Sonetu' lu' Gică Sonetistu'

Mi s-a părut, ori iar ai vrut să-mi dai,
Aşa cum o mai faci din când în când,
Papucii, draga mea cu păr bălai?
Păi, tu nu ştii răspunsul meu? "Nici gând!"

Când tu mi-i dai, să mor eu de-i încalţ!
Poţi tu să-ţi dai ceva-ul de pământ,
Căci eu, spre tine, ode îmi înalţ,
Chiar de sunt vorbe goale şi în vânt.

Iar dacă eu îţi spun, cumva, "Te du!",
Ar trebui să mă cunoşti, să ştii
Că eu nu vreau să pleci, eu vreau ca tu
Să-mi vii în braţe, pururea să-mi fii.

Aşa că, blonda mea şi, încă, iubiţică,
Să nu uiţi că mă cheamă Contra Gică!

sonet epigramatic de Daniel Vişan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să vii în gândul meu

Mă gândesc acum la tine
şi vreau ca noi să ne simţim bine,
vreau să vii în gândul meu
să ne împăcăm mereu.
De multe ori mă priveşti
şi ţi se pare că spun poveşti,
iar dacă vezi din ochii mei o lacrimă,
să ştii că vreau să-ţi spun iartă-mă.
Vreau să-mi dai şi tu dragostea,
că eu îţi voi aduce cea mai frumoasă stea,
chiar de va fi greu sau uşor,
eu cu tine aş vrea să zbor.
Tu eşti perechea sufletului meu
şi am nevoie de tine mereu,
să ştii că viaţa e plină de suferinţă,
la cei ce au bună credinţă
şi aş vrea să trecem peste toate uşor,
să ne ia timpul cu el în zbor.

poezie de Eugenia Calancea (30 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât te vreau Isus

Nu vreau Domne cerul Tău
Nici cetatea de lumină
Cât te vreau stăpân al meu
Mire Sfânt şi Dumnezeu
Să fiu Doamne fără vină

Nu vreau nici cununa vieţii
Ori Isus a Ta răsplată
Cât în zorii dimineţii
Să-mi ştergi lacrima — nămeţii
Vreau Fiinţa-ţi minunată

Nu vreau nici în Rai s-ajung
Cât Isus pe Tin" te vreau
De păcatul meu să fug
Ceru-ntreg să îl străpung
Ca iubirea să ţi-o dau

Nu vreau Doamne răsplătire
Chiar Isus din mâna Ta
Cât pe Tine te vreau Mire
Să îţi dau a mea iubire
Stăpân pentru a te avea

Nu vreau Doamne nici un dar
Isus să îmi dăruieşti
Cât pe Tine plin de har
Să mă faci nu în zadar
Pe palme să mă primeşti

Nu vreau dar nimic să-mi dai
Nici comori şi nici cununi
Ci pe palme să mă iai
Şi Fiinţa Ta să-mi dai
Soare Sfânt plin de minuni

Eu Isus te vreau pe Tine
Nici cununi nici daruri nu
Ci a Ta Fiinţă pentru mine
Să-mi mângâie să-mi aline
În veci Doamne sufletu

Tu Isus — eşti darul meu
Dacă vrei să mă primeşti
Mire să-mi fii — Dumnezeu
Eu să-ţi cânt în veci mereu
Domn al slăvilor cereşti

Tu îmi eşti Isus comoară
Altceva nu vreau nimic
Vin" de aceea acum coboară
Şi mă ia în a Ta ţară
Rob să-ţi fiu şi ucenic
29martie 2020 mănăştur

poezie de Ioan Daniel Bălan din poezia e cumpusă sâmbătă sau duminică , deci n-ar cum să fie publicatăîn cărţi sau reviste , exepţie (29 martie 2020)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt gata să iubesc

Prinde-mă de mână şi fii ghidul meu
Spune-mi ce ai vrut să îmi zici mereu.
Şopteşte-mi în taină acele cuvinte
Vreau să le-aud şi să le ţin minte.
Gura mi-o sărută, atinge-mă bine
Stârneşte dorinţa ce o simt în mine.
Ţine-mă în braţe şi strânge-mă tare
Risipeşte-mi teama şi dă-mi alinare.
Şi în bezna nopţii când nimic nu vezi
Fii a mea făclie să îmi luminezi.
Iar în timpul zilei, e de înţeles
Vreau să îmi arăţi că eşti cel ales.
Aripi tu să-mi dai, ca să pot să zbor
Când eşti lângă mine mă înalţ uşor.
Pătrunde-mi în suflet, zidul prăbuşeşte
A venit şi clipa să-l văd cum sfârşeşte.
Fiindcă prizonieră sunt de când mă ştiu
Haide, rupe lanţul, liberă să fiu.
Căci a mea armură este mult prea strâmtă
Vreau să mi-o dai jos, că nu plec la luptă.
Scoate la lumină sufletul din mine
Că sunt gata acum să mă iubesc cu tine.

poezie de Ruth Kephart, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât te vreau Isus

Nu vreau Domne cerul tău
Nici cetatea de lumină
Cât te vreau stăpân al meu
Mire Sfânt şi Dumnezeu
Să fiu Doamne fără vină

Nu vreau nici cununa vieţii
Ori Isus a Ta răsplată
Cât în zorii dimineţii
Să-mi ştergi lacrima — nămeţii
Vreau Fiinţa-ţi minunată

Nu vreau nici în Rai s-ajung
Cât Isus pe Tin" te vreau
De păcatul meu să fug
Ceru-ntreg să îl străpung
Ca iubirea să ţi-o dau

Nu vreau Doamne răsplătire
Chiar Isus din mâna Ta
Cât pe Tine te vreau Mire
Să îţi dau a mea iubire
Stăpân pentru a te avea

Nu vreau Doamne nici un dar
Isus să îmi dăruieşti
Cât pe Tine plin de har
Să mă faci nu în zadar
Pe palme să mă primeşti

Nu vreau dar nimic să-mi dai
Nici comori şi nici cununi
Ci pe palme să mă iai
Şi Fiinţa Ta să-mi dai
Soare Sfânt plin de minuni

Eu Isus te vreau pe Tine
Nici cununi nici daruri nu
Ci a Ta Fiinţă pentru mine
Să-mi mângâie să-mi aline
În veci Doamne sufletu

Tu Isus — eşti darul meu
Dacă vrei să mă primeşti
Mire să-mi fii — Dumnezeu
Eu să-ţi cânt în veci mereu
Domn al slăvilor cereşti

Tu îmi eşti Isus comoară
Altceva nu vreau nimic
Vin" de aceea acum coboară
Şi mă ia în a Ta ţară
Rob să-ţi fiu şi ucenic
29martie 2020 mănăştur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar e ziua Ei

Se-ntunecă, dar timpul nu-i trecut
Şi – doar mă ştii – sosesc în graba mare,
Ca nu cumva să-mi zici că iar am vrut
Să-ţi spun un "La mulţi ani!" din depărtare.

Sosesc, iubito, vezi, alerg prin noapte
Cum pot şi eu – cam suta şi cincizeci –
Motorul mi-e încins şi-n cap am şoapte...
Bag frână, uite: suta douăzeci.

Eu sper s-ajung şi chiar s-ajung cu bine,
De scap de radar, vin la timp, să ştii!
Căci nu mai vreau s-adormi în gând cu mine,
Ba chiar aş vrea în braţe să mă ţii,

S-avem o noapte ca demult, nebună
Şi, recunosc: îmi e şi mie dor
De serile când îţi cântam în strună
Dormind, iar tu... pe la televizor.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, iartă-mi, Te rog, Doamne

O, iartă-mi, Te rog, Doamne, atâtea rugăciuni
prin care-Ţi cer doar pâine şi pază şi minuni,
căci am făcut adesea din Tine robul meu,
nu eu s-ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu.

În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia Ta,
Îţi cer şi-Ţi cer întruna să faci Tu voia mea;
Îţi cer s-alungi necazul, să nu-mi trimiţi ce vreai,
ci să-mi slujeşti în toate, să-mi dai, să-mi dai, să-mi dai...

Gândindu-mă că dacă Îţi cânt şi Te slăvesc
am drept să-Ţi cer întruna să faci tot ce doresc...
O, iartă-mi felu-acesta nebun de-a mă ruga
şi-nvaţă-mă ca altfel să stau în faţa Ta!...

Nu tot cerându-Ţi Ţie să fii Tu robul meu,
ci Tu cerându-mi mie, iar robul să fiu eu.
Să înţeleg că felul cel bun de-a mă ruga
e să doresc ca-n toate să fie voia Ta.

rugăciune de Traian Dorz
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E-atâta Noi

E-atâta Tu în viaţa mea,
Că Eul meu devine plin
De tot ce eşti, dar tot aş vrea,
Să îmi mai dai măcar puţin

Şi simt, bătăi de inimi spun,
Că şi Tu ştii că Eu îţi sunt,
Iubirii noastre mă supun,
Precum o trestie în vânt

E-atâta Eu ce vreau să-ţi dau,
Alunecând pe trupul tău,
E-atâta Tu ce vreau să iau,
Să vindec tot ce-mi face rău

E-atâta Noi când ne iubim
Îmbrăţişaţi într-un târziu,
Vreau dragoste, etern să fim,
Tu să-mi fii Eu şi Eu să-ţi fiu

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce faci astă seară tu

Eu de câte ori am vrut ca să te întâlnesc
Tu ca niciodată ai fost ocupată
Pentru asta n-am putut ca să-ţi mărturisesc
Cât de mult eu te iubesc

Totuşi sper că-n astă seară
Liberă să te găsesc.

Ce faci astă seară tu
Poţi să-mi dai un rendez-vous
Ca să mergem într-o cârciumioară
Ne va zice din ţambal
Un ţigan sentimental
Când n-o mai fi nimeni în local.

Şi în zori în trăsură spre şosea fericit
În sfârşit am să-ţi spun iubirea mea
Ce faci astă seară tu
Poţi să-mi dai un rendez-vous
Spune-mi doar atâta, da sau nu.

Ce faci astă seară tu
Poţi să-mi dai un rendez-vous
Ca să mergem într-o cârciumioară
Ne va zice din ţambal
Un ţigan sentimental
Când n-o mai fi nimeni în local.

Şi în zori în trăsură spre şosea fericit
În sfârşit am să-ţi spun iubirea mea
Ce faci astă seară tu
Poţi să-mi dai un rendez-vous
Spune-mi doar atâta, da sau nu.

cântec interpretat de Dorel Livianu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai Tu-mi eşti fericirea

Doamne cum să îţi cinstesc
Numele şi-a Ta Fiinţă
Pururea să te iubesc
Ca să-mi dai doar biruinţă

Cum să-ţi laud al Tău Nume
Să-ţi aduc Isus onoare
Să-mi dai har în rugăciune
Şi în veci a Ta salvare

Vreau pe palmele-ţi Divine
Să te laud şi să-ţi cânt
C-ai murit şi pentru mine
Să te ascult pe acest pământ

Mă închin în faţa Ta
Şi ţi-aduc a mea fiinţă
Să-mi speli duhu— inima
Să mă umpli de credinţă

Să mă faci aşa cum vrei
Cuvântu să-ţi împlinesc
Ca pe braţe să mă iei
Eu în veci să te iubesc

Cum în dragostea Ta vie
Eu iubirea să ţi-o cânt
Să-ţi dau fiinţa-n veşnicie
Nu numai pe acest pământ

Pân"la sfintele-ţi picioare
Vreau Isuse să mă-nchin
Glorie cinste onoare
Să-ţi aduc Mire Divin

Leagă-mă aşa cum ştii
De a Ta scumpă Fiinţă
Ca să-ţi cânt în veşnicii
Viaţa nouă prin credinţă

Numai Tu-mi eşti fericirea
Şi lumina mea Isus
Tu-mi eşti Doamne bucuria
Lumina fără apus

Mire scump şi minunat
Ţine-mă pe palma Ta
Să-ţi cânt drumul Tău curat
De mine— o nu uita

Fă-mă crinul din grădină
Numele să-ţi proslăvesc
Ca străpuns de-a Ta lumină
Pururea să te cinstesc

Înfăşoară-mă-n iubire
Şi în harul Tău nespus
Viaţa de neprihănire
S-o trăiesc o scump Isus
03-02-2018 cluj

poezie de Ioan Daniel Bălan (3 februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet în "la" minor

Bătrân diapazon, îmi dai un "la"?
Un "la" am zis, iar tu mi-ai dat un "sol"!
O fi doar gândul ce îmi dă târcol?
Să-mi dai un simplu "la", nu un "la ea"!

Aş vrea, în opera ce vreau să scriu,
Ceva cum încă nu s-a auzit
Şi-mi trebuie doar "la"-ul de sfârşit,
Al ariei de început târziu.

Îmi dai un "la"? Măcar un "la" minor,
Să-mi pot începe scrierea frumos,
Cu notele găsite într-un dor.

O, da! Chiar dacă-i "do major",
E-un început atât de-armonios
Al operei cu mine autor.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenul

Prietenul

Te rog, azi, să-mi întinzi o mână,
Căci sunt bolnav şi sufletul mi-e frate cu pelinul.
Şi mâine, mâna mea o să-ţi devină,
La fel, sprijinul ce mângâie şi alină.

Te rog, azi, inima-ţi să-mi dai,
Căci a mea, mă doare şi suspină.
Şi mâine, pe a mea o să o ai,
Să te înţeleagă şi să te susţină.

Te rog, azi, să-mi dai privirea,
Să o îndrept spre-o altă zare,
Căci a mea, şi-a stins sclipirea,
Pierdută-n-ntr-un apus de disperare.

De un prieten am nevoie azi,
Să-mi spună doar că-i lângă mine.
Căci în viaţă, când mai cazi,
Te ajută un prieten lângă tine.

Şi de n-oi fi, de-mi eşti numai în gând,
Te rog să ştii prea bine,
Că te poţi baza pe mine, oricând,
Atât cât viaţa mă va ţine.

poezie de Marck Nessel din Nerostitele Cuvinte, Versoterapii, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2019 (5 februarie 2019)
Adăugat de Marck Nessel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai Tu-mi eşti fericirea

Doamne cum să îţi cinstesc
Numele şi-a Ta Fiinţă
Pururea să te iubesc
Să mă-mbraci în biruinţă

Cum să-ţi laud al Tău Nume
Să-ţi aduc Isus onoare
Har nespus în rugăciune
Tu să-mi dai— şi-a Ta salvare

Vreau pe palmele-ţi Divine
Să mă iai— şi eu să-ţi cânt
C-ai murit şi pentru mine
Să te ascult pe acest pământ

Mă închin în faţa Ta
Şi ţi-aduc a mea fiinţă
Să-mi speli duhu— inima
Să mă umpli de credinţă

Să mă faci aşa cum vrei
Cuvântu să-ţi împlinesc
Ca pe braţe să mă iei
Eu în veci să te iubesc

Cum în dragostea Ta vie
Eu umblarea să ţi-o cânt
Să-ţi dau fiinţa-n veşnicie
Nu numai pe acest pământ

Pân"la sfintele-ţi picioare
Vreau Isuse să mă-nchin
Glorie cinste onoare
Să-ţi aduc Mire Divin

Leagă-mă aşa cum ştii
De a Ta scumpă Fiinţă
Ca să-ţi cânt în veşnicii
Viaţa nouă prin credinţă

Numai Tu-mi eşti fericirea
Şi lumina mea Isus
Tu-mi eşti Doamne bucuria
Viaţa fără de apus

Mire scump şi minunat
Ţine-mă pe palma Ta
Să-ţi cânt drumul Tău curat
De mine— o nu uita

Fă-mă crinul din grădină
Numele să-ţi proslăvesc
Ca străpuns de-a Ta lumină
Pururea să te cinstesc

Înfăşoară-mă-n iubire
Şi în harul Tău nespus
Viaţa de neprihănire
Tu să-mi fii o scump Isus
03-02-2018 cluj

poezie de Ioan Daniel Bălan (februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săraca inima mea

nu mai vreau ceaţă şi ploi
nu mai vreau val de ninsori
vreau soare şi iarbă verde
unde dorul meu se pierde

vreau cu tine pe colină
noaptea când e lună plină
vreau ca să-mi aduci în dar
floare de mărgăritar

vreau sărutul să mi-l dai
vreau în braţe să mă ai
vreau să râd cu bucurie
alergând pe o câmpie

vreau şi vreau mereu ceva
săraca inima mea
bate... bate... nu se lasă
încă nu-i vremea de coasă.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau sufletul să-mi dai...

Toamna asta e mult soare,
Iar tu vrei să mă iubeşti
Vrei să-mi dai iubire mare
Că altfel tu nu trăieşti.

Dragostea ta-i sinceră
Sper să fie fără de păcat,
Nu vreau s-aud că ea suferă,
După ce noaptea s-a terminat.

Vreau lângă a mea iubire,
Doar îngeri păzitori
Luna plină-n răsărire
Cu stele şi cu mulţi nori.

Cerul să mi se-nchine,
Ca şi cum el e stăpân
Când simte a ta iubire
Ce nu vreau s-o amân.

poezie de Eugenia Calancea (16 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să împărţim!

Să împărţim!
Eu să-ţi dau cuvintele.
Să-ţi cauţi în ele răspunsul.
Tu să-mi dai tăcerea
Să-mi caut în ea întrebarea.
Iar din îmbinarea firească
Să construim
O poveste.

Să împărţim!
Tu să-mi dai visul
Să-mi caut în el ipoteza.
Eu să-ţi dau realitatea
Să-ţi cauţi în ea tot cuprinsul.
Iar din îmbinarea voită
Să desenăm
O poveste.

Să împărţim!
Eu să-ţi dau bucuria
Să-ţi cauţi în ea nemurirea.
Tu să-mi dai nevăzutul
Să-mi caut în el stăruinţa.
Iar din îmbinarea cerută
Să colorăm
O poveste.

Să împărţim!
Tu să-mi dai un suflet
Să-mi caut în el jumătatea.
Eu să-ţi dau iubirea
Să-ţi cauţi în ea fiinţarea
Iar din îmbinarea lor senină
Să trăim
O poveste.

poezie de Gabriela Chişcari (7 august 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc

Te iubesc de ieri,
Te iubesc de azi,
Te-am iubit întruna
Şi te voi iubi mereu
Şi de vreai să fii iubită
Să iubeşti şi tu eu vreau.

Un lung sărut pe buze-ţi dau
Şi îţi întind o floare.
Zâmbetul tău ce-mi dai acum
Ce şarm, frumos şi unicum.
Sărut mai jos m-ating de gât
Şi simt miros ce mă înfioară.
Privirea ta şi ochii tăi căprui
Nu-i dau la nimeni, nimănui
Cu-n freamăt gingaş îţi şoptesc
Eu te iubesc, eu te iubesc...

Aplec privirea-n jos, ce sâni drăguţi
De te doboară-n dată,
Dar să-i şi mai atingi acum
Poţi şi să uiţi de toată lumea-ntreagă,
Ei vor cuprinşi şi strânşi de braţe
Sărutaţi din când în când
Şi să aibă lapte.
Cu-n freamăt gingaş îţi şoptesc
Eu te iubesc, eu te iubesc...

Vreau să te văd mai des, să-mi fii aproape
Să simt căldura ta în exces
Aşa cum ştii s-o dai tu-noapte
Te vreau aici, te vreau acum, te vreau acum
Cu-n freamăt gingaş îţi şoptesc
Eu te iubesc, eu te iubesc...

poezie de Mihalachi Veaceslav (2011)
Adăugat de Mihalachi Veaceslav
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi spui

Să-mi spui de câte ori te pierzi
pe-alei de labirinturi verzi,
întunecate... să-ţi descui
din ceaţă, frigul să-ţi răpui.

Să-mi spui când nimeni nu te-aude
şi-ai vrea să strigi şi lumi sunt surde...
s-alerg, să mă anin de-un cui,
să-ţi fiu icoană, rugi să pui.

Să-mi spui de nu mai poţi să zbori
de prinsă-n mreje... să-ţi tai sfori,
să-nnod în cozi de zmeu, să sui,
să te port fulg de vis oricui.

Să-mi spui când nu mai ai speranţe,
să-ţi compun versuri la romanţe
să-ncânte timp plecat hai-hui
în urmă-ţi... că-i al nimănui.

Să-mi spui de-mpreajmă iar să-ţi fiu
cum voal de păr, miresmi să-ţi ţiu
să nu se-mprăştie nu ştiu cui,
ce nu păstrez, căci alta nu-i.

Să-mi spui în gând -că tot voi şti
de-mi cauţi suflet, dorinţi vii
ce le-am pe veci, dulci, amărui-
de cum eşti tu, să-mi spui, să-mi spui.

Să-mi spui tot ce destin propui
cu dulce glas ce-l ai, să-mi spui,
să-mi spui tot ce nu poţi să spui;
că înger eu îţi sunt, de-mi spui...

Să-mi spui tot ce-ai fi vrut să spui,
să-mi spui ce n-ai spus nimănui,
să mă topeşti de glas ce spui...
Să nici nu fiu, de tu nu-mi spui!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbitor de vânt

Am stat de vorbă iar cu vântul,
Şi l-am pus gândurile să-mi ţină,
L-am rugat să accepte legământul,
Şi să le smulgă chiar din rădăcină.

Unele îmi sunt tăioase şi grele,
Şi-i cer scuze la vreun trecător,
Dacă se v-a împiedica de ele,
Căci ştiu ce tare rău mai dor.

Te rog pe tine viscol blând,
Să îndeplineşti dorinţa mea,
Şi să porţi întreg acel gând,
Ce trebuie să ajungă doar la ea.

Poţi să mângâi creste şi văi,
Să-i spui de lungul drum bătut,
Şi de cum paşii tăi
Au purtat al meu gând mut.

Să urli tare căci vreau ca să audă,
De-i noapte cheamă ploaia s-o trezească,
Picătura ei cea rece şi udă,
De mine o să-i amintească.

Să o îmbrăţişezi cu dor,
Şi pe pat las-o să se-ntindă,
Căci amintirile nu mor,
Şi fereastra o să îţi deschidă.

Să-i spui ca urma îmi e neclintită,
Şi gândul de la mine-l ai,
Sa doarmă liniştită... că-i iubită,
Şi pe frunte un sărut să-i dai.

Cu restul de gânduri faci ce vrei,
Le poţi risipii în bucăţi mii,
Iar cele cu un strop din trăsăturile ei,
Împraştie-le în poezii.

Căci de soarele te îmblânzeşte,
Şi la ea tu n-ai s-apuci s-ajungi,
Măcar versurile poate le citeşte,
Chiar de dorul nu poţi să-l alungi.

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (6 iunie 2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau să mor sperând

Încă o toamnă a trecut
Şi toate frunzele-au căzut,
Iar anii trec, se scurg mereu,
Cu ei odată „trec” şi eu,
Îmbătrânesc şi-mi pare rău
Că nu mai cunoscut.

De sărbători eu aşi fi vrut
Să vii să-mi dărui un sărut,
Să vii, un: „La mulţi ani” să-mi spui,
Că sunt „orfan” al nimănui,
Să nu mai rătăceşti „haihui”,
Dar „Tu”, n-ai vrut.

Nu vrei în suflet să-mi revii,
Deşi de zeci de ani o ştii,
Că te-am iubit şi te iubesc,
Să-mi fii aproape o doresc,
Speranţele mereu îmi cresc,
De ce nu vii, de ce nu vii ?

O…Vino iar iubirea mea,
Te-aştept şi te voi aştepta,
Să mă priveşti şi zâmbitor,
Să-mi spui cuvântul: - „Te ador”,
Nu pot scăpa de al tău dor
Şi nu te pot uita „.

Dar în zadar aştept plângând
Şi rugă-n „ceruri” adresând,
Destinul meu nu are „Zel”,
Nu are milă, e „mişel”,
Are în schimb un singur „Ţel”,
El vrea să mor sperând.

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te peţesc femeie

Să nu pleci aşa departe,
Nu ştiu cum să fac, să-ţi spun?
Îţi pot dărui o carte,
Dar nu pot acelaşi drum.

Am de dăruit cuvinte,
Poate par a fii puţine,
Dar, te rog, tu, ţine minte
E cam tot ce am la mine.

Nu pot ca să îţi promit,
Luna, stele de pe cer,
Aş minţi, nu vreau să mint
Şi apoi iertări să-mi cer.

Aş putea să spun nevrute
Şi apoi să fug cu tine,
Nici cuvinte n-am prea multe,
Şi tu ştii c-aşa-i mai bine.

Pot să îţi dau mii de flori
Să-ţi pun lumea la picioare
Şi să te ridic la nori,
Dar să nu-ţi iau ce te doare.

Nici măcar o veşnicie
N-am să pot să îţi ofer
Dacă tot îmi e să-mi fie,
Să nu-ţi dau, dar să îţi cer.

Îţi pot da a' mele mâini
Să te mângâie în noapte,
Capul să mi-l culci pe sâni
Şi să te dezmierd în şoapte.

Să m-abandonez cu totul
Tu, să faci ce vrei cu mine,
Să-mi plimb inima cu cortul,
Să o-adăpostesc în tine.

Mai pot face-o nebunie,
Numai eu aş fii in stare,
Să te cer, să-mi fii tu mie,
Uite aşa, o să vrei oare?

Vreau să te peţesc femeie
Cu ce am şi ce-mi rămâne,
Pune-mi inima sub cheie,
Nu pot astăzi, vreau de mâine.

Astăzi încă sunt hoinar,
Şi mă simt aşa de bine,
Port o zi în buzunar,
Şi-o petrec în ochi la tine.

Mă inundă a ta privire,
Nu ştiu ce să mă mai fac,
Lasă lumea, dă-mi de ştire,
Dacă ai liber un pat.

Nu cred c-ai inima rece,
Să mă laşi să dorm afară,
Nu ştii cine poate trece,
Şi mă fura, a câta oară?

Nu te las să pleci departe
Poate n-am să te găsesc,
Vreau să-ţi dăruiesc o parte,
Din preamultul te iubesc!

poezie de Mihail Coandă (12 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!