Poezia se plimbă

pe pagină mângâind ochii
cititorului obosit de lectură
face giumbuşlucuri în speranţa
unei lumini dintr-un opaiţ veritabil
literele prind înflorituri de femei
cu busturi robuste ce atrag
bieţii iubitori de frumos
versul curge stăpânit sub nasul
care-şi asumă riscul să poarte
o lacrimă pornită pe un drum
întortocheat în evitarea unui coş

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt poetul

care suferă cu versuri
şi poezii aşezate-n tomuri
ce strivesc bibliotecile
avide de versul magic
hârtia sărută cuvântul
care umple pagină după pagină
lăsat de geniul poetului
să panseze inima cititorilor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu acum versul

vise născute dintr-un clişeu
literele se aliniază frumos
un scris de copil trecut
de jumătate de veac voalat
poeziile sunt născute
din păcate şi bucurii diverse
de lapte degresat în care pui
ciocolată. scriu versuri şi scot
limba când sar pe foile-şotron
suflu peste vers. râd. crapă
pereţii când trec poeziile
pe albul secţiilor de psihiatrie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia din parc

umblă prin cap din neuron
în neuron plimbată de zvelte
picioare goale de femei graffiti
se-ntoarce la mine cu regret
o scriu pe telefonul mobil
cu degetul rece grăbit să prind
toate verbele ce-mi vin pe limbă
ţin dinţii strânşi şi respir greu
printre cuvinte contemplând
limita cititorului în stele

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldova curge

din mal în mal
tulburată de vremuri
pe sub nasul curioşilor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul vine

ca o despărţire pe foaia albă
alături de sărutul pe care-l primesc
scriu detaşat neiubind nimic
temeinic este doar versul
fluturi fericiţi în zboruri
spre ceruri senine
literele seamănă dorinţă
şi dependenţă de văzduh
hrană să ne fie poezia
cartea perna de sub cap
cu umbre şi şoapte
ne-nvelim zi şi noapte
vechimea îl face mai rafinat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţele privesc

prin vise smintite însemnate
cu rujul de culoarea vişinei
putrede de atâtea săruturi
ţinând ochii deschişi cu graţia
unei femei care-şi acceptă
frumuseţea cu nostalgie

de atâta dorinţă zboară somnul
se luptă în patul meu cu noaptea
foşnindu-mi pleoapele grele
de întunericul ploios lăsat la geam

o dorinţă se trezeşte-n mine
sărut femeia străbătută de fiori
îmbrăţişarea noastră e fâlfâit
de aripi de cocor fugit peste câmpuri

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă trag dintr-un gând

imaterial cu vorbe bune
sunt craiul de tobă cu dragostea
în drum serios şi visător
mă uit la femeile de treflă
cu ochii verzi şi obraznici
care mă sărută profund până ajung
palid în viaţa culturală

mă trag dintr-un vis cu lacrimi
lăsat pe etajera plină cu cărţi
lângă o ţigară cu urme de ruj
pe filtru lung şi elegant

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia care-şi asumă numele de familie al bărbatului îşi asumă, de fapt, rolul de Zeiţă, de Mamă Divină, aici, pe Pământ, trezindu-l pe Tatăl Creator din bărbatul ei.

citat din Karyn Maria Lombrea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

dragostea lor
o romanţă
cu parfum
care-şi face cuib
în dormitor

gogyohka de Vasile Culidiuc‎
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

opaiţ afumat -
pere îngălbenite
de luna plină

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţin locul

unei cărămizi din zidul
care te strânge încet
încet se apropie şi te îmbrăţişează
dintr-o regretabilă eroare
te lezează peste tot
unde te atinge cu mişcări
ce se vor tandre
ţin locul unei clanţe
mă ţii strâns în palmă
ai pielea catifelată şi mă faci să mă simt bine
oamenii spun că asta e fericirea
mă bruschezi grăbită
şi palma ta mă abandonează
ţin locul unui toc de pantof
baţi cu mine pe o podea lustruită
mergi puţin strâmb
şi simt că plec ba în stânga
ba în dreapta fără să mă echilibrez
te clatini dintr-un motiv
pe care numai tu îl cunoşti
calci strâmb din nou şi mă rupi
ţin locul unui drum asfaltat
pe unde mergi în fiecare dimineaţă
să te întâlneşti cu amantul
aş dori să te prind de picioare
de glezne te-aş înlănţui
mi-aş dori să fii prizonera mea
m-aş topi să te poţi scufunda
să formăm un covor asfaltic inedit
să rămânem uniţi pentru totdeauna

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

început

ploios de toamnă cu poveşti
de groază prin cărţile citite
la lumina unui bec pe jumătate
chior în camera unde stau florile
la geam se uită la stropii
care se aruncă în faţa maşinilor
vântul a început afară să plimbe
frunzele vagaboande decise
să-şi facă un rost în viaţa lor
de jumătate de an de bunăstare

ochii se plimbă de la o crimă
la altă crimă cu scrisul ce fuge
dintr-o pagină pe altă pagină
şi detectivii care beau whisky
nu te lasă să priveşti toamna
începută de curând în oraşul tău

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curge

nisipul din tine încet
şi treci odată cu timpul
în alt timp
întâi picioarele sunt sorbite
curge nisipul curge
pulpele şi sânii
sunt traşi de cămile
o secundă încă o
secundă
se face un minut adunat
la alt minut cu fiecare fir
de nisip ce curge
ca un cântec trece

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cristale trucate

cum sunt cărţile scoase din buzunar
arată ochii tăi fardaţi atent
ca o zi emoţionantă cu sclipiri
stoarse dintr-un gând fugar
ne ţinem de mână şi ne dăruim cristalele
false scoase la plimbare înainte de a fi
aruncate în primul coş mirositor de gunoi
îţi caut teama din priviri instalată
la mare artă în paşi de vals de voinţa
moartă aveai iubirea ţâşnită din noi doi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mănuşa pierdută

a răsfoit tratatele de cosmogonie
palid foc aprins în creier
foaie cu foaie citea
cu degetele mănuşii
le parcurgea flămând
de înţelepciune antică
din pagină în pagină
intra în filosofie când luna
se întorcea pe dos

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

în tăcere îi creşte

viguros nasul din dotare-naştere
la nici o apă distanţă de ochii
inundaţi de albastru de dor
un izvor fără drum pornea în jos
pe protuberanţa ajunsă la o mărime
apreciabilă până la panică

semăna din oglinda afumată un timp
cu napul de porc mult iubit blând
crescuse din minciună intra pe uşă
câteva secunde înaintea chipului

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluviul nu mai poate curge înapoi

Se spune că înainte de a intra în mare
fluviul tremură de frică.
El priveşte înapoi spre calea pe care a străbătut-o
începând încă din piscurile muntelui,
lungul drum întortocheat traversând păduri şi sate.

Iar în faţa lui
vede un ocean atât de vast
în care, odată intrat,
ai senzaţia că vei dispărea pentru totdeauna.

Dar nu există o altă alternativă.
Fluviul nu mai poate curge înapoi.
Nimeni nu poate.
Aşa ceva este imposibil în realitatea acestei lumi.

El trebuie să-şi asume riscul
şi să intre în ocean,
numai astfel teama va dispărea,
pentru că acolo fluviul va afla
că nu este vorba despre a te pierde în ocean,
ci de a deveni ocean.

poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din ochii lui Dumnezeu curge duminica frumos...

aforism de Vasile Maricel Grosu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

frunze întoarse
de vântul nerăbdător -
lectură în parc

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo unde noaptea aspră a viscolelor stingea orice opaiţ odată cu somnul găinilor, străluceşte astăzi cartea, ca un simbol al unei lumini fără pereche.

citat din Aurel Baranga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!