Unui epigramist... notoriu!

În epigrama scrisă pe un rând
Mi-ai strecurat uşor, aşa, un gând
Şi crede-mă, maestre,-ai reuşit
Să-mi dai mai mult... să-mi dai chiar de gândit.

epigramă de Sanda Toma din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetu' lu' Gică Sonetistu'

Mi s-a părut, ori iar ai vrut să-mi dai,
Aşa cum o mai faci din când în când,
Papucii, draga mea cu păr bălai?
Păi, tu nu ştii răspunsul meu? "Nici gând!"

Când tu mi-i dai, să mor eu de-i încalţ!
Poţi tu să-ţi dai ceva-ul de pământ,
Căci eu, spre tine, ode îmi înalţ,
Chiar de sunt vorbe goale şi în vânt.

Iar dacă eu îţi spun, cumva, "Te du!",
Ar trebui să mă cunoşti, să ştii
Că eu nu vreau să pleci, eu vreau ca tu
Să-mi vii în braţe, pururea să-mi fii.

Aşa că, blonda mea şi, încă, iubiţică,
Să nu uiţi că mă cheamă Contra Gică!

sonet epigramatic de Daniel Vişan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

In memoriam Emil Brumaru (Nu cred!)

Maestre Maestre Dulce Maestre
dai cu capu-n cer şi cresc ferestre
ca să-mi luminezi din cerul opalin
ultima tăcere pe care ţi-o închin

madrigal de Costel Zăgan (ianuarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet în "la" minor

Bătrân diapazon, îmi dai un "la"?
Un "la" am zis, iar tu mi-ai dat un "sol"!
O fi doar gândul ce îmi dă târcol?
Să-mi dai un simplu "la", nu un "la ea"!

Aş vrea, în opera ce vreau să scriu,
Ceva cum încă nu s-a auzit
Şi-mi trebuie doar "la"-ul de sfârşit,
Al ariei de început târziu.

Îmi dai un "la"? Măcar un "la" minor,
Să-mi pot începe scrierea frumos,
Cu notele găsite într-un dor.

O, da! Chiar dacă-i "do major",
E-un început atât de-armonios
Al operei cu mine autor.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vertical

Să-mi dai nişte palme de frunze
Copac verical şi umbros
Că-s fiu al iubirii confuze
Din lumea cu susul în jos.

Să-mi dai o bătaie să cresc
În sus, ca şi tine, spre cer
Să mor în picioare, firesc
Să râd, în uitare că pier

Să-mi dai nişte umbră să fac
Pe pământ ceva de folos
Mă-nvaţă la urmă să tac
Şi drept şi bine şi frumos.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi (iritat): Maestre, maestre, maestre! Aţi înnebunit? Chiar nu mai vrea nimeni să-mi spună Costache?

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea unui nerăbdător: "Doamne, te rog să-mi dai răbdare şi să mi-o dai chiar acum!"

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să împărţim!

Să împărţim!
Eu să-ţi dau cuvintele.
Să-ţi cauţi în ele răspunsul.
Tu să-mi dai tăcerea
Să-mi caut în ea întrebarea.
Iar din îmbinarea firească
Să construim
O poveste.

Să împărţim!
Tu să-mi dai visul
Să-mi caut în el ipoteza.
Eu să-ţi dau realitatea
Să-ţi cauţi în ea tot cuprinsul.
Iar din îmbinarea voită
Să desenăm
O poveste.

Să împărţim!
Eu să-ţi dau bucuria
Să-ţi cauţi în ea nemurirea.
Tu să-mi dai nevăzutul
Să-mi caut în el stăruinţa.
Iar din îmbinarea cerută
Să colorăm
O poveste.

Să împărţim!
Tu să-mi dai un suflet
Să-mi caut în el jumătatea.
Eu să-ţi dau iubirea
Să-ţi cauţi în ea fiinţarea
Iar din îmbinarea lor senină
Să trăim
O poveste.

poezie de Gabriela Chişcari (7 august 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către Sfântul Nicolae...

Te rog, Sfinte Nicolae,
dă-le altora ce vor,
eu atât vreau pentru mine,
să-mi dai nopţi cu somn uşor...

Să nu mă trezesc mereu,
tocmai când e noaptea deasă,
să rămân captivă-n gând,
că... nu pot ieşi din casă...

Cum să plec ca şi nebuna,
noaptea, singură pe stradă,
când din nori n-a ieşit Luna,
nici stelele, să mă vadă?

Altă rugăminte n-am,
dă-le altora ce vor,
mie să-mi dai toată noaptea,
s-o petrec în somn uşor!

poezie de Titina Nică Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, dă-mi puterea să mă bucur de tot ce mi-ai dat şi mi-a rămas şi să uit de tot ce mi-ai dat şi mi-au luat sau nu mi-au dat sau mi-au furat oamenii. Dar de ce mi-ai dat lucrurile care mi-au fost luate? Pentru că te rugam insistent să-mi dai mai mult decât aveam. Dar nimeni nu poate primi mai mult decât are de la Tine şi nici nu poate pierde ce are de la Tine. Afară bate vântul şi parcă mi te-aduce-n rugăciune, făcându-mă să uit mai uşor şi să nu mai cer fără să ştiu ce.

Marius Robu în Carte de bucăţi (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, dă-mi puterea să mă bucur de tot ce mi-ai dat şi mi-a rămas şi să uit de tot ce mi-ai dat şi mi-au luat sau nu mi-au dat sau mi-au furat oamenii. Dar de ce mi-ai dat lucrurile care mi-au fost luate? Pentru că te rugam insistent să-mi dai mai mult decât aveam. Dar nimeni nu poate primi mai mult decât are de la Tine şi nici nu poate pierde ce are de la Tine. Afară bate vântul şi parcă mi te-aduce-n rugăciune, făcându-mă să uit mai uşor şi să nu mai cer fără să ştiu ce.

Marius Robu în Carte de bucăţi (29 ianuarie 2008)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Hai, să mergem acum! Presupun că au sosit deja toţi!
Mihai: Tot ce se poate să fi sosit.
Lucian: Ah, încă un lucru înainte de a pleca de aici, Mihai! Data viitoare când vei mai dori să transmiţi vreun mesaj de genul acesta, acasă, să mă anunţi înainte de a-l fi transmis deja, nu după aceea.
Mihai: De ce? Ca să-mi interzici să-l trimit?
Lucian: Nu, normal că n-am de gând să-ţi interzic nimic!
Mihai: Desigur, eşti foarte subtil... Îmi vei aminti care ar fi impactul unui asemenea mesaj, doar ca să-mi dai serios de gândit asupra acţiunii mele...
Lucian: Anunţă-mă doar, atâta tot! Bine?!
Mihai: Nu cred că va fi cazul să te anunţ, pentru că nu va mai fi nici o altă dată viitoare. Şi nu pentru că ai fi reuşit să mă convingi tu cu argumentele tale, sau să mă pui serios pe gânduri... Ci doar pentru că aşa am hotărât eu însumi, chiar din momentul în care trasmiteam acel mesaj. M-am gândit să fie primul şi ultimul pe care-l voi transmite. Unicul. Chiar i-am avertizat că s-ar putea întâmpla aşa.
Lucian: Foarte bine! Dar dacă te vei răzgândi, să mă anunţi totuşi dinainte. Ne-am înţeles?
Mihai: Fie. Promit că, dacă va fi cazul, te voi anunţa. E bine aşa?
Lucian: E perfect! Să mergem!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duţu Toma

M-ai întrebat de-atâtea ori
Ce se întâmplă-atunci când mori...
Eu îţi spuneam, mai mult în glumă:
Nimic, suntem făcuţi din humă!
Cum, nu te-a mulţumit răspunsul,
Să nu mai dăm cu presupusul,
Tu ai urcat până la stele
Şi ai luat spusele mele...
Să-mi dai şi mie, dar, de veste
Dacă nu-i totul o poveste,
Dacă Acolo este soare,
Dacă singurătatea doare...

De nu găseşti vreo alinare
Să-mi faci şi mie o chemare!

poezie de Dumitru Râpanu (16 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trurli, Trurli

Printre flori am colindat
Ghiocei am adunat
Şi oricât am căutat
Nu te-am aflat
Nu te-am aflat

Până când de dor purtat
Florile-am înduioşat
Glasul lor am ascultat
Pe înserat
Pe înserat

Mi-a şoptit o viorea
C-ai să-mi dai inima ta
Trurli, Trurli, dragă
Te-aş ruga pe dumneata
Ca să n-o dai altuia
Trurli, trurli, dragă
Mi-a şoptit o viorea
C-ai să-mi dai inima ta

Mai departe am fugit
Dorul nu mi-am potolit
Lacrimi multe-am risipit
Şi te-am iubit
Şi te-am iubit

Şi de gânduri chinuit
Printre flori iar am venit
Vioreaua n-am găsit
S-a vestejit
Şi a murit

Mi-a şoptit o viorea
C-ai să-mi dai inima ta
Trurli, Trurli, dragă
Te-aş ruga pe dumneata
Ca să n-o dai altuia
Trurli, trurli, dragă
Mi-a şoptit o viorea
C-ai să-mi dai inima ta.

cântec interpretat de Titi Botez
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi

Mai dă-mi Doamne şi azi putere
Să-mi duc necazul şi durerea
Şi bucuria să n-o uit,
Căci ştii, că eu iubesc mai mult.

Când dimineaţa mă trezesc
Văd cerul albastru si mi-e drag,
Că-n noua zi de viaţă pot
Să-mi bucur sufletul de dor.

Zâmbesc la soare jucăuş
Şi roua în căus o strâng,
Îmi umplu braţele de flori,
Şi fericită îţi zâmbesc.

E scumpa viaţa chiar de-i grea,
Eu singurică doar cu ea
Te port în sufletul şi mi-e bine,
Când văd şi alţii ca şi mine.

Mă rog şi pentru ce-o să fie,
Putere să ne dai, e bine
Iar pentru mine-ţi cer în plus
Să-mi dai iubire îndeajuns!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitei

Tu viaţa-ntreagă mi-ai robit-o
De când mi-ai dat o sărutare...
Dar cum să te conving, iubito,
Să-mi dai şi-o viză de intrare?

epigramă de Marian Grigore Dobreanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-ţi voi cere să-mi dai ce poţi să-mi iei, îţi voi cere să nu-mi iei ce nu poţi să-mi dai!

citat din Diogene
Adăugat de Mihai Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De fapt

O, Doamne-o viaţă Te-am

Rugat şi tot rugat

Să-mi dai ce nu-mi doream

De fapt, cu-adevărart.

În schimb, n-am îndrăznit,

Şi nici n-am insistat,

Să-mi dai ce mi-am dorit,

De fapt, cu-adevărat.

poezie de Marius Robu (4 noiembrie 2020)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana - sonet

Mi-ai spart de inimă un val, Diana,
Şi mi-ai lăsat o rană-albastră-n piept,
Dar te aştept, iubito, vai!, te-aştept,
Să vii, îndată, ca să-mi vindeci rana!

Să vii, ca să-mi predai italiana,
Să mă obişnuieşti c-un nou concept,
Prin care, devenind mai înţelept,
Să îţi sărut gurguiele şi... geana!

Şi-apoi, să ne iubim în ritm marin,
Dintr-un orgoliu pur şi melancolic,
Şi ninşi să ne lăsăm, cu flori de crin,

Să-mi dai un rang de nunţiu apostolic,
Iar eu să-ţi scot, iubito, dintr-un scrin,
Cămaşa vieţii, printr-un gest simbolic!

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-ţi cer bilet de călător pe ape

Nu-ţi cer nimic, dar dac-ar fi să-mi dai
Un râu aprins în apele polare,
Să-ngheţe-adâncul în frânturi de rai,
M-aş face ţărm pe chip de aşteptare.

De-ar fi să-mi dai oceanul tău de vise,
M-aş umple val pe unde-ameţitoare,
Sărut tăcut pe nopţile închise
În ochi uitaţi pe semne de-ntrebare.

Nu-ţi cer nimic, dar dac-ar fi să-mi dai
Romanţe vechi de fluvii infinite,
Voi adormi ades' cu florile de mai
Şi-n vocea ta mă voi trezi, iubite.

Nu-i clipă mai sfinţită-ntre regate
Decât cea strânsă-n alb de porumbei,
Biletul tău de călător pe ape
L-aş pune preţ de veghe în scântei.

O, de mi-ai da şi iarna noastră toată,
Ţi-aş plămădi cu mâinile-mpăcarea,
Pe pânza serii, taina dezgropată
Va fi doar glas ce-şi strigă depărtarea.

Nu-ţi cer nimic, oraşul nostru cântă
Chiar de-au plecat fântânile-nzecite,
Suntem doi munţi de sare pe orbită
Şi ştii că n-am ce să-ţi mai cer, iubite!

poezie de Gina Zaharia
Adăugat de Gina Zaharia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Triste sărbători

Când primii fulgi
Au căzut pe pământ,
Stau la fereastră
Mă-ntreb, cine sunt?

Spune-mi tu Doamne
De ce ai uitat
Să-mi dai o rază
Din tot ce-am visat?

Unde s-au dus
Anii mei, rând pe rând?
Mă văd copil
Lângă brad colindând

Părinţii oare,
Unde-au plecat?
Mă-ntreb în noapte;
Ce viscol i-a luat?

E iarnă afară,
E iarnă şi-n gând
Aud peste tot
Clopoţeii sunând

E sărbătoare,
Dar, fără folos
La mine de mult
Nu mai vine vreun moş.

poezie de Stefan Băiatu (14 decembrie 2006)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!