Secretul

În străfundurile oceanului,
Întotdeauna acolo, sunt scoicile curcubeu,
Strălucind în liniştea atotstăpânitoare
Sub talazurile enorme înălţate de furtunile
Pe care vechii greci le numeau "hohote de râs."

Dacă tragi cu urechea atent,
Le auzi cântând – în străfundurile oceanului.

Întotdeauna acolo, strălucind în liniştea atotstăpânitoare!

poezie celebră de Katherine Mansfield, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai putea să-ţi laşi inima să cadă în mine, nu ai auzi niciodată când ea va atinge străfundurile mele.

citat din Katherine Mansfield
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În străfundurile materiei, am ştiut să vedem energie, în străfundurile energiei, am ştiut să vedem informaţia, în străfundurile informaţiei oare vom mai şti să vedem conştiinţa? Vom ştii să vedem că informaţia însăşi depinde de conştientizarea ei, adică de sensul pe care i-l atribuim?

citat din Xavier Emmanuelli
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, viaţa nu devine niciodată o obişnuinţă. E întotdeauna o minune.

citat din Katherine Mansfield
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lume obosită este o lume care nu se odihneşte - iar o lume care nu se odihneşte este o lume zgomotoasă, condusă de tendinţa de mişcare a sunetului. Liniştea nu este niciodată absentă, pentru că Ea nu se întrerupe şi nu se fragmentează. Liniştea care precede sunetul, rămâne în spatele sunetului - chiar dacă sunetul nu ştie asta. Liniştea a fost acolo, când sunetul s-a născut, Liniştea rămâne în spatele sunetului şi Liniştea va fi acolo şi când sunetul se va întoarce acolo de unde a plecat: din Linişte. Aşadar, nicicând Liniştea nu poate fi absentă din existenţă - este singura prezenţă care nu are formă şi care nu poate fi caracterizată sau explicată. Nu poţi vorbi Liniştea, pentru că orice ai spune despre Ea, nu este complet adevărat, deoarece cuvintele sunt sunete, iar o formă relativă nu poate cuprinde o Prezenţă Absolută. Însă, deşi nu poţi vorbi Liniştea, poţi arăta către Linişte, chiar şi prin intermediul cuvintelor. Şi nici măcar asta nu e complet adevărat, pentru că Liniştea nu este acolo, într-o direcţie, ci este chiar Aici, Acum, precedând orice formă, orice faptă, orice cuvânt şi orice gând.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Liniştea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vechii greci numeau mintea subconştientă: inima spirituală a omului.

Bob Proctor în Te-ai născut bogat, Aşteaptă-te la abundenţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am închis ochii şi mi-am cercetat străfundurile sufletului. Când am făcut asta, liniştea din jur s-a aşternut peste mine ca nişte firicele de praf.

Haruki Murakami în La capătul lumii şi în ţara aspră a minunilor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micile valuri de la Breffny

Veselă, şoseaua coboară din munţi spre mare, printre pini şi fagi,
Traficul este intens, cu cai şi care multe, cu zgomote duium,
Dar drumurile de ţară de la Cloonagh îmi sunt cele mai dragi,
Drumeagurile de la Cloonagh îmi cutreieră prin inimă şi-acum.

O furtună venind dinspre ocean trece până dincolo de deal –
E-un fel de glorie în ea şi-i o ameninţare-n vânturile-nalte,
Dar aerul crepusculului de seară e straniu, nemişcat şi ireal,
Şi vin apoi brizele uşoare, care-mi sunt mai dragi din toate.

Talazurile Oceanului Atlantic mătură tot ce le iese-n cale,
Strălucind cu bancurile lor de hering într-un maritim curcubeu,
Dar Micile Valuri de la Breffny lipăind pe nisip, muzicale,
Mi-au fermecat inima, oriunde-aş merge ele curg în sufletul meu.

poezie de Eva Gore-Booth, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aspiraţie nostalgică

Casa mea e-n bătaia oceanului
dar talazurile nu vor dovedi
să captureze dragostea profundă,
s-o împrăştie şi s-o doboare în hău.
Nu pot s-aştept
te caut
răscolind ţinutul de ape
din Golful Biscaya
care freamătă-n apropierea mea
şi mi-arată drumul până la tine.
Valuri uriaşe mă frământă
fulguieşte în inima mea
divulgând curăţenia
iar roşul efemer din ea
se pierde în imensitate.
Sunt iremisibil dacă nu te voi îndrăgi.
Unde eşti?
Din spuma mării te vei ivi
casa mea e-n bătaia oceanului.

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca şi furtunile, care răscolesc numai faţa oceanului, pasiunile tinereţii au venit şi au trecut(...)

Garabet Ibrăileanu în Adela
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parola

Parcările multicolore, cu irizări metalizate
strălucind în umbra lacului, de unde
zumzăie cărucioarele încolonate, înspre
ombilic. Înspre dovadă şi tăgadă, spre
făgăduinţă, spre toate astea.
Acolo cei patruzeci de hoţi spun parola
oricui, acolo intri fără să ieşi, acolo
ieşi fără să fi intrat, fiindcă e locul
din care nu revii. din care nu te trezeşti-
de acolo nu poţi decât să nu-ţi aminteşti
nimic.

poezie de Mircea Ţuglea din Jivina, divina, O rândunică în mall (2015)
Adăugat de Radu Ţuglea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna fugar, întotdeauna aproape

întotdeauna fugar, întotdeauna aproape
întotdeauna ascuns, întotdeauna sfidător
întotdeauna părăsind, întotdeauna de neatins
întotdeauna în negru, întotdeauna visând
întotdeauna floarea amară
întotdeauna noaptea, întotdeauna ascuns
întotdeauna fugar, întotdeauna în colivie
întotdeauna faţa ta,
întotdeauna floarea amară
a buzelor tale, întotdeauna patul tău
întotdeauna aproape, întotdeauna pe fugă
întotdeauna aşteptând, întotdeauna aşteptând
întotdeauna strigându-te
întotdeauna noaptea devine tot mai mare
întotdeauna noaptea
întotdeauna fugar, întotdeauna aproape

poezie de Antonio Machado, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea nu poate fi înţeleasă, pentru că înţelegerea are loc în minte, iar Liniştea nu poate fi cuprinsă în gânduri, deoarece nu este o noţiune (o formă). Din acest motiv, te vei putea scufunda în Linişte doar în clipele de pauză mentală. Gândul, la fel ca oricare altă creaţie, este o formă de sunet care călătoreşte la suprafaţa Oceanului de Linişte. Pentru a vedea Oceanul, este necesar să priveşti printre gânduri, în spaţiul dintre acestea, acolo unde nu există o imagine distorsionată de tendinţa de mişcare a sunetelor. De vei privi din Tărâmul Liniştii, vei celebra Liniştea neîncetat, însă a privi din Linişte înseamnă a trăi înrădăcinat conştient în spatele aparenţelor sonore. Când creezi o conexiune conştientă cu Împărăţia Liniştii, dizolvi orice blocaj sonor al realităţii tale, întrucât prezenţa Liniştii dezleagă tot ceea ce inconştienţa sunetului înnoadă.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Conştiinţa pură
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştim prea bine că ceea ce facem nu este mai mult decât o picătură în ocean. Dar dacă picătura nu ar fi acolo, oceanului i-ar lipsi ceva.

citat clasic din Maica Tereza
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna am simţit că cel mai mare privilegiu, confort şi cea mai mare consolare a unei prietenii constă în faptul că nu trebuie să explici nimic.

citat clasic din Katherine Mansfield
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea deasupra copacilor

liniştea o găseşti undeva deasupra copacilor
acolo pluteşte şi eternul dor
acolo asculţi în tihnă cântecul izvoarelor
veşnicia de bronz a clopotelor
şi mai auzi uneori cuvintele de rămas bun
ale părinţilor care nu te mai aşteaptă
de o vreme în pridvor

deasupra copacilor înverziţi
se adună visurile oamenilor
care nu mai au lacrimi să-şi crească copiii
care nu mai au sânge să moară pentru ţară
care nu mai au ţărână să-şi învie strămoşii
şi să-şi îngroape morţii

doar infinitul mai poartă pe aripi
absolute
stigmatul nemuririi lor

liniştea este atât de aproape
de ziduri
este undeva deasupra copacilor
a vremurilor
freamătă doar în piatra vechilor fântâni
în oasele caselor
în porţi de mănăstiri

câteodată coboară pe ape în suspine
şi se preface în umbre de sfinţi
în şoapte de mamă
şi în dor
de părinţi

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zgomotul există la suprafaţa Oceanului de Linişte. Dacă vrei să pătrunzi în Nemişcarea Oceanului, este necesar să nu te mişti. Dacă vei continua să te răzvrăteşti, valurile de la suprafaţă - zgomotele - te vor prinde în dansul lor, iar astfel vei contribui la mărirea zgomotului, căci tot ceea ce se aseamănă, se adună.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Liniştea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legănatul unor şolduri poate scufunda vapoare

Cuprinzând ferm cu buzele
Bărbăţia navei
Ea o scufundă cu tot cu echipajul cel loial
Davy Jones deschide cufărul oceanului
În vreme ce nava fantomă se-alătură Armadei din adâncuri
Ea-i doar una din triada de nave surori
Determinate să facă din toţi oamenii robii lor
Iată vânturile înalţă vârtejurile lor de valuri...
Ele vorbesc pentru a te preveni care este numele ei...
Acest monstru din străfundurile josniciei...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imensă, marea dansează şi fulgeră

Imensă, marea dansează şi fulgeră
În toată veselia şi gloria-i măreaţă.
O, nu mă-ngropaţi în lutul insensibil,
Ci în marea cea plină de viaţă!

O, îngropaţi-mă la o mie de mile de ţărm,
Acolo unde clocotesc valuri verzi, enorme
Şi unde-n neodihna oceanului fratern
Voi lua-n eternitate alte mii şi mii de forme.

poezie de William Ernest Henley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp cât este furtună, suprafaţa oceanului nu va cunoaşte liniştea. La fel, spiritul uman, perturbat de furtuna iluziei nu va găsi niciodată pacea şi nu va experimenta decât neliniştea şi angoasa.

citat din Paramahamsa Yogananda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urechea ta nu poate auzi cuvintele lui Maharaj, căci dacă le-ai auzi, ai dispărea topit în tăcere. Când vei înceta să te auzi pe tine, vei auzi pretutindeni cântând dragostea mea! Dintotdeauna eşti Libertatea, dar gândul te-a condamnat la o izolată fiinţă umană...

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!