ea.
Să mă scuzi iubito, că am venit la tine fără nici o floare,
La cum miroși, la ce bun o altă plantă
cu parfum de lăcrămioare?
Autor: Mili Dumitru
copyright
#poezieînrampă
poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă (2019)
Adăugat de Mili Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre plante, poezii despre parcuri sau poezii despre munți
Printre cuvinte
încă te mai iubesc,
printre cuvintele nespuse vreodată
cu umbrele lor de întuneric,
dincolo de zid și fereastră
în nenăscuta înserare vulnerabilă
la mirosul de tei și de algă.
încă te mai iubesc, dincolo de pernă,
de distanța dintre lună și soare,
printre neînțelesuri de genunchi și de iarbă.
ies din mine pentru spațiul de rest
în care ești cu clipele tale-n inele,
uitarea lunecând peste frunze,
cu vise agățate de stele,
încă te mai iubesc, când cad culori peste frunte.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Extaz portocaliu
bătrânețea mi-a adus suferință și chin
dar oaza de liniște mi-a fost inoculată
noaptea înstelată e ca un baldachin
peste nesomnul meu de floare exaltată.
dincolo de agonie un extaz portocaliu
se pogoare printre gânduri în rărunchi
printre zeci de probleme am rămas candriu
seva romantismului se ridică pe trunchi.
sunt soră cu cireșii cu florile de Mai
în freamătul frunzelor triluri răsună
mă leagănă vântul pe un colț de rai
sufletul meu boem mii de slove adună.
respir miresmele de trandafiri corai
vara splendorilor nu vreau să apună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre romantism, poezii despre religie, poezii despre rai sau poezii despre oaze
Spre altă poartă
Simt timpul peste anii mei cum zboară,
cu aripile-ntinse mă seduce,
din depărtări, în fiecare seară,
un dor pribeag în suflet îmi aduce.
Îl pun în partituri pe triolete,
să îi alin durerile-ancestrale,
dar răscolind apusuri violete
el își adună armele virale...
Mi-aduce amintirile păstrate
pe brâul sacru-al marilor redute
din neuitări de visuri adunate
sub umbrele iubirilor trecute.
Adorm târziu când luna, la fereastră,
coboară în tăcere sub o stâncă,
iar florile, uitate într-o glastră,
parfum vrăjit prin cameră aruncă.
Și visul meu ajunge, peste vreme,
pe-o margine de amintiri uitată,
ca de acolo-n grabă să te cheme,
să te mai văd zâmbind încă odată.
Dar vremea care trece nu mă iartă,
povara anilor devine tot mai grea,
însă-mi apare-n fața altă poartă,
mă luminez mergând smerit spre ea!...
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâcuri, Ed. ePublishers, București, 2018
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri, poezii despre zbor sau poezii despre stânci
Paradis în alcătuire
într-o primă dimineață fântânile
își cer ciuturile
peste trezie
îngeri goi își întind aripile
în ciocuri de lapte păsări de nicăieri
aduc lumini dintr-un alt soare vecin
peste lumea nouă
din pânză de păianjen curge apă vie
printre flăcări albastre mâini febrile
în jocul comorilor imaginate
adună amiezii
necăutatul din toate drumurile
pierdute
în cea mai lungă noapte
ce își închide ochii
fericiți să rămână singuri și fără păcate
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre vecini, poezii despre superlative, poezii despre păsări, poezii despre păianjeni, poezii despre ochi sau poezii despre mâini
Spre altă poartă
Simt timpul peste anii mei cum zboară,
cu aripile-ntinse mă seduce,
din depărtări, în fiecare seară,
un dor pribeag în suflet îmi aduce.
Îl pun în partituri pe triolete,
să îi alin durerile-ancestrale,
dar răscolind apusuri violete
el își adună armele virale...
Mi-aduce amintirile păstrate,
sub brâul greu al marilor redute,
într-un seif de visuri adunate
din umbrele iubirilor trecute.
Adorm târziu când luna, la fereastră,
coboară în tăcere sub o stâncă,
iar florile, uitate într-o glastră,
parfum vrăjit prin cameră aruncă.
Cu visul meu ajunge, peste vreme,
pe-o margine de amintiri uitată,
ca de acolo-n taină să te cheme,
să te mai văd zâmbind încă odată.
Dar vremea care trece nu mă iartă,
povara anilor devine tot mai grea,
însă-mi apare-n fața altă poartă,
mă luminez mergând uimit spre ea.
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile speranței
Moleculele vieții aduc florile speranței
Neamului meu, pus în gura icoanelor
Ce invadează crucile rânduite
Între meridianele lumii.
Pluta de salvare rămâne sicriul
Și pumnul de pământ peste care
Îngerii poartă aripile
Din creanga zăpezilor căzute
În calea amărăciunii.
Pe colțul inimii patinează visele
Vâjâind în parfumul virgin
Al plăcerilor din tăișul de rouă.
Cu noi a început ruleta rusească
A diviziunilor moleculare,
Floarea speranței scutură petalele
Sub cripta amintirii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre virginitate sau poezii despre salvare