Împăcarea
Este ziua fermecată
Când cântăm iubire toți,
Mai retrasă stai tu, fată,
Ca din suflet să îl scoți.
Nu e leac pentru iubire
Precum pentru multe nu-i,
Însă focul din privire
Orice-ai spune-i doar al lui.
Stai, oftezi... c-un ochi la lună
Te gândești la tot ce-a fost,
Multe vise se adună
Ca să vezi că are-un rost.
Supărarea nu va ține
Nici prea mult nici prea puțin,
Mâine vine să-ți aline
Inimioara cu venin.
Când ți-am spus, prietenă dragă,
Că iubirea e de foc,
N-a fost vorba să te-atragă
Să te mai clintești din loc.
Însă azi la vorba celui
Care-ți spune "Te iubesc"
Toate-ți par frumoase... ceru-i
Un tsunami amoresc.
Țin să sa fii azi fericită
Pentru dragostea ce-o ții
Prin puterea moștenită
Până-n orele târzii.
Cu cuvântu' ți-aduc pace
Și cu mâna trandafiri,
Vreau să știi că el te place
Și curând o să fiți miri.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre timp
- poezii despre foc
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre trandafiri
- poezii despre supărare
- poezii despre suflet
- poezii despre prietenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Noi
Sunt multe zile de tacere,
Si multe seri cu intrebari,
Vedeam in noi o inviere,
Azi cum sa vad aceste stari?
Ne-am ridicat iute prin vise,
La fel de iute-am coborat,
A fost o simpla aventura,
Si sa ne multumim cu-atat?
Noi ne-am ales doar din privire,
Nimic din buze n-a iesit,
Eu eram dornic de iubire,
Am inchis ochii, si-am simtit...
Deja vedeam ce-o sa urmeze,
Iubire, vise, despartiri,
Speram sa fie ipoteze
Bazate doar pe amintiri...
Cateva clipe de iubire,
Cateva nopti de vise pline,
Mi-am deschis sufletul din nou
Si am dorit sa fiu cu tine...
De ce-a fost dat sa fii la fel?
De ce mi-e dat sa sufar iar?
Exista iarasi un alt "el"?
Ori noi n-am existat macar...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre existență, poezii despre zile, poezii despre seară, poezii despre prezent sau poezii despre ochi
Adio, iubirea mea
Stau trei copaci în curtea mea,
Cu toții îmi știu dorul,
C-ai fost pedeapsa cea mai grea
Și-mi plânge ochișorul.
Și umbra lor pe casa gri
Aduc tristețea care
Începe totu-a înnegri
Prin chin și disperare.
Dar eu afară am să ies,
Să caut altă floare,
Mă fac cu vorba înțeles,
Că tot ce-a fost... azi moare.
Nu mai e loc de amintiri,
Nici loc pentru iubire,
Ce-au fost odată trandafiri,
Îmi piere din privire.
Tu șterge lacrima de lut,
Că nu își are rostul,
Tu te-ai iubit cu cine-ai vrut,
Eu te-am iubit ca prostul.
Nu trage vorbe după noi
Cum că-i de vină mama,
Tu dai iubire prin război,
Dar astăzi mi-am dat seama.
Nu încerca să mă găsești,
C-ai să-ntâlnești în cale
Un drum spre deal... uitată-mi ești,
Ce duce duce tot la vale.
Mai prinde lacrima din zbor
Dacă mai ai ce prinde,
Eu pentru tine am să mor
Și ochiul se aprinde!
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre moarte, poezii despre văi, poezii despre vinovăție sau poezii despre tristețe
Să vreau...
Să vreau să-ți fiu ce nu ți-am fost
Din prea puținul vieții rost,
Să-ți dau din tot ce nu-i al meu
Aici, acum, oricând, mereu.
Să vreau să-ți fiu un tainic dor
Atât cât sunt și-atât cât mor,
Să vreau să-ți dau crezare iar
Din ce mai sunt și ce nu par.
Să vreau să-ți spun ce nu ți-am spus,
Regrete de-au venit s-au dus,
Să vreau să-ți dau din ce nu am
Măcar puțin din ce puteam.
Să vreau să-ți cer ce n-am iubit
Din ce-am trăit și n-am trăit,
Să vreau să-ți fiu și nu aș vrea
Din tot ce-a fost și ar părea.
poezie de Sibiana Mirela Antoche din Buchetul de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață sau poezii despre dor
Ți-am spus și azi că te iubesc?
De nu ți-am spus, îți spune vântul
Căci am vorbit cu el aseară
Dacă te vede trist cu gândul
Să îți șoptească fluierând
Că-mi este dor și în curând
La tine voi veni nălucă
Cutreierând păduri și văi
Prin ochii tăi!
Ti-am spus și azi că te iubesc?
De nu ți-am spus privește luna
Când mângâind cerul cu mâna,
Trimite carul său cu stele
Și dorul meu ascuns în ele...
De te trezești din somn buimac
Să-ți fiu vedenie și leac
Acum și-n veac!
Ți-am spus și azi că te iubesc?
De nu ți-am spus îți spune floarea
Ce-a înflorit cu mine-odată,
Ea-n ploi de vară sărutată,
Eu cu iubirea ta udată
De tine, omul meu cel blând,
Ce-mi ești în suflet și în gând,
Soare ce-aprinzi lutul meu sfânt
Prin legământ.
poezie de Angelina Nădejde (25 mai 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre flori, poezii despre vânt sau poezii despre vorbire
Un braț de trandafiri vreau astăzi să-ți ofer
Un braț de trandafiri vreau astăzi să-ți ofer
Iubită mamă în prag de primăvară
Să fim doar numai noi în locul tău stingher
În odăița ta cu tainici rugăciuni la cer
Unde îngenunchiezi în fiecare seară.
E prea neînsemnat buchetul meu de flori
Este prea mic, dar în el e a mea iubire
Ți-l dăruiesc cu lacrimi și-al dragostei fior
Pentru zâmbet, pentru părul alb plin de ninsori
Și pentru rugi ce-s strânse în tainice potire.
Mai vreau să-ți strâng și un braț de lăcrimioare
Pentru ochii tăi ce au plâns de atâtea ori
Când în rugăciuni fierbinți tu ridicai altare
Pentru noi în nopți târzii și-n zilele cu soare
Mijloceai la Dumnezeu să fim ascultători.
Vreau ochii tăi frumoși azi iarăși să-i privesc
Și cu ce eu ți-am greșit... îți cer iertare
Din suflet pentru toate, mamă îți mulțumesc
Căci m-ai crescut cu atâta dor și farmec îngeresc
Și m-ai mângâiat cu mâna-ți iubitoare.
De atâtea vise... și amintiri sunt copleșit...
Ce acum roiesc în conștiința mea matură
Parcă și azi te văd cu prânzul pregătit
Când ne chemai la masă obosită, dar zâmbind
Și ne povesteai istorii din Scriptură
Ce-aș mai putea să aduc în dar de ziua ta
Cred că n-ajung nici florile din lumea toată
Chiar dacă și parfumul lor l-aș aduna
Să-ți răsplătesc iubirea nicicând nu voi putea
Și dragostea... din inima-ți curată...
poezie de Mihail Cebotarev
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre îngeri sau poezii despre zâmbet
Îmi ești... ești fragă...
nu spune nimic dragă, n-a fost să fie,
nu spune nimic, n-a fost iubire,
a fost din noi melancolie,
a fost un ceas, de rătăcire
nu spune nimic dragă, mi-ai fost dragă
și-acum îmi ești iubirea toată,
nu spune nimic, e marțea neagră,
te simt doar eu, tu, niciodată
nu spune nimic, dragă, îți știu privirea
când cheamă sub gene toată sclipirea,
nu spune nimic, lasă tăcerea
cu liniștea ei să stingă fierea
nu spune nimic, dragă, te rog, nu spune
și-așa sunt ars de multe glume,
nu spune nimic, mai bine pune
paharul cu vin, dulce s-adune
nu spune nimic, draga mea dragă,
nu vreau să știe lumea întreagă,
nu spune nimic, iubire dragă,
dragă mi-ai fost, îmi ești... ești fragă.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor, poezii despre tăcere, poezii despre negru, poezii despre melancolie sau poezii despre ceas
Iartă-mă, te rog, Isus
Iartă-mă că n-am cântat
Numele și-a Ta Ființă
Prin Zgleamăn când am umblat
Căci puțină aveam credință
Pe la Ogrădeasa când treceam
Păscând oile-n pășune
Iartă-mă că nu-ți cântam
O Isus Slăvitu-ți Nume
Iartă-mă-n copilărie
Numele nu ți-am slăvit
Și în lauda Ta vie
Prea puțin am poposit
Pe Dălina când am fost
Privind mieii cum jucau
Al credinței sfinte rost
Puțin ochi-mi îl vedeau
Iară-mă te rog Isus
Căci de Tine prea puțin
Aminte eu mi-am adus
O Isuse Miel Divin
Azi mă doare nepăsarea
Și a mea necunoștință
Căci nu am știut lucrarea
Ta Isus de biruință
Însă vreau să mă întorc
La Cuvântul Tău cel Sfânt
Și iubirea Ta s-o port
Cât voi trăi pe pământ
Să te laud Domnul meu
Nu ca în copilărie
Să-mi fii Mire Dumnezeu
Îndurare Pâinea Vie
Vreau Numele să-ți cinstesc
Nu ca-n Coastă odinioră
Căci astăzi te preamăresc
În ființa-mi dar coboară
Nu o Doamne ca-n Rupturi
Ori pe Lorniț când eram
Căci eu azi după Scripturi
Vreau Isus al păcii ram
Vreau a Ta neprihănire
În Tine doar să mă-ncred
Eu străpuns de-a Ta iubire
Numei chipul Tău să-l văd
Să văd Doamne a Ta Ființă
Și iubirea Ta adâncă
Ca să umblu prin credință
Pentru veci să-mi fii Tu stâncă
Isuse ca pe Lupoaia
Nu mai vreau ca să trăiesc
Ci-ți ofer pe veci odaia
Ca Mire eu te primesc
A Ta Doamne stăpânire
O vreau azi în viața mea
Să trăiesc a Ta iubire
Pentru veci să-ți pot cânta
poezie de Ioan Daniel Bălan (24 martie 2019, Betania Cluj)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre oi, poezii despre muzică, poezii despre laudă sau poezii despre creștinism
Suflete pereche
Probabil ti-am mai spus si ieri,
Si ti-am mai spus de multe ori,
Vreau doar ce poti tu sa-mi oferi,
Iubire, eu nu vreau comori.
Mai mult de-atat nici ca pot cere,
Cafeaua-n doi, un film si vise,
Si la nevoie-o mangaiere,
Si sarutarile promise.
Ti-o spus acum, asculta bine!
Nu-s primul, e o vorba veche,
Dar o-nteleg cand sunt cu tine,
Noi suntem
Suflete pereche.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre suflete pereche, poezii despre promisiuni, poezii despre filme sau poezii despre comori
Tur-retur
Să merg în pace? Da, când voi pleca!
Dar nu e nicio grabă, nu-i așa?
Mai am și răsărituri de văzut,
Și mări, chiar și oceane, de trecut,
Mai am atâția trandafiri de dat
Și-atâtea suflete de alintat,
Mai am și visuri, multe, de-mplinit
Acum și mâine sau... prin infinit.
Cu ce a fost, acum sunt împăcat,
Iar ce va fi... nu știu, căci n-am aflat
Nimic prea sigur. Nici nu mă omor,
Când știu că sufletu'-i nemuritor.
De ce mi-aș face griji, sau geamantan,
Când știu că pe acolo-i tot ce am?
De ce aș plânge pentru-o viață, doar,
Când alta mă așteaptă la hotar?
Așa că, dragii mei, plec doar puțin
Deși eu aș mai sta, de n-ar fi chin
Nu pentru mine, pentru cei din jur.
Doar toți avem biletul... tur-retur!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre pace sau poezii despre ocean
Tot
Pentru tine nui mult,
Pentru mine e TOT
Că pot să fiu struna aceea
Încordată dar blândă,
Dintr-o harfă ce mângâie norii,
Ce stau gata să toarne
Ploaia târzie peste pământu-nsetat.
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT.
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT
Că pot s-ating obrazul curat
Al cerului tău,
Că atingerea mea
Îti va aprinde toate stelele,
Una câte una,
În noaptea ta grea...
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT.
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT
Că pot să-ți mai văd o dată chipul,
Să-ți mai mângâi o dată pleoapele obosite
Cu degete aspre de tot lutul din mine,
Că pot să-ți mai șoptesc,
Cu glasul meu omenesc: Te iubesc!
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT.
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT,
Până când sunetul Șofarului
Va zgudui Înaltul,
Și-atunci, ceea ce-a fost
Prea puțin,
Sau prea mult,
Va fi TOT.
poezie de Daniela Reghina Onu din Pași printre pietrele Sionului (iulie 2011, București)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încordare
- poezii despre sunet
- poezii despre stele
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori
- poezii despre noapte
- poezii despre lut
- poezii despre degete
Stela: Gata, campionule? De abia acum ai ieșit de la Lucian? Parcă ți-am spus să stai doar puțin.
Mihai: N-am uitat. Să știi însă că vizita mea nu l-a deranjat. Din contră, i-a făcut mult bine, așa că n-ai motive să mă cerți.
Stela: Poate... Însă nu știu ce va spune Nis când te vei întoarce, văzând cât de mult ai stat cu șeful lui; doar știi bine că lui nu i-am dat voie deloc, nici măcar puțin, deci, nu e corect față de el.
Mihai: Las' că mă descurc eu cu Nis. Nu mi-e frică de el. N-are decât să spună ce-o vrea. Nu mă sperie pe mine, oricât de înalt ar fi. Poate invers.
Stela: Știam că nu ești fricos, însă nu-i corect față de ceilalți.
Mihai: De ce nu?! Doar le vei da și lor voie să-l vadă, în curând, nu-i așa?
Stela: Nu foarte curând. Alex e acolo?
Mihai: Nu. A ieșit când am intrat eu. A fost un adevărat cavaler. M-a lăsat să discut în liniște cu Luci. Presupun că e împreună cu ceilalți acum, pe puntea principală, deci, mă duc și eu la ei.
Stela: Bine, Mihai. Eu intru la pacientul meu. Dacă nu-i Alex acolo, nu-i bine să-l las singur.
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frică, citate despre înălțime, citate despre șefi, citate despre uitare, citate despre sperieturi, citate despre pacienți, citate despre adevăr sau citate despre Mihail
Idee abstractă - sau Adevărul
adevărul
unde-i oare
și ce este pe pământ
e-o idee
un cuvânt
ce e adevărul oare
e-o privire mai abstractă
sau
ce este adevărul
mulți
au căutat să-l prindă
în imagini și-n idei
mâna
însăși să-i întindă
încrezându-se în ei
adevăru însă
nu-i o umbră
nu-i un mit
o idee ce perturbă
tot ce-n suflet
s-a trezit
nu-i o floare
adevăru
s-o iei tu oricum voiești
fermecat de gingășia-i
s-o expui
azi în ferești
dacă vrei
în adevăr
adevăru să-l pătrunzi
să știi dar
că
adevărul
e-o Ființă
e un Duh
numai El are putere infinitu să-l supună
să-mpletească cu idei tot ce are aici suflare
El Cuvântul ce adună
tot
căci tot ce este
e a Lui lucrare
Creatorul
doar a spus
Eu sunt Calea și-Adevărul
și El este
chiar Isus
multora fiind El țelul
doar Isus a îndrăznit
să susțină sus și tare
pe pământ jos am venit
pentru om
să fiu salvare
doar Isus a susținut
că El
este Adevărul
altul nimeni n-a-ndrăznit
căci Isus
rămâne țelul
ca Isus nimeni n-a fost
să ajute omenirea
să-i ofere
aici rost
susținând
că
e iubirea
adevărul
și iubirea
se interpătrund
și ne cer
neprihănirea
căci
cu toate se ascund
în Isus Hristos Mesia
El
e Adevărul Sfânt
e-a Lui
Dumnezeu Cuvânt
căci Lumina și Adevărul
ni s-au dat
doar în Hristos
El e Viața și Adevărul
acest lucru
Evanghelia-l susține
cea mai scumpă carte ce s-a scris
vreodată pe pământ
căci a ei învățătură
și azi este în vigoare
inserată în Scriptură
și-a ei
tainică valoare
nu e
de pe acest pământ
ci-i venită
din Cuvânt
Fiul Celui Prea Înalt
El
Salvarea omenirii
și azi
încă prin credință
poezie de Ioan Daniel Bălan (27 februarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Iisus Hristos, poezii despre salvare, poezii despre lumină, poezii despre cuvinte, poezii despre adevăr, poezii despre înălțime sau poezii despre învățătură
O inimă tot ca și tine
Ți-am dăruit, superbă fată, o inimă tot ca și tine.
Cu strălucirea inocenței, asemeni clipelor senine
În care sufletul ne cântă, trăirea sfântă care vine
Din dragostea ce-i tot mai rară, căci mulți o țin doar pentru sine.
Și-n toată-această dăruire, mi-am pus și suflet și gândire.
Nu mai am teama unui mâine, ce ar putea ca din privire
Să-mi fure singura dovadă că nu trăiesc în rătăcire.
Mă-ncred cu totul în iubire. E drumul către mântuire.
Nu știu alt leac pentru orbirea, în care omenirea tinde,
Să se scufunde tot mai lacom, cu sufletele sângerânde
De parcă-i este scris pe frunte, să se hrănească cu osânde
Și să nu aibă ca variantă, hrănirea inimii flămânde.
Eu am ales să cred în șansa ce ni se dă spre vindecare
Prin frumusețea ce ne paște, când vieții-i oferim iertare.
Și am ales să-ți fiu cu totul, fără să-mi pese de urmare.
Privește doar, superbă fată, divinul cum din noi răsare.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă sau poezii despre mântuire
Caracterizare
Din tot ce fac, nimic nu imi convine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
Aveam credinta-n viata, puneam pret pe iubire
Dar totu-i doar minciuna, e doar o amagire,
As darama toti muntii daca-ar avea vreun rost
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
In jur vad mai mult lacrimi. Putina fericire.
E tot mai neagra viata. Sarmana omenire.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
As vrea sa am puterea sa schimb tot rau-n bine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
Traiesc doar cu speranta, visez la cei frumos,
Mai cred ca poate maiine voi fi mai bucuros,
Ca soarele-mi va bate cu raza lui in geam
La fel ca mai-nainte. Pe cand eram pustan.
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost!
Prea multe vorbe! Si fapte prea putine!
Din tot ce fac,-nimic nu imi convine!
poezie de Florin Dudău (7 iulie 2001)
Adăugat de Florin Dudău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre minciună, poezii despre frumusețe, poezii despre fericire sau poezii despre bucurie
Iubirea Ta o cânt -- Isus
Îți cânt Doamne o Isus
Și viața și Ființa
Căci lumină ne-ai adus
Chiar din cerul Tău de sus
Să trăim astăzi credința
Eu te laud te slăvesc
Și ți-aduc Isus onoare
Căci pe Tine te iubesc
Doamne cât o să trăiesc
Și-o să umblu pe picioare
Și iubirea Ta o cânt
Slava Ta de Dumnezeu
Pașii Tăi de pe pământ
Pentru veci al Tău Cuvânt
Căci ești Domn eu sunt al Tău
Cânt Isus a Ta privire
Ca o flacără de foc
Viața de neprihănire
Ce ne-ai dat-o prin iubire
În Tine să-mi aflu loc
Mersul Tău Isus îl cânt
Și lucrarea Ta Divină
Trecerea pe acest pământ
Căci al Vieții Sfânt Cuvânt
Ne e soare și lumină
Îți cânt Doamne a Ta-ndurare
Și smerenia ți-o cânt
Chiar Isus a Ta plimbare
Când ai fost Doamne pe mare
Însă plin de Duhul Sfânt
Și-ți mai cânt a Ta lucrare
Ce-ai făcut-o pentru noi
Să ne acoperi cu-ndurare
Noi de azi dar fiecare
Să fim toți de lume goi
Azi blândețea Ta o cânt
Mila Ta de Dumnezeu
Și al Tău Isus Cuvânt
Nouă dat pe acest pământ
Să-ți dăm slavă toți mereu
Îți cânt Doamne stăruința
Cu care Tu ai lucrat
Să ne mântui dar ființa
Cei de azi s-avem credința
Prin Tine un duh curat
Vrem Isus a Ta lumină
Mâna Ta de Dumnezeu
Pentru veci ca să ne țină
Toți să fim fără de vină
Unde totul e al Tău
Glorie Isuse Ție
Vreau de-a pururi să îți cânt
A Ta slava-ntreagă fie
În imensa veșnicie
Și în cer și pe pământ
02-11-2021 m.
poezie de Ioan Daniel Bălan (2 noiembrie 2021)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre smerenie sau poezii despre plimbare
Resemnări
Constat că toamna asta nu-i o Doamnă,
E mult prea rău în lume, când nu-i bine,
Și-i mult prea gol în golul plin de sine,
Când tot ce-i tot nimic nu mai înseamnă.
Se bat pe frunze razele de soare,
Pe deal, copacii dau mărunt din buze,
Poeții își fac veacul fără muze
Și muzele-și iau dreptul la purtare.
N-ai ce să faci, e toamnă și-i schimbare,
Votează ghimpii spinii-n parlamente,
Pietroaiele cer pietre inocente,
Iar inocențele vor stele vorbitoare.
Planetele au fost și ele stele,
Lumini de foc și focuri de lumină,
Ce fac din orice noapte zi senină
Și din senin o noapte pentru iele.
Nu mai sunt foc, le-acoperă pământul,
O zgură din ce-a fost o strălucire,
Căci focul lor se află în gândire,
Acolo unde arde-n noi Cuvântul.
De-aceea, câte-un om, în disperare,
Își pune foc și arde ca o novă,
Un val de jar care se sparge-n provă
Pe-o mare plină ochi de supărare.
Un foc, precum o aprigă tocmeală
C-un doctor în nimic, cu tigva goală,
Ce-a plagiat o dublă integrală,
Dintr-un tratat pe-o pată de cerneală.
Toți oamenii din noi se trag din stele
Și ard cum arde focul lor din soare
Și nu contrafăcut, ca o-închistare,
Ce poartă-n tâmple flori și ghilimele.
Dar toate știu c-au fost pe jar odată,
Când Universul le ținea de șase,
Când se-înfloreau în rochii de mătase
Și-n ochi le strălucea un foc de fată.
Tot ce-a mai fost în tot ce-a fost se-întoarnă,
Dar toamna asta n-are timp de iarnă.
poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre votare sau poezii despre rochii
Dragoste cu valori divine
lui M. C.
Rostită din adânc a fost iubirea mea,
Și am cântat-o prin versuri de iubire...
Riposta ta, fost-a mult prea rea,
Și-apoi m-am cufundat în amăgire.
Deschis ca pasărea ce zboară libertin
Așa și dragostea ce ți-am purtat odinioară...
Și mult am plâns la al meu destin,
Să îmi răspunzi cu gesturi ce-nfioară.
Nu știu de m-ai iubit precum mi-ai spus...
Nu știu de te-ai găsit prin mine;
Însă, ți-am oferit și ți-am adus
Dragostea cu valori divine.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre valoare, poezii despre păsări sau poezii despre poezie
Eu și tu
Tu ai micile-ți secrete, eu mă fac că nu le știu,
Ai privirile cochete ce mă cheamă ca să-ți viu
Eu am spic în păr de-o vreme și am zâmbetul șarmant
Și mai am iubire multă în sărutul dezarmant
Tu ai temerile tale, eu încerc să ți le-alung,
Mi te țin mereu în brațe, lângă tine când ajung,
Și accept o mângâiere, precum un copil o vreau,
Eu îți dau în schimb oftatul și la pieptul tău îți stau
Tu mai vezi câte-o frumoasă ce-mi aruncă vreo ochiadă
Însă știi, degeaba-ncearcă, numai tu îmi poți fii dragă,
Iar eu văd că după tine se țin scai mulți cavaleri
Nu-mi e frică, știu prea bine, tu iubirea mea o ceri
Vom rămâne împreună, facă lumea ce o face,
Trece vremea, bat-o vina, însă dragostea nu tace
Și-ai să-mi fii mereu aleanul, îți voi fii mereu ales,
Adormi-vom în iubire, căci iubire am cules
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre sărut, poezii despre secrete sau poezii despre păr
Dăruiește
Omule, nu te codi
Când vrei ceva a dărui,
Ai atât de multe de dat
Că ar fi mare păcat,
Să le ții sub un lacăt.
Azi îți voi spune că am dăruit o pâine,
Celui care n-are o para în buzunare,
Câți ca el sau ea nu sunt în lume
Și cerșesc bani, doar pentru o pâine.
Dacă ai, te rog nu pregeta,
Fă un gest și oferă din bogăția ta,
Celui nevoiaș căruia soarta nu-i surâde
Și nevoit să vrea de la tine măcar, o pâine.
Dacă toți am proceda așa și azi și mâine,
Nu vom mai întâlni oameni spunând, stăpâne,
Dă-mi și mie azi un ban pentru o pâine,
Am oferi cu drag, din suflet și cu bunăștiință
Pentru a potoli a lor grea umilință.
De dai din ce ai se înmulțește,
Bunătatea ta în suflet va crește
Și te va recompensa firește,
Când omenia din tine vorbește
Să- l asculți și pe cel ce-ți mulțumește.
Dăruiește, iubește și nu judeca,
Ca să-ți găsești armonia și liniștea,
Alungă cât poți tristețea celui de lângă tine,
Printr-un gest atât de firesc și de omenesc
Și ei, mâine, de la tine nu mai cerșesc.
Să dai din ceea ce ești tu, ar fi mult mai bine
Și-o floare roz sau albăstrea, dacă ai dărui
Cel ce azi cerșește o pâine, ar ști
Că -n tine chiar sălășluiește
Dragostea de oameni, de semeni, firește
Și cel de lângă tine demnitatea și-o găsește..
poezie de Georgeta Ganea (1 februarie 2023)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre cerșetorie, poezii despre bani, poezii despre roz sau poezii despre pâine
Numai iubirea
Pe lumea asta poți avea tot ce dorești.
Dacă ești trist, iubire nu găsești.
Nu ai nimic de n-o să ai iubire
Și-n suflet acel strop de fericire.
În viață de n-ai spus la cineva
Un sincer te iubesc, nu vei avea
Lumină-n suflet și în gânduri pace
Și-atunci în tină sufletul va zace.
Iubirea cere sacrificii, plâns.
E-un drum până la stele, nu-i apus...
..................................................
Deschide-ți sufletul. Ea-i ca o carte
Cu litere rotunde, argintate.
Iubirea n-are granițe, nu-i joc,
Treci prin iubire, poți să treci prin foc.
Să nu trăiești în viață doar mințind,
Ci doar cu vorbe calde de alint!
Spune-i cuvântul te iubesc
Acelui ce te prețuiește și lasă urme de sărut,
Când inima-nflorește!
.....................................................................................................
Iubirea-i munte! Nu îl urci ușor.
L-atinge numai pasărea în zbor.
Cuvântul dor prea crunt însângerează
Când nici lumina-n gând nu mai veghează.
Doar inima ți-e ghid, opaiț și veghe.
Iubește în tăcere! Iubirea nu se pierde.
Chiar dacă-i la piciare, sfărâmată,
Chiar dacă e în lacrimi înecată...
În lume astăzi multe s-au schimbat,
Nici nu iubim, de-un timp, cu-adevărat,
N-avem respect, n-avem nici sentimente
Și verbele ni-s reci și inerente...
Doar internetul naște-n noi idile
Și devenim mai secetoși din fire,
Nici armonie-n suflete nu e,
Nici liniște, nici vis, nici dragoste.
Mulți, tot mai mulți copii cer mângâiere.
Străini, gândesc la Domnul și plâng privind la stele,
Durerea lor mereu colindă zarea,
Părinții lor colindă depărtarea.
Mamele parcă și-au pierdut iubirea,
Căci și-au vândut pe bani nemărginirea.
Părinții sunt bătuți, zac prin azile,
Nu e respect și nu e nici iubire.
Nici viață nu-i în trupul fără vlagă
A celor ce-au luptat o viață-ntreagă
Să-și crească pruncii. Doamne, unde ești?!
De ce poporul nu îți mai iubești?!
Azi fiicele rămân indiferente,
Nu mai există pure sentimente.
Deschideți inimi, lacăte de lemn,
Și izgoniți durerea din infern!
Singurătatea e blestemul care
Întunecă a omenirii zare.
Nu vă mai cramponați de inhibiții,
Pentru iubire faceți sacrificii!
(poem scris de ziua îndrăgostiților)
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre întuneric