La frumusețea ei
Dincolo erai de clarul stelelor
și luna, sfioasă, te urma.
O, cu mult mai frumoasă era
cristalina, lacrima ta!
Fereastra știe cum ardeai,
ca un lan, ca un val te legănai,
dogoritu-mi braț cum te frîngea,
ca o azimă, așa te frîngea.
Prin părul tău tremurător
trece temătoare Primăvara.
Încă departe-i Vara. Toamna grea
ca un aur pe frunte-ți va sta.
Și iarnă cîndva de vei fi,
mă voi înfășura în frigul tău;
ci fii Primăvară mereu,
strălucitoare, fii limpede zi!
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre primăvară
- poezii despre frumusețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre păr
- poezii despre iarnă
- poezii despre frică
- poezii despre aur
Citate similare
De dorul tău
Sunt piatră aruncată-n râu
Ca să mă spăl de nostalgie,
Când prea departe-n astă lume
Mă voi topi de dorul tău.
Sunt frunză de copac bătrân,
În calea ta ca să mă pun,
Când toamna va veni devreme,
Apoi, să putrezesc de dorul tău.
Sunt apă dulce de câmpie
Ce vrea piciorul să-ți mângâie,
Când iarna cruntă va să vie
Voi îngheța de dorul tău.
Sunt albă pătură de nea
Ce se așterne-n calea ta,
Când primăvara va să vie
În apă mă voi transforma,
Ca să mă scurg de dorul tău.
Sunt soarele de primăvară
Ce joacă trist în părul tău,
Când vara se va instala
Vor fi doar raze-n calea ta,
Iar eu voi fi orbit de dorul tău
poezie de Vasile Șerban din Drumul spre cer, Volumul 2 (2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre râuri, poezii despre picioare, poezii despre jocuri sau poezii despre gheață
Anotimpurile iubirii
Când niște ierni pierdute
La geam îmi vor cânta
Le voi răspunde-n șoaptă,
Că încă, sunt a ta!
De primăvara dulce
Mă va-ntreba și ea,
La fel îi voi răspunde,
Că sunt iubita ta!
Și vara cea toridă
Pe-un val de va veni,
Senină îi voi spune,
Că tot mă vei iubi!
Dar toamna, toamna asta,
Pe-o frunză-nfiorată
Ar vrea și ea să știe,
Tu, m-ai iubit vreodată?
poezie de Lusiana Drăgușin (30 iulie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, citate de Lusiana Drăgușin despre iubire, citate de Lusiana Drăgușin despre primăvară, poezii despre muzică, poezii despre anotimpuri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Strălucește toamna bobilor de brumă
Ceru-i limpede și marea tot aceiași ca în povești
Pescarușii aud chemarea inimii ce lacrimează
Poartă salbe licuricii, când prin iarbă se aude trupul tău
Cum trece apa, colorându-se în secunde
Și cum stăm privind apusul,
Răsăritul tot răsare luna - pare o întâmplare
Stelele sunt chipul tău
Tot mă doare o nemișcare între apă și sărut
Chipul tău atât de alb al luminii de început
Se trezesc în flori de cireși
Vântul în mlădițe.
Sumă în zăpadă
Strălucește toamna bobilor de brumă.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre început, poezii despre zăpadă, poezii despre vânt, poezii despre sărut sau poezii despre secunde
Stau în cerdacul tău...
Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină.
Deasupra-mi crengi de arbori se întind,
Crengi mari în flori de umbră mă cuprind
Și vântul mișcă arborii-n grădină.
Dar prin fereastra ta eu stau privind
Cum tu te uiți cu ochii în lumină.
Ai obosit, cu mâna ta cea fină
În val de aur părul despletind.
L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,
Desfaci visând pieptarul de la sân,
Încet te-ardici și sufli-n lumânare...
Deasupră-mi stele tremură prin ramuri
În întuneric ochii mei rămân,
Ș-alături luna bate trist în geamuri.
sonet de Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crengi, poezii despre întuneric, poezii despre ochi sau poezii despre ninsoare
Vedem lumea așa cum suntem noi, nu așa cum este ea. Conștientizează că adevărul, indiferent de circumstanțe, este filtrat prin fereastra cu vitraliu din tine contextul tău personal. Curăță fereastra și îți vei curăța viața. Apoi, vei zări adevărul.
Robin Sharma în Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul (ianuarie 2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre curățenie, citate despre viață sau citate despre adevăr
Medalion
Păcatele mele! Pe fruntea ta,
la tâmpla ta,
ca delicatele, nervurele frunzei,
scris era
sfârșitul meu:
m-am spânzurat de gâtul tău
cu funia de aur
a pletelor tale.
Și spânzur acum
de ramura gâtului tău
și acum trage greu,
greu apăsând pieptul tău
cea mai teribilă,
înfricoșătoare medalie.
Binecuvântato, iubito,
repede să treci
prin codrul deznădejdii,
nu cumva să te ajungă
delirantul, viscolul rău.
Și medalionul aruncă-l
și dezleagă-l pe robul tău.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre superlative, poezii despre sfârșit, poezii despre sclavie, poezii despre păduri, poezii despre frunze sau poezii despre delicatețe
Fii bun
Fii bun în fiecare zi
Atîta timp cît pe pămînt tu vei trăi
Fii bun în fiecare clipă
Chiar dacă simți că nu vei reuși
Fii bun cu cel ce te stimeaza
Învață să-l respecți și tu pe el
Fii bun cu cel ce încurajeaza
Și tu mereu să faci la fel
Fii bun cînd soarele răsare
Învață mereu să zîmbești
Fii bun cînd rău te doboară
Învață ca să poți să te ridici
Fii bun cu toți și fiecare
Prieteni buni încearcă să ții faci
Fii bun cînd norocul îți surîde
Și nu uita de oamenii cei dragi
Fii bun la bine și la rau
Că nu știi ce-ți rezervă viitoru
Fii bun cu cel ce ajutorul îți cere
Ajută-l, că vei fi și tu ajutat
Fii bun și nu judeca omul
Indiferent de-ți pare rău sau bun
Fii bun și ajută-ți aproapele
Că si el te va ajuta cîndva
Fii bun chiar dacă puțini te apreciază
Și nu ceda cînd cu rău ești răsplătit
Fii bun și lasă-ți sufletu să vorbească
Că-n suflet oamenii mereu sunt buni
Fii bun și iartă-l pe cel ce greșește
Că doar așa îi arăți că ești deosebit
Fii bun chiar daca timpu trece
Că timpu niciodată nu-l putem opri
Fii bun și nu uita de bine
Chiar dacă binele nu este observat
Fii bun și dăruiește bunătate
Cu bunătatea ta, poți schimba lumea.
poezie de Serghei Țurcan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ajutor
- poezii despre bunătate
- poezii despre bine și rău
- poezii despre învățătură
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre schimbare
Mereu...
Frumoasă ești în prag de iarnă
Atunci când ninge asupra ta,
Frumoasă ești și primăvara
Odată înflorești cu ea;
Frumoasă ești pe timpul verii
Căci fructul tău e cel dorit,
Și toamna ești la fel, frumoasă
Pe frunza ta mă simt iubit!
Tu ești o rază a blândeții
Ce n-o găsești nici în Olimp,
Învăluită-n chibzuința...
Tu ești frumoasă-n orice timp!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară
Era
Era-nceput de toamnă, pe pajiști adiind
Și frunze se-aprindeau prin părul tău bălai,
Iar chipul tău iubit ce-n soare îl scăldai
În suflet mi-alerga, prin vale rătăcind.
Era-nceput de toamnă cu stoluri călătoare,
Cu struguri copți în vii și nucul fremătând
Sub care ațipeam în curtea mea visând
La ochii de smarald și buzele odoare.
Era-nceput de toamnă, iar greierii cântau,
Dar eu cu ochii-nchiși gândeam să te sărut,
Sperând ascuns în suflet că și tu ai fi vrut
Și vântu' ascultam și toamna te-așteptam.
Era-nceput de iarnă când însă ai apărut
Din vise infinite, din nori și fulgi de nea
La fel cum te vedeam în gând pe strada mea
Și cum tu niciodată nu cred că ai știut.
Era-nceput de iarnă și noi ne sărutam
În parcul gol și trist cu brazii adormiți,
Iar eu pierdut de-atunci în ochii tăi iubiți,
În fiecare clipă, tăcut mă bucuram.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre visare, poezii despre tăcere sau poezii despre struguri
A fi
Nu-mi fi iarnă,
Să-mi fii vara ce-ncălzește!
Nu-mi fi toamnă,
Să-mi fii primăvara ce-nflorește!
Nu-mi fi negru,
Să-mi fii albul ce sclipește!
Nu-mi fi armă,
Să-mi fii scutul ce păzește!
Nu-mi fi dor,
Fii-mi SPERANȚA ce trăiește!
Nu-mi fi altul,
Să-mi fii tu, cel ce iubește!
poezie de Denisa-Elena Marinescu din Șoapte spre lumină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre dor sau poezii despre alb
Ce mai faci?
Cu fiecare zi ce trece
Am amintiri tot mai frumoase
De tine; de obraji, de coapse,
De cum erai cu alții rece,
Cum buzele-ți erau ca maci...
Ce mai faci?
Te văd ca și cum a fost ieri,
Cu zâmbetul fin, ștrengăresc;
Să știi că încă te iubesc
Așa cum ador primăveri
Pierdut în arome de copaci...
Ce mai faci?
Visez ades să te-ntâlnesc,
Să știi sau dintr-o întâmplare,
Să-ți simt parfumul ca de floare,
'n polenul tău să-mi murdăresc
Miros; în atingeri doar să te dezbraci...
Ce mai faci?
Ce mult sunt gând în gândul tău
Și-am frică că m-ai refuza,
Că nu-ți mai plac de m-ai vedea
Și nu-ți dau sadicul de rău
Când gemi, durerea de prefaci...
Ce mai faci?
Ți-am pierdut card de telefon
Ca și cum m-am pierdut pe mine;
Culpabil și să mor îmi vine
C-o șansă nu mai am să dorm
În visul tău adânc, când taci...
Ce mai faci?
Sunt aberant, un psihopat,
Că merg pe străzi să te găsesc
Și știu că-n alt oraș pășesc,
Cu un alt bloc, alei, alt pat;
Nici pașii nu-s așa cum calci...
Ce mai faci?
De-abia respir cu piept uscat
Și parcă aer nu-i-ndeajuns,
M-afund în timpul ce-am pătruns
Să-mi caut leac de vindecat,
Să știu dacă de mine zaci...
Ce mai faci?
Visez mereu în plină zi,
Încerc să-mi storc suflet și minte,
Să nu te pierd, să te-am aminte
La gând că nu vei mai veni,
Așa cum alții, de-ai mei dragi...
Ce mai faci?
Am doar o șansă-n care cred;
Ca prin hazard, un fir eteric,
Să îmi refac "dusul" feeric
Din neștiut... Infim purced
Să fii tu ce mister desfaci
Și-o zi să suni, să-mi spui...
Ce faci?...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre zâmbet, poezii despre vinovăție, poezii despre trecut sau poezii despre telefon
Copil nenăscut
oare cum ar fi să fii
copil încă nenăscut?
cred că n-ar trebui să mai aștept
vreo mântuire,
sau firimiturile aruncate
de specia umană,
mi-ar fi de ajuns
cuvintele mamei auzite
prin vis
dintre faguri de miere,
cum ar fi să stau drept în fața
milei lui Dumnezeu și a oamenilor,
să nu mă știe,
să nu mă pedepsească,
să nu mă căsăpească,
cum ar fi să fii un copil,
nenăscut încă,
neînduplecat și în
expectativa a ceea ce ar urma
să se întâmple
și cel mai lung drum din lume
să mi se pară acela
dintre vis
și realitate?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre religie, poezii despre realitate, poezii despre mântuire, poezii despre miere, poezii despre mamă sau poezii despre cuvinte
Dragoste eternă...
Dragostea mea, de atâția ani,
Lângă tine sunt mereu și voi fi,
Chiar când nu voi exista,
Voi rămâne lângă tine.
Spre tine mă cheamă,
Glasul adâncului,
Misterios parcă.
Tunetul pușcăturilor de dinamită,
Când mă relaxez o clipă,
După efort, tu mă alinți,
Cu trosnete, din încheieturile,
armăturilor.
Întotdeauna când plec de la tine,
Soarele mă-ntâmpină zâmbitor,
E întuneric la tine,
Dar tu îmi zâmbești,
Prin gurile de galerii.
Ochii tăi sunt minuscule firicele,
De aur care sclipesc în lumină,
Lămpii de carbid,
La tine totul e splendid.
Ești frumoasă ca o zână,
Iar eu te iubesc așa cum ești,
Ești iubită frumoasă mină.
În pieptul tău bat mii de inimi,
De oameni, de perforatoare,
Sau de diferite motoare.
Totul pulsează cu o frecvență
Regulată, care ne face, ca noi toți,
Să te iubim mai mult,
Iar tu să fii mai atrăgătoare,
Să ne lași să scoatem,
De la sânul tău comorile,
Ce stau ascunse de veacuri.
Trebuie chiar de nu vrei.
Noi vom învinge duritatea
Rocilor și vom scoate la
Lumină, comorile tale,
Tezaurizate.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre tezaur, poezii despre roci sau poezii despre relaxare
September
spartă în cioburi de rouă, o lacrimă
plouă prin toamnă-n chipul tău
sting jar de roșu în obraji fierbinți
ce ard în bob de strugure, o lumină
apusul strigă prin pana ce cade încet din cer
nu plecați voi zilele mele senine
recele pătrunde prin căldura temătoare
raza de soare dezgolită și străluciutoare
dansează în apus de roșu pe fereastra mea
un fuior dintr-un nor, clipește speriat
o aripă zboară albind cerul
liniștea picură ca ceara fără sunet
podeaua amintirilor mele suspină
noaptea luna trimite câte-o rază și mă înțeapă
cu gheță-n inimă
firul gândului din deștertul sufletului meu
s-a răcit cu brumă
soarele încă stropește cu raze cerul
pământul plâge cu munții prin înalte cețuri
prin văi și-n cetăți mustește trecutul
vinul negru răscolește oseminte de revoltă-n amintiri
eu rămân o creangă de timp care zgârâie cerul
dezgolit de zilele frunze încet mă întristez
picură lacrimi de rouă prin firul iebii uscate
cotul tău pe pervazul ferestrei învechite tresare
tăria lemnului te doare înfipt în piele de toamnă
privesc ceața în depărtării cum se zbate
găndul meu tresare și suspină prin umbre întunecate
de colțuri spre iarnă
simt cum ziua dispare prin vara trecută
simt dor și durere-n september
poezie de Viorel Muha (august 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre amintiri, poezii despre Soare, poezii despre înălțime, poezii despre zile, poezii despre zbor sau poezii despre vin
Nervi de toamnă
(La toamnă, când frunza va îngălbeni...)
La toamnă, când frunza vă îngălbeni,
Când pentru ftizici nu se știe ce noi surprize vor veni,-
Alcoolizat, bătut de ploi, cum n-am mai fost cândva,
Târziu, în geamul tău, încet, cu o monedă voi suna.
Și-n toamna asta udă, mai putredă ca cele ce s-au dus,
Când vântul va boci, din nou, la cei de jos, la cei de sus,-
La geamul tău, în spaima nopții, ca un prelung final,
Voi repeta că anii trec mereu mai greu, și mai brutal.
Va bate ploaia... și târziu, la geamul tău voi plânge-ncet...
Va rătăci alcoolizat, apoi, în noapte, un schelet, -
Nimic tu nu vei auzi din câte voi avea de spus...
În toamna asta udă, mai putredă ca cele ce s-au dus.
poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre noapte, poezii despre surprize, poezii despre spaimă sau poezii despre numismatică
Sonetul 13
O! Dac-ai fi doar suflet, dar nu ești, dragul meu
Tu nu îți aparții aici când viețuiești;
De-acel funest sfârșit să te gătești mereu
Și chipul tău plăcut cuiva să-l dăruiești,
Căci dacă frumusețea ce ți s-a împrumutat
N-o vei fructifica, din nou o să devii
Un sine, un biet suflet, de cum ai decedat
În loc cu chipul tău într-un urmaș să fii.
Și cine s-ar uita cum casa se răstoarnă,
Când bunul gospodar cu grijă o păzește
Și de furtuna aspră a zilelor de iarnă
Și de mânia morții ce totul pustiește?
O! Doar risipitorii, dar dragul meu, cum știi
Că ai avut un tată, și fiul tău va ști.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte sau poezii despre tată
Amintiri de când eram mai tânar
Sunt buciumul care
răsună prelung
peste amintirile lăsate
dincolo de vreme,
Sunt roua dimineții
care o bei la izvor de timp,
când rătăcești prin
deltele stelare ale gândului,
Sunt tot ce vrei.
Te aștept în gând curat
ascuns sub un val
la țărm de mare,
să ne iubim până
la sfârșitul veacurilor.
Ca să mă recunoști,
am prins un crin alb
în colțul inimii mele,
Pe frunte am pus chipul
tău așa cum gândul meu
te știe dincolo de
timpul care s-a ascuns în noi.
Nu sunt stăpânul timpului,
dar te invit să fii
roua dimineților mele.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre rouă sau poezii despre inimă
O primăvară caldă și curată
Un zâmbet larg îți animă fața,
Și ochii vii îți strălucesc,
E o plăcere să privesc,
Cum fericirea pe chip îți zugrăvesc.
Eu o menire am în astă lume,
Să fac cumva ca sufletul tău mare,
Să crească pân' la nori, chiar și mai bine,
Ca toți să știe de iubirea mea.
Iar tu mlădița mea gingașă,
Să înflorești precum cireșii,
În primăvara caldă și curată,
Ca sufletul tău nobil și frumos.
Și voi veghea ca-n viața ta,
De nori să nu ai parte,
Iar ei cumva de vor să vină,
Îi voi zdrobi bucată cu bucată.
Iar zâmbetul tău să anime,
O viață-ntreagă și mai bine,
Iar sufletul tău cel drag mie,
Să înflorească și să crească,
Ca primăvara caldă și curată.
poezie de Mihaela Dolores Balaj (martie 2019)
Adăugat de Mihaela Dolores Balaj
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere sau poezii despre nori
Solilocviu
Iubirea-n cer cu luna se certa
că-n frumusețe nu-i chip s-o întreacă.
Înfiorate cuvinte și-au spus. A pierduților stea
dincolo, dincolo încerca să mă treacă.
Neștiind a trăi, ascultam
cum bate novembre pădurile moarte,
întunecat, neștiind a trăi,
sufletul se-mbătase de moarte.
Iubirea-n cer cu luna se certa...
O, masca ei cumplită, de Gorgonă,
și părul auriu care cădea,
un fum, un foc, dintr-o lunară zonă.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre măști sau poezii despre fum
Și penița cum asudă
Mi-a fost cu tine viața mai frumoasă,
Mai caldă noaptea stelelor târzii ;
Mi-ai fost mai mult decât puteai să-mi fii,
Mai mult îmi ajungea viața rămasă.
Cu tine m-am născut încă o dată
Și ție m-am lăsat să mă mângâi ;
Te-aveam și mă rugam să îmi rămâi
Iubirea ce o viață-mi fu visată
Și dorul îmi era duios și blând
Când tu îmi erai leac de vindecare,
Iar eu și numai eu eram sub soare
Acel ce te scria mereu în gând.
O, Doamne și penița cum asudă
Când ție îți închin acest poem
Ce-mi este un refugiu de boem
Ce rumegă bucăți din viața-i crudă!
Cu tine-am fost... Ce mult am vrut să fiu!
Feștila-mi ține loc de lumânare
Și pâinea-i aluat fără de sare,
Iar sufletul îmi e de tot pustiu.
Nu-s vise necurmate de trezie,
Nici sori care odată nu s-au stins...
Cum eu să fiu, atunci, de neînvins
Când inima-ți nu vrea să mă mai știe?
Mi-ai fost senin curat și împăcare,
Te am azi resemnare și regret
Și focu-mi arde-n sobă mai încet,
În timp ce eu respir ca fiecare...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (19 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent sau poezii despre poezie