Nu te-ntrista
Nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut,
Totul trece ca o tramba de nori,
Vine vantul si o destrama,
Vantul care scutura flori.
Nu te-ntrista ca nimic nu se-ntoarce,
Raurile curg toate spre mare.
Oricat ai merge de repede,
Nu poti s-ajungi pana la zare.
Unii caini latra doar, altii musca,
Bivolii sunt negri si-mpung.
Pa pajistea tanara, iezii
Sa-mbatraneasca n-ajung.
Lasa steaua sa cada chiar
Daca nu e de foc ci de gheata.
Poate venim din lumine ori poate
Din ceata venim si mergem in ceata.
Tu nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut.
Totul se destrama ca o tramba de nori.
Vine vantul si usuca dealurile
Pe care primavara se ivesc flori.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre stele
- citate de Zaharia Stancu despre stele
- poezii despre nori
- citate de Zaharia Stancu despre nori
- poezii despre negru
- citate de Zaharia Stancu despre negru
- poezii despre muște
- poezii despre foc
- citate de Zaharia Stancu despre foc
- poezii despre flori
- citate de Zaharia Stancu despre flori
Citate similare
Cantec in ceata
Copacii, prea negri, ne ies in drum.
Umbrele lor clatinate sunt fum.
O spaima tacuta ne-nvaluie rea.
Poate vantul ne poarta prin lume ori poate o stea.
Ne tinem de maini, ne spunem cuvinte.
Poate noi o mintim, poate dragostea minte.
Candva ne-am plimbat prin soarele diminetii,
Acum bajbaim prin padurile cetii
Ori poate pe marginea vietii
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre spaimă
- poezii despre plimbare
- poezii despre iubire
- poezii despre fum
- poezii despre cuvinte
- poezii despre copaci
- poezii despre Soare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pierdut în noapte...
Pierdut în noapte...
Lumini și umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre
Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint
Pierdut în noapte...
Speranțe deșarte
Pierdut în noapte...
Ești tot mai departe
Pierdut în noapte...
Un veșnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ți spun
Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aș vrea să mai pot
Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre început, poezii despre visare, poezii despre noapte, poezii despre nebunie, poezii despre lumină sau poezii despre gânduri
Corabie
Si viata ta...
Si viata ta o vad pe ape,
Nu stiu cat e de lunga,
si nici ce ai in ea,
Dar seamana cu o corabie
ce-nfrunta,
Valurile-nalte, vantul, cu multe
greutati.
Si sufletul sunt panzele intinse,
De bratele lui Dumnezeu cu drag,
Sa poti avea putere si vointa,
Sa treci prin incercari, biruitor.
Chiar daca o furtuna te-nfasoara,
In cercurile apelor cu vant nebun,
Tu sa stai drept si-ntins spre pieptul,
Din care iese, soare, luna, si stelele
ce-ti stralucesc.
Acolo sa-ti indrepti privirea,
Chiar daca valurile bat in tine,
Acolo ai speranta si iubirea,
Ca poti s-ajungi la mal invingator.
Si toate se vor aseza sub soare,
Dupa potop si grele suferinte,
Chiar daca sufletul e plin de boala,
Credinta, si un Dumnezeu, te vindeca.
Nimic nu poate sa te-ajunga,
Nimic nu poate sa te-nghita,
Nimic nu poate sa te-atinga,
Daca tu esti smerit, si porti in inima
pe Dumnezeu.
poezie de Adelina Cojocaru (26 ianuarie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre apă, poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre smerenie, poezii despre religie, poezii despre medicină sau poezii despre marină
Cântec în ceață
Copacii, prea negri, ne ies in drum.
Umbrele lor clătinate sunt fum.
O spaimă tăcută ne-nvăluie rea.
Poate vantul ne poartă prin lume ori poate o stea.
Ne ținem de mâini, ne spunem cuvinte.
Poate noi o mințim, poate dragostea minte.
Cândva ne-am plimbat prin soarele dimineții,
Acum bâjbâim prin pădurile ceții...
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre păduri, poezii despre mâini, poezii despre muzică sau poezii despre minciună
Ciob pierdut
de s-ar sparge vreo privire,
ce-am pierdut când imi erai,
as culege dintre cioburi pulbere de gand ramas
sa te intregesc in mine, intr-o lacrima iernand
cand cararile de munte
se ascund sub tropot bland
sa raman in ochi de ciuta
sa nu stii cand ochi-ti beau
strabatand pe langa vreme, viscolind pana spre cer
si sa ma transform in neaua
sa lipesc soapte cu ger.
poate umplu fara stire
vreun izvor cu ce-am uitat
poate intrebari ce umbla oglindind prin vechi trecut
sa tasneasca dintre pietre
te-as lasa ranindu-mi pleoapa
cu-al privirii ciob pierdut.
sa te-astern pe muchia zarii
sa ma cauti prin ninsori
sa te incropesc din iarna, flori de gheata sa ramai
printre palpairi de stele
sa-mi straluci cu privirea cea dintai.
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre ninsoare, poezii despre munți, poezii despre iarnă sau poezii despre ger
pe când era
capul în pământ
mut și surd
trec
ce-ai pierdut? Mă întreabă
întâlniții
lovindu-ne umerii
Chiar, ce-am pierdut?!
Lustrul
mândriei, ecoul
plesnind ceafa?
mi-a lăsat doar această hârtie
mâna subțiată culegând vânt
și pana
rămasă de la cel care
se visa poet
pe când era trufaș
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre poezie, poezii despre mândrie sau poezii despre hârtie
Sonetul 35
Nu te-ntrista de ce-ai făcut odată
Rozele-au spini și mâl e în izvoare
Nori și eclipse-astupă luna toată
Și viermi scârboși trăiesc în dulcea floare.
Oamenii toți greșesc, la fel ca mine,
Când ți-am permis să săvârșești păcate
Și m-am mânjit, să te salvez pe tine
Scuzând a tale fapte vinovate.
Și c-ai greșit trupește, eu chem mintea,
Vrăjmașa ta, să-ți fie avocată,
Și mă acuz eu singur înaintea
Urii ce-nfruntă dragostea curată.
Și-astfel, devin tăinuitor fățarnic
Al unui dulce hoț ce fură-amarnic.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli, poezii despre vinovăție, poezii despre viermi, poezii despre viață sau poezii despre salvare
Lucian: Hmm... Opt ani din viața mea, de așteptare, de iluzii, de speranțe... S-au dus! Așa, dintr-o dată! Brusc... Într-o singură clipă! Cât ai bate din palme doar. Am pierdut, e clar! Totul.
Maria: Luci, nu vorbi așa! N-ai pierdut încă nimic!
Lucian: Nu?! Oare?! Am tăcut tot timpul ca idiotul și am amânat mereu momentul, așa că... E numai vina mea! Eu am greșit, mereu. Ce-aș putea face acum? Nu mai pot schimba nimic. Eu... Am pierdut, totul! Ce mi-a rămas? Sunt un nimic! Zero barat! Inutil...
Maria: Luci, te bat! Nu mai vorbi astfel!
Lucian: Ah, mă bați?! Ai vrea tu... De parcă ai și putea!? Poate aș merita și o bătaie. Zău... Dar am dreptate. Am pierdut, totul. Totul...
Maria: Nu, n-ai dreptate! N-ai pierdut încă nimic! Încă poți schimba ceva. Spune-i odată! Ce tot aștepți?! Vrei să-i spun eu?
Lucian: La ce bun?! Să mă refuze? Din nou? A câta oară? Nu m-am învățat oare minte? N-am la ce să mă mai aștept din partea ei...
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre învățătură, citate despre vorbire, citate despre vinovăție, citate despre viață, citate despre tăcere, citate despre schimbare, citate despre greșeli sau citate despre dreptate
Cine a pierdut măcar odată așa numitul "totul" a realizat că de fapt nu a pierdut nimic din ce contează cu adevărat. Pentru că "totul" este sădit în spiritul nostru nemuritor. Curajul este singura atitudine acceptabilă a omului în condiția în care se află acum pe Pământ.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre curaj sau citate despre adevăr
Când crezi că totul e pierdut, nimic nu e pierdut încă. Poți încă să gândești. Dacă poți gândi că totul e pierdut, poți gândi și mai bine de atât.
aforism de Codrin Ștefan Țapu
Adăugat de Johnwr
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Veșnic pierdut
Parcă veșnic pierdut prin ținuturi străine,
Blestemat să tot sper la un veșnic peisaj:
Unde nori colorați îmi cântă despre tine,
Folosindu-ți surâsul pe post de mixaj...
Unde soarele veșnic e alături de lună,
Unde stelele toate dansează-n jurul lor,
Unde natura toată nu te crede nebună
Pentru că te grăbești s-ajungi în viitor...
Unde bezna există doar în basmele lunii,
Unde sufletul lumii nu face pe nebunul,
Unde dragostea ta nu depinde de unii,
Unde dragostea ta depinde doar de Unul...
Unde eu sunt acelea ce îți urmează pașii,
Când pășim împreună pe aceeași cărare!
Unde timpul, nebunu', nu își păstrează așii
Pentru-al nostru final lipsit de apărare...
Unde lumea și pacea se-nțeleg de minune,
Unde nimeni nu știe să trăiască-n trecut,
Unde tu și cu mine trăim totul pe bune,
Unde nici eu nu sunt veșnic pierdut...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (26 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre sfârșit, poezii despre peisaje sau poezii despre pace
Dac-ai pierdut
Dac-ai pierdut apa,
scotocește norul.
Dac-ai pierdut dorul,
încearcă zborul.
Dac-ai pierdut frumosul,
caută-l în floare.
Dac-ai pierdut focul,
caută-l în soare.
Dac-ai pierdut zâmbetul,
nu mai ai culoare.
Dac-ai pierdut speranța,
e lungă așteptarea.
De nu ai cutezanța,
în zadar e încercarea.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre zbor, poezii despre frumusețe sau poezii despre dor
Gând spre necunoscut
De vrei s-asculți a apelor șoptire,
Și îți dorești să le-nțelegi trăirea,
Te-apropie de ele cu iubire
Și-ai să auzi cum sună fericirea.
Ca să-nțelegi pădurea cum îți cântă,
Urmează, printre crengi, o adiere,
Și vei vedea cum frunzele descantă
și le alintă-n blândă baleiere.
Nu te-ntrista de nu-nțelegi cum norii,
Atât de albi, în pacea lor, pe cer,
Se schimbă, uneori, precum actorii,
Iar ploaia le devine mesager.
De vrei să înțelegi, ce-ai de pierdut?
Trimite-ți gândul în necunoscut!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre ploaie sau poezii despre frunze
Nu-i totul pierdut
Doamne, când semenu-mi pleacă la Tine,
M-aș vârî ca-n-tr-o grotă-n lăuntru-mi durut...!
Mi-e, oare, oprit să-l mai văd?
E totul pierdut?...
Dar firea-mi vrăjmașă mi-aduce-n priviri,
O piatră-azvârlită de el, într-un suflet...
Și-un geamăt... de miel...!
Și totu-i pierdut...!
Căci, singurul lucru ce-l dor c-a pierit
E, că n-a grăbit să-mi ofere-un "n-am vrut"!
O, iartă-l Tu, Doamne, și-atunci...
Nu-i totul pierdut!!
poezie de Iulia Mirancea (14 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi
Chemare
Nu-mi auzi strigătul?
Chemarea din inima mea.
Nu-mi simți lacrima
Pe buza ta.
Nu-mi vezi disperarea?
Îi prea mare distanța?
Îi prea mult timpul trecut?
Totul pământ, totul pierdut?
Ne temem chiar și de cuvânt,
De soarele în asfințit, în amurg.
Confundăm viața cu ceva sfânt,
Ne condamnăm la moarte pe rug.
Ne pierdem chiar și acum,
După atâta timp trecut.
Ne mulțumim cu o clipă
Și zburăm pe o aripă frântă.
Ne lăsăm duși de destin,
Ne îmbătăm din cupa plină de venin.
Chiar și când cerul ne cheamă,
Când totul pare senin.
Doar noi doi lipsim din ceata de îngeri!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre trecut, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre pedeapsa cu moartea sau poezii despre mulțumire
Cine a pierdut totul nu mai are nimic de pierdut, NUMAI de câștigat.
aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenii există ca să te asigure că nu ai pierdut NIMIC, atunci când ai senzația că ai pierdut TOTUL.
aforism de Gheorghe A. Stroia din revista Armonii Culturale (13 martie 2017)
Adăugat de geocosynus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre prietenie, aforisme despre existență sau aforisme despre asigurări
N-am sa va spun...
N-am sa va spun pe cine-am iubit, dar am iubit,
N-am sa va spun pe cine iubesc, dar iubesc.
Cand bate vantul peste delta, trestiile
Lin se leagana, vii se leagana, vii fosnesc.
N-am sa va spun pe cine astept, dar astept.
Inima n-are aripi, dar deseori zboara.
Toate cantecele lumii, toate, s-o stiti,
Incap intr-un flaut, intr-o vioara.
Cerul n-are margini, stelele au,
Miez si margini de foc are si soarele.
Vantul de seara mi-a spus c-o sa moara
Dac-o sa-i rupeti in drum picioarele.
Ce sa fac, dudule? Incotro s-o apuc?
Ma striga din patru parti zarile.
Muntii cu paduri cu tot mor sufocati
Si-n curand o sa moara sufocate si marile.
N-am sa va spun pe cine-am iubit, dar am iubit,
N-am sa va spun pe cine iubesc, dar iubesc,
Crangurile sunt pline de flori si de iarba
Si de arbori plapanzi care cresc.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre seară, poezii despre picioare, poezii despre moarte sau poezii despre inimă
Nimic nu e pierdut dacă se are în sfârșit curajul de a declara că totul e pierdut și că trebuie să reîncepem de la început.
citat clasic din romanul Șotron de Julio Cortazar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre început sau citate despre sfârșit
Flori de camp
am zburat calare pe Pegas pana dincolo de albastru.
urmele tale se vedeau tot mai clar in praful de nori.
la poarta castelului parasit ti-am gasit pelerina insangerata.
mainile nu m-au ascultat si a trebuit sa imi leg tineretea de nefericirea ta.
printre ruine vantul siluia fecioare de fum.
tipetele lor ridicau negurile de pe crestele muntilor adormiti
iar calauzele asteptau sa fie rasplatite,
asteptau.
in locul unde altadata se jertfeau flori de camp zeilor nemilosi
am gasit parul tau strans cununa in jurul unei intrebari.
ziua era tanara,
trupul tau,
adormit.
poezie de Eduard Dorneanu (6 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre somn, poezii despre nefericire, poezii despre castele sau poezii despre albastru