La frumusețea ei
Dincolo erai de clarul stelelor
și luna, sfioasă, te urma.
O, cu mult mai frumoasă era
cristalina, lacrima ta!
Fereastra știe cum ardeai,
ca un lan, ca un val te legănai,
dogoritu-mi braț cum te frîngea,
ca o azimă, așa te frîngea.
Prin părul tău tremurător
trece temătoare Primăvara.
Încă departe-i Vara. Toamna grea
ca un aur pe frunte-ți va sta.
Și iarnă cîndva de vei fi,
mă voi înfășura în frigul tău;
ci fii Primăvară mereu,
strălucitoare, fii limpede zi!
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre primăvară
- poezii despre frumusețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre păr
- poezii despre iarnă
- poezii despre frică
- poezii despre aur
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.