Și moartea nu se va înstăpâni
Și moartea nu se va înstăpâni.
Goi, morții vor fi totuna
Cu omul în vânt și când apune luna;
Când alese-s oasele curate, toate oasele-s curate,
Iar lor le vor sclipi stele la picioare și la coate.
Deși-și pierd mințile, se vor vindeca de căpiere,
Deși iubiții pier, iubirea-n veci nu piere;
Și moartea nu se va înstăpâni.
Și moartea nu se va înstăpâni.
Cei care zac înfășurați în valurile mării
Nu vor muri uitați în volbura de ape;
Până când tendoanele cedează, pe patul de tortură-ntinși,
Sau trași pe roată ei nu vor putea fi-nvinși;
Credința-n mâinile lor în două se va frânge,*
Răutatea unicornului le va cutreiera prin sânge;
Deși-n bucăți sfâșiați, ei nu vor plesni;
Și moartea nu se va înstăpâni.
Și moartea nu se va înstăpâni.
Nu vor mai auzi țipetele pescărușilor,
Nici tunetele valurilor spărgându-se de țărm, bubuitoare;
Unde respira-n vânt o floare, se prea poate ca altă floare
Să nu-și mai ridice-n rafalele ploii capul niciodată;
Deși poate-s nebuni și morți ca niște scoabe,
Se vor reînălța prin margarete, noi podoabe;
Vor răzbi-n soare, până când soarele se va prăbuși,
Și moartea nu se va înstăpâni.
*Trimitere la momentele Mântuitorului de îndoială și omenească teamă cu privire la voința lui Dumnezeu:
După Cina cea de Taină, Isus a mers pentru a se ruga în Grădina Ghetsimani.
Acolo, știind că urmează să fie crucificat, s-a adresat apostolilor (care trebuiau să rămână treji, de veghe, dar n-au rămas): "privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită; căci deși duhul e osârduitor, trupul rămâne neputincios."
"Și pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: Eli, Eli, Lama Sabactani?' "
Adică: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce ce M-ai părăsit?"
poezie de Dylan Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre Soare
- poezii despre vânt
- poezii despre unicorni
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre răutate
- poezii despre religie
- poezii despre ploaie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Și moartea nu va domni
Deși înnebunesc, ei vor fi sănătoși iarăși,
Deși se-îneacă-n mare, se vor ridica din nou.
Deși iubiții se pierd, iubirea n-o să piară;
Și morții nu-i vor fi niciodată tovarăși.
poezie de Dylan Thomas din Douăzeci și cinci de poezii, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire sau poezii despre sănătate
Dacă voi fi ucis de asasini de rând, și în mod special de frații mei, țăranii ruși, tu, țarul Rusiei, nu trebuie să te temi de nimic pentru copiii tăi, ei vor domni sute de ani în Rusia. Dar dacă voi fi omorât de boieri, nobili și dacă ei îmi vor vărsa sângele, mâinile lor vor rămâne mânjite cu sângele meu, pentru 25 de ani și ei nu-și vor spăla mâinile de sângele meu. Ei vor părăsi Rusia. Frații își vor ucide frații, și se vor ucide și se vor urî și pentru 25 de ani nu vor fi nobili în țară. Țar al pământului Rusiei, dacă vei auzi sunetul clopotului care îți va spune că Grigori a fost ucis, trebuie să știi asta: dacă rudele tale mi-au provocat moartea, atunci nimeni din familia ta, adică nici unul dintre copii tăi sau dintre rudele tale, nu vor mai rămâne în viață pentru mai mult de doi ani. Vor fi uciși de poporul rus.
Grigori Rasputin în scrisoare (1916)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre Rusia
- citate despre țărani
- citate despre viață
- citate despre timp
- citate despre sânge
- citate despre sunet
- citate despre sat
- citate despre rude
- citate despre mâini
La o asemenea vârstă, unui suflet încă plin de iluzii poetice îi place să savureze moartea, atunci când moartea i se pare binefăcătoare. Moartea are însă cochetării față de cei tineri: pentru ei, moartea când înaintează, când se retrage, când se arată, când se ascunde; încetineala aceasta îi scârbește de ea, iar incertitudinea ce le-o pricinuiește viitorul îi readuce până la urmă între oameni, unde vor găsi iarăși durerea care, mai nemiloasă decât moartea, îi va lovi fără a se lăsa așteptată.
Balzac în Femeia la treizeci de ani
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre vârstă, citate despre viitor, citate de Balzac despre viitor, citate despre tinerețe, citate de Balzac despre tinerețe, citate despre suflet, citate de Balzac despre suflet, citate despre poezie, citate de Balzac despre poezie, citate despre moarte, citate de Balzac despre moarte, citate despre durere sau citate de Balzac despre durere
Zboruri
De vor veni acele vremuri crunte
când nu vei fi și totul s-ar sfârși,
din pieptul meu, un geamăt ca din munte
cutremurat profund, s-ar auzi.
Cu aripi sprijinindu-se de cețuri,
cuvinte, doruri, gânduri, vor zbura
prin lumea nesfârșitelor înghețuri
în care, nesperând, vor mai spera.
Vor mai pieri, vor mai cădea în valuri,
vor fi rănite-n marile furtuni,
ori se vor regăsi în idealuri
de dincolo de tainice genuni.
Vor fi și-acelea pentru care zborul
va fi întăritor și vor putea
să-și fie, ele singure,-ajutorul
când altă colonie vor crea.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre prăpăstii, poezii despre munți, poezii despre idealuri, poezii despre gânduri, poezii despre dor, poezii despre cuvinte sau poezii despre aripi
Ce inconștienți sunt oamenii că își irosesc timpul pentru a-și îmbuiba corpul, a acumula bogății și a ajunge să aibă maximum de posesiuni. În momentul în care vor muri vor trebui să lase totul în urma lor. Ei se pierd în scuze interminabile: "Nu am timp să meditez", spun ei, "trebuie să mă duc la toate acele întâlniri de afaceri". Dar uită că atunci când Dumnezeu îi va chema la el vor fi obligați să întrerupă toate aceste angajamente. Moartea este singurul "angajament" ce nu poate fi anulat.
citat din Paramahamsa Yogananda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre religie, citate despre corp, citate despre bogăție, citate despre afaceri sau citate despre Dumnezeu
Sonetul 55
Cavouri princiare, marmorate,
Nu vor dura cât versurile mele,
Dar tu vei străluci în ele toate
Când piatra va crăpa în vremuri grele.
Războaie vor surpa statui o mie
Și ziduri vor cunoaște prăbușirea,
Dar Marte sau vreun foc din bătălie
Nu vor putea să-ți șteargă amintirea.
Tu vei călca și moartea și vrăjmașii,
Iar măreția ta nu va apune
Vor ști de tine-n veacuri toți urmașii,
Ce lumea, încet-încet, o vor răpune.
Dar pân' la judecata ce-osândește
Trăiești și-n vers și-n ochiul ce iubește.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre război, poezii despre poezie, poezii despre viață, poezii despre sculptură sau poezii despre ochi
Hărnicie
Când zorii se vor risipi,
Când soarele va răsări,
Nimeni nu va mai dormi.
Toată lumea va munci.
La prânz se vor odihni
Și iar la muncă vor porni.
Când ziua se va sfârși,
Mai multe roadele vor fi.
Pentru efortul de-a trudi,
Câmpul îi va răsplăti.
O noapte se vor odihni,
În zori iarăși vor porni.
Încă o zi vor trudi.
Bunăstarea vor spori.
Domnului vor mulțumi,
Că prin muncă pot trăi.
poezie de Dumitru Delcă (3 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muncă, poezii despre somn, poezii despre răsplată, poezii despre odihnă, poezii despre noapte, poezii despre mulțumire sau poezii despre hărnicie
Indefinit infinit idilic
De viața ne va despărți,
Să știi, ne vom vedea prin moarte,
Când numai noi doi vom refi
Un cuplu, imortal aparte.
Iar dacă moartea va sfârși
Idila ce-am avut-o noi,
O viață-n spuse o dăinui,
De cum am fost, atât de doi.
Atunci când nu vor fi nici spuse,
Că nu va mai fi cine a spune,
Vor fi tăceri, de zile apuse
Și, stele-n cer ne vor da nume.
Poate vom fi și după stele,
Când tot, nu va fi decât negru;
Cărbuni, un praf de păr inele
Ce ne vor prinde, în doi, integru.
Vom trece peste infinit,
Că și-nfinit un sfârșit are.
Vom fi un punct nedefinit,
De unde tot va reapare.
O altă lume și-un alt soare...
Pentru că dragoste, nu moare.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 aprilie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre tăcere, poezii despre stele, poezii despre sfârșit, poezii despre păr sau poezii despre negru
Dansează-mă...
Dansează-mă
până îmi vor crește aripi
în loc de picioare
iar sângele
să mi se aștearnă
ca o poteca
pentru acei pelerini
ce poartă luna pe frunte
fără ca pintenii timpului
să-i fi atins.
Dansează-mă
ca și când ar umbla moartea
pe strada mea
și eu aș vrea să mă înalț
să văd cum e
când îți urlă pământul
sub tălpile-păsări
de teamă că nu se vor întoarce pe el...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre pelerinaj, poezii despre frică, poezii despre creștere sau poezii despre Pământ
Când veți curăța sufletele voastre, atunci vor străluci și se vor împărtăși de prezența lui Dumnezeu și de dumnezeiasca și cereasca Sa strălucire. Atunci, sufletele vor fi ca niște oglinzi curate, receptive la lumina dumnezeiască și vor putea primi și ele strălucire.
citat din Sfântul Dionisie Areopagitul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină sau citate despre curățenie
Nimeni nu vrea să moară. Chiar și oamenii care vor să ajungă în rai nu vor să moară ca să ajungă acolo. Și totuși, moartea e destinația tuturor. Nimeni nu a scăpat de ea vreodată. Și așa și trebuie să fie, pentru că moartea este cea mai mare invenție a vieții. Agentul schimbării. Curăță vechiul pentru a face loc noului.
citat clasic din Steve Jobs
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative, citate despre schimbare, citate despre rai sau citate despre inventatori
Când doi inși se căsătoresc și jură că vor fi împreună "până când moartea îi va despărți", fiecare se gândește la moartea celuilalt.
aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (26 aprilie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre promisiuni, aforisme despre moarte sau aforisme despre căsătorie
Când
Când toate drumurile se vor sfârși,
Eu însumi voi deveni drum
Pe care trec caii somnului
De la răsărit la apus.
Când toate podurile se vor dărâma,
Eu însumi voi deveni pod
Peste care trec stelele
Apele somnului.
Când viața și moartea vor fi totuna,
Eu voi rămâne singur,
Să zidesc în cuvinte
Muntele sfânt.
Când ziua și noaptea vor disparea
Cu perechi de luceferi din univers,
Vă voi chema pe toți cu daruri
Să prelungim timpul.
Când nimic nu va mai fi de făcut
Și va veni potopul
Eu voi construi arca,
O voi umple cu ce-i viu și se îneacă.
Voi o să râdeți și mă veți batjocori,
N-am timp muntele sfânt așteaptă.
Când apele se vor retrage
Nu veți mai fi,
Lumea se va înmulți ca mai înainte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (28 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poduri, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre râs
Îngropare
luna ca un cartof fierbinte aburește și frige
mă învață numai la prostii
soarele, din contră, râde și minte
făcând cu ochiul bărbosului șiret
îmi ies din cap niște cocoși de noapte
frământându-mi nesomnul cu îndoieli
la moartea voastră sigur o să fie vară
lume multă adunată în căușul palmei deschise
apă scursă de pe streșini
o să pițigăie un papițoi cu un taraf de popi
toate babele leșinate se vor visa
tinere și sfinte
ce îngropăciune frumoasă!!!
vor spune toți cu gura plină în colțuri
satisfăcuți de bomboana de pe colivă
și tombola pentru parastasele viitoare
ale lor sau ale oricui se nimerește
la moartea mea o să fie toamnă-iarnă
o să plouă fără noimă înecăcios
doi bețivi, atât, trimiși și ei acolo
pentru o pungă de minciuni suficientă
cât să le mai ajungă până la moartea
morții lor
ce trist sfârșit de piesă
un nebun alergând pe câmpuri
coborâm în groapă să ne urcăm în slavă
cine, ce și unde?
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre visare, poezii despre tristețe sau poezii despre tinerețe
Când calea măreață va pieri, va fi moralitate și datorie. Când istețimea și cunoașterea se vor înălța, marile minciuni vor înflori. Când rudele nu se vor mai înțelege între ele, vor apărea dragostea și datoria filială. Când statele vor fi în derută, vor fi slujitori credincioși.
citat din Lao Tse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre moralitate, citate despre minciună, citate despre iubire, citate despre flori sau citate despre cunoaștere
Când totul se va sfârși
Când marile puteri nu vor face față,
Când ura va domni peste Pamant
Nimeni nu va mai ști ce-i aia viață
Și moartea va stăpâni orice gând.
Își vor aminti de vremurile bune
Vor regreta tot ce au făcut
Când totul se va sfârși, vor spune,
Ca Dumnezeu a stat și a tăcut.
Vor încerca să supraviețuiască
Peste tot va fi doar cimitir
Mania Lui n-o sa se oprească
Dar toți continua sa se roage în delir.
Sunt oamenii aceia care
Îl ignorau pe Dumnezeu
Acum îi cer toti ajutoare
Când au ajuns la ce-i mai greu.
In ultimele zile la sfarsit,
Va fi o liniste eterna.
Soarele nu va mai aparea la rasarit
V-om arde toti ca-ntr-o gheena.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iad sau poezii despre ajutor
Nu moartea mă sperie, ci drumul până la ea. Căci, până și Dumnezeu, întrupat în om pentru răscumpărarea sa, a spus despre Iuda, vânzătorul Lui: "Bine era de omul acela dacă nu se năștea" (Matei 26:24). Iar, pe cruce, suferind ca om, a strigat în culmea chinurilor: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?"(Marcu 15:34).
Marian Pătrașcu (10 octombrie 2023)
Adăugat de Marian Pătrașcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sperieturi, citate despre crucificare, citate despre cruce, citate despre comerț sau citate despre Iuda
Acest corp, acest corp
Pe care nu-l mai cunosc, ori de câte ori îl atingi se preschimbă-ntr-un râu
Învolburat, plin de vârtejuri, doar vocea-i înăbușită strigă după ajutor
Acest corp, acest corp, cu mâini, ochi și picioare ca niște pâraie se varsă tot în tine
Multe bucăți din carnea mea vor sta în trupul tău ca pietrele pe fundul apei
Niciodată nu se vor mai ridica indiferent câte corăbii ar eșua
Ele vor sta mult și bine ca o barieră de corali, graniță în calea altor femei
Alte părți mai ușoare, vise, iluzii, vaporii de ceață vor fi luate de vânt
Se vor depune pe gene până vei orbi și nu vei mai ști care-i adevărul:
-Aburii ridicați din pieptul tău sunt ai mei sau ai tăi?
...................................................................
Acest corp, acest corp, care șerpuiește-n tine în aval și-n amonte
Trece ca un râu, desculț, prin măduva spinării, liniștit și tandru
Șlefuiește fericirea și moartea, roade tot ce-i iese în cale
Erodează maluri provocând convulsii, răni, până ia forma ta
Pe degete mai ai încă sânge, știai deja din prima zi când ghicitoarea
Ți-a spus privind în palma ta: mare ghinion se va abate asupra ta la mijlocul vieții
Constelațiile îți vor mișca inima, sângele meu nu se spală cu nimic
Acest corp, acest corp, despre care nu vei ști nimic niciodată
S-a făcut pojghiță peste oasele tale, într-un strat fin, uniform ca o altă viață
poezie de Carmen Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre mâini sau poezii despre marină
Vor juca și vor chiui oare ideile la moartea organismului meu biologic?
aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre jocuri, aforisme despre idei sau aforisme despre biologie
Pribeagule
pentru că nu te-ai gândit
la moarte
când ți-ai făcut casa în vârf de deal
vei fi bănuit de nesăbuință
că dintre zidurile strânse
greu te vor scoate
între scânduri fiind
vei auzi glasuri ce acuză
că ai fost visător între stele,
îți vor afla datorii și pricini
copiii rătăciți și pe cei nenăscuți,
câinii pe lanț vor tăcea
dar ei nu vor avea liniște
până nu vor spune că ai fost de pripas
cu iubiri pierdute sub colbul de lună,
faptele bune se vor șterge,
nu vei fi singur te vor însoți
norii din priviri mohorâte,
bocitoarele în cuvinte sărace te vor spăla,
ca niște
becațe la marginea drumului
ce scormonesc iarba,
ei vor da de pomană straiele tale
să nu te uite satul,
peste pânza albă când te vor trece
vor ca tu cuminte
să mergi în constelații
unde nici răsărit nici noapte
nu vei cunoaște.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre sat sau poezii despre nori