Dumneaei, soacra

Din tot ce fac, nimic nu-i place,
Ea face totul şi desface
Şi-n toate câte-au fost şi sunt,
Ea are ultimul cuvânt!

epigramă de Nicuşor Constantinescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am să vă las şi ultimul cuvânt

Hrăneşte-te cu versul şi nu-ntreba de mine,
Nu are importanţă; nici ce sunt eu, nici cine.
Primeşte-n dar cuvântul aşa cum ţi-l dau eu,
El este strop tăcut... al sufletului meu.

L-am îmbrăcat în lacrimi şi-n fire omenească.
Să nu te temi de el, nu ştie să rănească.
Ascultă-i vorba sfântă... rostită cu tăcerea
Şi-n liniştea din el să-ţi înveleşti durerea.

Adună-i mângâierea şi-o pune peste rană
Şi dă un bob din el... şi sufletului, hrană.
Stai în lumina lui să vezi cât e de vie
Şi lasă-i gândul, pradă, să-l pună-n armonie.

Când Dumnezeu ne-a dat şi cerul şi pământul,
Prin toate câte-au fost... nu a uitat cuvântul.
În drumul meu, vremelnic, trecut pe-acest pământ,
Din tot ce-am strâns, vă las... şi ultimul cuvânt.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de Marin Bunget
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele cinci elemente

Sunt o fire pasională,
De nimic eu nu mă tem,
Am idei, sunt vizionară,
Da, sunt elementul Lemn!

Sunt o bucurie vie,
Ador să cânt, să joc,
Şi dragostea îmi place mie,
Normal, că doar sunt Foc!

Sunt grijulie ca o mamă,
Şi pot s-alin cu un cuvânt,
Te vindec daca ai vreo rană,
Căci de aceea sunt Pământ!

Sunt sensibilă, graţioasă,
Şi am un mare ideal,
Tot ce fac eu are clasă,
Aţi ghicit, eu sunt Metal!

Sunt versatilă şi-n mişcare,
Cunoscătoare şi-nţeleaptă,
Îmi place să aduc valoare,
Asta pentru că sunt Apă!

poezie de Ana Truta (30 aprilie 2020)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis ce fuge

Dintre toate câte sunt
în privire şi-n cuvânt
au rămas, ca-ntr-o magie,
anii din copilărie,
zilele cu lună plină,
nopţi cu soare în grădină,
nori pufoşi, ploaie perlată,
amintiri de ciocolată,
clipele de zahăr ars
ce ţi se lipeau de nas,
şi mai ştiu un vis ce fuge
în papuci de turtă dulce...

Toate câte-au fost mai sunt
abur, ceaţă, fum şi vânt.
Ceru-i tot acolo sus,
dar albastrul lui s-a scurs,
Poţi să zbori, ca şi atunci,
în papuci
de turte dulci?

poezie de Carmen Firan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca între ucigaşi

Ultimul vis s-a sinucis
Ca un soldat în avanpost,
Şi dintre toate câte-au fost,
Nu îmi mai e nimic permis.

Îi dau acestei toamne scris
Că am plătit cumplitul cost,
Ultimul vis s-a sinucis
Ca un soldat în avanpost.

N-am râs şi nici n-am contrazis
Acel ceasornicar anost
Ce-mi ştie viaţa pe de rost,
Deşi, în fapt, l-aş fi ucis!

Ultimul vis s-a sinucis.

rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Feţe-feţe

Am reuşit, mulţi ani din viaţă,
Să fac oricărui lucru faţă
Şi-s mândru că, la bătrâneţe,
Pot face încă... feţe-feţe!

epigramă de Nicuşor Constantinescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvoade

Tu, îmi spui:"Dragă"! Eu, spun: Drag!
Şi parc-am pune-un prag pe prag
Când îţi tot pare că glumesc,
Dacă nu-ţi spun. Că te iubesc!

Alunecoasă-s, din tipar,
Habar nu ai! Nu ai habar,
Cât de geloasă-s, pe cuvânt,
De când nu cred. În jurământ.

Tu-mi spui: prinţesă. Da'n castel,
Ce-ar face-o Ea, de nu-i şi El?
Când inima, tiară-ar fi
Însingurării... Zi de zi...

Şi nu-s frumoasă. Zău! Nu sunt!
Sunt micul mare amănunt,
Zădărnicind fracţii de vis,
Când am nimic (sau tot)de zis.

Nu vezi cum leg speranţe vechi?
Perechi le fac, le fac perechi!
Şi-n toate câte le-nsoţesc,
Răzbate-o rimă: Te iubesc!

8 mai 2017

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul cuvânt

Mă bucur că aţi înţeles
Acestea nu sunt vorbe-n vânt,
Bărbatul n-are de ales,
Femeia, ultimul cuvânt.

epigramă de Any Drăgoianu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de ciocolată

Vreau să taci să nu spui un cuvânt
Ai pe buze-un rest de ciocolată
Şi-n priviri o sete vinovată
Te-aş gusta dar parcă n-am avânt
Să te-ating cum n-am atins vreodată
Să-ţi şoptesc (când nu m-abţin) răzând
Ai pe buze-un rest de ciocolată
Vreau să taci să nu spui un cuvânt
Iu al meu ce lună minunată
Închid ochii şi încep să-ţi cânt
"Dintre toate câte-au fost şi sunt
Tu rămâi iubirea preferată"
(Doar când taci şi nu spui un cuvânt)

rondel de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Om de cuvânt

Cuvântul meu
dacă se face ţăndări în drum spre Dumnezeu
nu-i nimic, va căpăta mii de traiectorii...
o silabă va ajunge totuşi fie «am»
sau «in»
El ştie
că am rămas legat ţărânii şi-n încercarea
de a zbura n-am reuşit să mă ţin
strâns agăţat de cuvânt

repetiţia pe oricare din glasuri e inutilă
la unul din capetele călătoriilor mele
voi fi gol
toate cuvintele se vor rătăci
mustind de iubire inima mea nu o va da
unui cocor, nici unei gărgăriţe, tot unui OM
şi aş fi mulţumit
măcar de ar avea altfel
unghiile

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui gazetar lipsit de har

Atunci când scrie prost şi-n grabă,
Eu cred că gazetarul ics
O face să se afle-n treabă
Şi nu îl doare nici în pix!

epigramă de Nicuşor Constantinescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sare şi piper

... nu mai am nimic din ce-am avut
nu mai e nimic din câte-au fost
toate sunt un nod ce m-a durut
nodul vieţii mele fără rost

nu mai simt nimic din ce simţeam
nu mai văd nimic din ce-am văzut
singur stau cu mine lângă geam
şi aştept s-aud de n-ai trecut

nu mai cred în nimeni şi nimic
nu mai am iluzii să mai sper
singurul rival şi inamic
sare-i pentru mine. Şi piper...

poezie de Iurie Osoianu (27 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi îşi arogă meritul de a fi avut ultimul cuvânt. Cum e posibil acest lucru din moment ce ultimul cuvânt nu a fost inventat!?

aforism de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Silviu Brucan

Farsor şi ipocrit anost,
El nu a cunoscut pârnaia
Dar face caz că ar fi fost
Ostracizat la Dămăroaia!

epigramă de Nicuşor Constantinescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcăleli preelectorale

Ca să-i alegem, cu mărinimie
Promit că pentru noi vor face totul,
Apoi se-mbolnăvesc de amnezie
Şi, timp de patru ani, ne-arată cotul!

epigramă de Nicuşor Constantinescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dac-aş...

... dac-aş şti dinainte totul,
aş fi poate bogat, celebru,
dar n-aş mai fi tot eu, integru
şi-n loc de vis, aş avea totul!?...

... dac-aş crede totul, orbit
de atâtea spuse, nevăzute,
cu crez, ar fi răspunsuri mute;
când m-aş trezi, aş fi scârbit!

... dac-aş iubi neîncetat,
aş fi doar un naiv; de dus
că răsăritu-i un apus
şi deci trădarea-i de iertat?!

... dac-aş munci pe brânci o viaţă,
aşa cum poate fac, voi face;
pe-alţii-i îmbrac la patru ace...
manipulatul, eu, paiaţă!?

... dac-aş da tot ce am, filotim,
s-ar face coadă fără cap;
ca toţi să tragă, să nu scap...
şi organele să-mi ia, şi intim?!

... dac-aş fi vrut şi eu ceva,
mi s-ar fi răspuns; "Nu-i degeaba,
stupid! Că nu ştii cum e treaba!"...
şi mi-ar fi râs în zeflemea!?

... dac-aş mima mereu neştiinţă
şi-aş fi un guraliv pervers,
bun pop-aş fi, în păcate şters
şi aş aduna tot, cu credinţă?!

... dac-aş fi scris o poezie
doar cu adevăr, fără minciună,
mi s-ar fi spus că-"s de pe lună
şi-n veci n-a fost şi n-o să fie"?

... dac-aş lua tot de la-nceput,
fără să ştiu nimic ce-am fost,
nu cred c-aş fi mai puţin prost;
n-aş şti când mor!? Doar că-s născut!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul e trecut, nu-i loc de regrete

Totul e trecut, nu-i loc de regrete,
Am fost si copil, adolescent, adult,
Lumea asta falsă, îţi spun azi, poete:
Uneori îmi pare a fi mult prea mult.

Le-am trăit pe toate, mereu un rebel,
În viaţa asta puţine-mi sunt secrete,
Nu mai am de gând să fac vreun apel,
Totul e trecut, nu-i loc de regrete.

poezie de Alex Dospian (februarie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt balcanic

Sunt un balcanic
Iremediabil sunt pierdut, sunt un balcanic
Nu termin ce am inceput, sunt un balcanic
Si ma scufund mai glorios ca un Titanic
Sunt neserios dar nu-i nimic ca sunt balcanic
Sunt un balcanic
Imi fierbe s? ngele in vena sunt balcanic
Ma supar foarte tare, dar imi trece grabnic
Ireconciliabil sunt, dar sunt si pasnic
Sunt mincinos politician si nu sunt harnic
Temperament vulcanic am, deci sunt balcanic

R:
Da, sunt balcanic nu-i nimic
Si-mi place jocul din buric
De munca n-am gasit nimic, nimic, nimic
Caci sunt balcanic

Sunt un balcanic,
Deci sunt gelos si sigur ma oftic amarnic
Si nu mizati nici pe calmul meu britanic
Imi place vinul rosu si femeia blonda
Doar cu conditia sa fie rubiconda
Imi place sa iubesc frumos,
Deci sunt balcanic
Sunt un balcanic
Sunt mincinos, frumos, gelos si ofticos
Scandalagiu, diliu, nebun si ageamïu

cântec interpretat de Holograf, muzica de Holograf, versuri de Holograf
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cînd va dispărea ultimul tăran din lume - la toate popoarele, vreau să spun - va dispărea si ultimul om din specia om. Si atunci or să apară maimute cu haine.
A fost întrebat un tăran, în închisoare: ce întelegi din tot ce spune Petre Tutea! Zice: nu înteleg nimic, dar e o grozăvie!

citat celebru din Petre Ţuţea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apropo de zisa "Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face"

Sunt sigur că această zisă
Multora se potriveşte,
Dar unii parcă au eclipsă
În mintea lor de peşte.

epigramă de Nicu Petria (4 ianuarie 2011)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată

Un cântec nu-i nimic în lumea asta
Mai bine să-l zdrobeşti şi apoi să taci
Când el cu o iluzie nu umple
Ghiozdanele copiilor săraci.
Destul cu-atâtea găşti aristocrate
Ce caută şi-n cântece câştig
Un cântec nu-i nimic dacă nu face
Mai cald în casele în care-i frig.

Niciodată, niciodată
Să nu uităm de cei mai trişti ca noi.

Dezmoşteniţii-şi caută o cale
Nenorociţii trec cu paşii grei
Nu ne putem închide-n cabinete
Făcând uşor abstracţie de ei.
Mizeria există până-n oase
Popoare mor şi indivizi decad
Nu-i cântec pe pământ să nu miroasă
A foc, a năduşeală şi a iad.

Şi dacă toate cântecele noastre
Nimic nu sunt şi chiar nimic nu pot
Noi pentru cei săraci şi fără şanse
Suntem mereu datori să facem tot.
Măcar atât din toate să rămână
Din tot ce-am pătimit la focul mic
Un vers, o spovedanie, un cântec
De partea celor care n-au nimïc.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!