Orice zi e-o dăruire
Luni e ceasul deșteptării,
orice gând e o speranță,
este nimbul luminării,
e bobul de toleranță.
Marți e pasul din genune
ce-înflorește flori sub ape,
e grăunte de minune
așezat pe-a mele pleoape.
Sfânta Miercuri-n haină albă,
drumul, calea, ne păzește,
cu extract din foi de nalbă,
animale oblojește.
Joi e ziua norocoasă,
e talisman pentru iubiri,
dragostei îi face casă
sub ceruri de mărturisiri.
Vinerea sub semnul crucii
ce viața ne dăruiește,
ne rugăm în vârful stâncii
când Isaia dănțuiește.
Rugă Maicii noastre Sfinte
aducem cu prisosință,
din greșeli să luăm aminte,
Ea ne este chibzuință.
Cerul lumii se deschide
lăsând Sâmbăta s-aducă
merinde peste morminte,
dor în frunze de lăptucă.
Duminica e zi solemnă,
cea mai mândră dintre toate,
pe frunte cu diademă,
strălucire peste poate.
Este ziua rugăciunii,
a-nvierii, bucuriei,
aplecați în dulci mătănii
dăm binețe preasfinției.
Din palatul său de aur,
în alb toată-nveșmântată,
vară a soarelui faur,
ne ninge cu flori de-agată.
Orice zi e-o dăruire,
limpezește apa arsă,
este a noastră zidire
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfinți
- poezii despre iubire
- poezii despre apă
- poezii despre alb
- poezii despre zoologie
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ninge în colind străbun
Vin să vă colind străbun
Flori de măr și Leru-i ler
În Ajunul de Crăciun
Florile dalbe
Ninge cu argint din cer
Flori de măr și Leru-i ler
Ninge Dor, peste Muscel
Florile dalbe
Ninge cu argint în vatră
Florea Soarelui, raza Soarelui
Peste Țara minunată
Florile dalbe
Ninge până-n Orăștie
Leru-i ler și flori de iie
Peste Lupi și peste Glie
Florile dalbe
Ninge aspru peste noapte
Flori de măr și diamante
La Blidaru, pe Cetate
Florile dalbe
Ninge-n rânduri, ca o salbă
Floarea Soarelui, raza Soarelui
Sarmisegetuza-i albă
Florile dalbe
Ninge slava, an de an
Leru-i ler și cânt de-alean
Sfânt, pe Crucea Caraiman
Florile dalbe
Ninge, fiindc-așa vrea Domnu'
Flori de măr și Leru-i ler
Pe Bucegi și peste Omu'
Florile dalbe
Ninge-albastru, ca în vis
Floarea Soarelui nestins
Ninge viscolind pe Sfinx
Florile dalbe
Ninge burnițat, mărunt
Flori de măr, zburate-n vânt
Trezind Dacii din pământ
Florile dalbe
Ninge tare, vine ger
Flori de măr și leru-i ler
Peste sufletul stinger
Florile dalbe
Ninge-n cugetul curat
Flori de măr, Ler argintat
De Dragoste însetat
Florile dalbe
Ninge-n Suflet de nomad
Floarea cetinii de brad
De ninsori, Carpații ard
Florile dalbe
Ninge alb, pe Țara mea
Flori de măr și flori de nea
Ninge sfânt, în Dacia
Florile dalbe
poezie de Antonela Stoica (24 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre flori
- poezii despre suflet
- poezii despre ninsoare
- poezii despre brazi
- poezii despre argint
- poezii despre Crăciun
- poezii despre țări
- poezii despre vânt
A opta zi
Și luni, și marți,
Și miercuri chiar și joi
Am strâns în inimi fluturi
Din flori și din noroi.
I-am învelit de vineri
În sâmbăta ce urcă
Duminica în spate
Pe pajiștea din luncă.
I-am pus neîncetat
Să zboare-n jurul tău,
Cu aripile-n cruce
Sunt fluture și eu.
Și Dumnezeu se miră
Cât ne iubim de mult
C-a opta zi în lume-i
Din sânge și din lut!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre fluturi, poezii despre sânge, poezii despre religie, poezii despre lut, poezii despre inimă sau poezii despre cruce
Ninge primăvara
Ninge când n-ar trebui să ningă.
Ninge în plină primăvară,
Peste tine, peste mine.
Peste carnea noastră,
Peste buzele ce se sărută șoptind șoapte de dor
Și cuvinte de caramel...
Ninge peste străzile pustii
Și peste florile albastre,
Peste gândurile noastre rătăcite, speriate de șoapte
Ninge peste îngeri,
Peste morți ninge cu ecoul tăcerilor mele!
Peste vise și peste curcubeul realității noastre...
Ninge ca și când ar fi primăvara ultimei zile din an.
Poate că ar trebui să aștept venirea primăverii viitoare
Cu un alt soare mai puternic s-o dezghețe...
Pentru că a nins și peste muza mea, pe șevaletul iubirii.
De-ar fi iarnă acum, aș sări în sus, de fericire,
Că dragostea mea de copilărie
Ar putea topi zăpada într-un minut, cu o colindă.
Cât va trebui să mai aștept?!
O altă primăvară fără să ningă?
Căci primăvara asta îmi este aridă...
Plouă cu lacrimi din liniștea mea,
Pe drumuri de căutări...
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre primăvară, poezii despre îngeri, poezii despre zăpadă, poezii despre zile, poezii despre visare sau poezii despre tăcere
De ziua mea v-aș îmbrăca în dor - Te-aș îmbrăca în flori
Și dacă macii mă-nconjoară
Pătruns adânc în lan aprins,
Din ei am să îți fac spre seară
O ie sau un brâu de-ncins,
Din sânziene-ți fac cunună
Și rochia din albul crin,
Iar trandafirul vreau să-ți spună
Cât te iubesc și cât suspin,
Și-mbujorați de iarba crudă
Atinși de-al dragostei fior,
Doar busuiocul să ne-audă
Dulci jurăminte de amor,
Ne-or îmbăta florile toate
Și-om adormi pe brațul lor,
Iar vise dulci înmiresmate
Vor înflori apoi ușor,
Din toate florile din lume
Ți-aș face straie în culori
Tu să fii foarea cu-al meu nume
Cea mai frumoasă dintre flori
Din toate florile din lume
Voi împleti apoi covor,
Sobor de flori să ne cunune
Și să te-mbrac numai în dor.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere, poezii despre trandafiri, poezii despre somn, poezii despre seară sau poezii despre rochii
Jurământ
Femeie, azi e Ziua ta,
Eu te iubesc cu pietate,
Voiesc dar prin urarea mea
De bine și de sănătate,
De-a pururea a te urma,
Căci cea mai dragă-mi ești ființă,
Eu îți consacru viața mea
Și-a jurământului credință.
Se scutur miile de flori,
În calea vieții Dumitale
Și cu ai dragostei fiori
Te-acopăr cu a lor petale.
În feerii de sărutări,
De la obraz pân" la picioare,
În fața ta aștern cărări
De flori cu zâmbetul de soare.
Las" să-nflorească-n orice zi,
Dulci zâmbete pe-a tale buze
Și-n dragoste mereu de-ami fi
Cea mai aleasă dintre muze.
poezie de Tudor Gorgos din La pragul destăinuirii (2010)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre promisiuni, poezii despre urări, poezii despre sărut, poezii despre sănătate sau poezii despre prezent
De ziua mamei
Din zăpadă, o zambilă
S-a-nălțat înspre lumină,
Timid, din zăpada rece
Așteptând iarna să plece.
Trei narcise-au înflorit
Și-o lalea a răsărit,
Lângă ea și-un ghiocel
Alb, sfios și mititel.
Lângă gardul de nuiele,
Azi, răsar florile mele
Ce, din vară, le-am sădit
Pentru cineva iubit.
Ca în orice primavară,
Este ziua mamei, iară -
E o mare sărbătoare
Doar cu zâmbete și soare.
Anotimpul ăsta știe
Și-a livrat în florărie
Cele mai frumoase flori
Și grămezi de mâțișori!
poezie de Simona Epure
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zambile, poezii despre sărbători, poezii despre mamă sau poezii despre lumină
Nagoda din vis
Venea dinspre luncă o veste bizară,
trecând peste apa crescută din râu
un duh nevăzut apărea înspre seară
s-aducă licornul din lanul de grâu.
.
Păștea în răstavul lăsat între holde
miresme din dorul cernut peste flori
din trupul nagodei cu pletele blonde
ieșită din crângul cuprins de fiori.
.
Trecea despletită, plutind peste ape,
în noaptea aceea, scăldată-n zefir,
cu calul licorn, adus să se-adape,
din boabe de rouă cu sfânt elixir.
.
Lăsa deoparte veșmântul subțire,
să intre în apa albastră din râu,
măceșii, cu florile scoase din fire,
cădeau în extaz lângă lanul de grâu.
.
De când am văzut-o atunci dezbrăcată,
un dor fără margini îmi stă peste gând,
să-mi spună s-o caut, s-o văd înc-odată,
în brațe mele s-o strâng tremurând.
poezie de Corneliu Neagu din Timp și destin (2018)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre unicorni, poezii despre dor, poezii despre sfințenie sau poezii despre râuri
Maria Nicoleta
Luni
Doar floarea din pruni
Să o lași să fie ca mâinile tale,
Cu filiforme și fine petale.
Marți
Pe ochișorii tăi frați
Să vină trei raze răzlețe de soare
Să-nvețe de la ei culoare.
Miercuri
Toate ale geometriei cercuri
Să stea la coadă la fundul și pieptul tău
Să ia lecții mereu.
Joi
Trei sau patru ploi
Se-nscriu la orele de prospețime și dorință
Ale profesorului Mititică Ființă.
Vineri
Universul nu mai are rețineri
Face planete și comete cucuiete și cochete
Pentru cea mai cea dintre fete.
Sâmbătă
Dumnezeu e în cumpănă,
Ar vrea să o ia de la cap cu facerea lumii
Și să dea numele tău minunii.
Duminică
Hărnicia mea devine ciclică,
Toată ziua te privesc așteptând să vină luni,
Iubire din poezia mea din nou s-aduni.
poezie de Sorin Stoica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre profesori, poezii despre poezie, poezii despre ploaie, poezii despre planete, poezii despre ore sau lecții de engleză
Maria Nicoleta
Iubire
Luni
Doar floarea din pruni
Să o lași să fie ca mâinile tale,
Cu filiforme și fine petale.
Marți
Pe ochișorii tăi frați
Să vină trei raze răzlețe de soare
Să-nvețe de la ei culoare.
Miercuri
Toate ale geometriei cercuri
Să stea la coadă la fundul și pieptul tău
Să ia lecții mereu.
Joi
Trei sau patru ploi
Se-nscriu la orele de prospețime și dorință
Ale profesorului Mititică Ființă.
Vineri
Universul nu mai are rețineri
Face planete și comete cucuiete și cochete
Pentru cea mai cea dintre fete.
Sâmbătă
Dumnezeu e în cumpănă,
Ar vrea să o ia de la cap cu facerea lumii
Și să dea numele tău minunii.
Duminică
Hărnicia mea devine ciclică,
Toată ziua te privesc așteptând să vină luni,
Iubire din poezia mea din nou s-aduni.
poezie de Sorin Stoica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Vinerea e albastră, uimitor de albastră, unoeri se comprimă până la violet, uneori bate în azuriu, dar în toate cazurile negreșit albastru.
Sâmbăta culoarea gălbenușului de ou, netedă, galbenă și strălucitoare; spre seară se face roz.
Duminica roșie ca sângele, iarna se face rumenă. Dacă te uiți la ea din partea vinerii albastre, ți se pare purpurie, iar în sine se asociază cu drapelele și cu un zid de cărămidă.
Luni - e atât de roșie, că pare neagră.
Marți - brun-luminos.
Miercuri - unui ochi neatent îi pare albă, dar într-adevăr e albicioasă tulbure, după care e greu să întrezărești o culoare anume.
Joi - verde, fără alte nuanțe.
poezie clasică de Venedikt Erofeev din Jurnalul unui psihopat (iunie 2010), traducere de Mihail Vakulovski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru, poezii despre verde, poezii despre roșu, poezii despre roz, poezii despre negru sau poezii despre iarnă
Mai Septembrie ca oricând
Plouă cu toamnă peste noi,
Pădurea are rugină pe veșminte,
Și parcă suntem tot mai goi,
Septembrie... ne aducem aminte.
Cad și frunzele, bate și vântul,
Iar cerul cu norii săi cei grei,
Îmi spune încet cuvântul,
Nerostit de buzele ei.
Este mai Septembrie ca oricând,
În păduri, pe străzi dar și pe foi,
Fac pasul mic peste frunze trecând,
Uscate de amintiri mai vechi și noi.
Septembrie mi-a uscat și rănile,
Unele din ele erau deja uitate,
Au căzut rând pe rând ca frunzele,
Și acum vântul mă împinge de la spate.
Toamna face loc de început,
Îmi usucă tot răul din gând,
Și mă lasă fără niciun scut,
Căci e mai Septembrie ca oricând!
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (2 septembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre păduri, poezii despre frunze, poezii despre început, poezii despre uitare, poezii despre nori sau poezii despre gânduri
Ti-aduci aminte?
Ți-aduci aminte
De mine, de tine, de timp,
De ape, de golfuri, de valuri,
De flori, de iarbă, de pământ,
De păsări, de vânt și de ceruri...?
Ți-aduci aminte,
Tu, iubire de fum,
Fum din horn de poveste,
Poveste din istoria dorinței,
Dorință din credința
Autorului anonim.
Ți-aduci aminte
De tot și de toate,
Înafară de Noi,
Cei ce-am lipsit,
Cu desăvârșire,
Din mine, din tine, din timp,
Din ape, din golfuri, din valuri,
Din flori, din iarbă, din pământ,
Din păsări, din vânt și din ceruri...
poezie de Sorana Felicia Petrescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre păsări, poezii despre perfecțiune, poezii despre istorie sau poezii despre fum
Deoarece lunea aceasta pică într-o marți din ziua de miercuri, întâlnirea noastră săptămânală de joi va avea loc vineri, sâmbăta aceasta, pentru că duminică e zi liberă.
citat din Red Skelton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zile libere, citate despre timp, citate despre săptămâni sau citate despre libertate
Moartea îndrăgostiților
Paturile noastre fi-vor parfumate,
Și-adânci divane sugerând morminte,
Flori pe etajere murmurând, ciudate,
Despre alte ceruri tainice cuvinte.
Ultimă caldură risipind, curate
Inimile noastre, două făclii sfinte,
Împărți-vor dubla lor paliditate
Sufletelor noastre năzuind fierbinte.
Fi-va roș amurgul în misterele-albastre,
Nalta fulgerare, unică spre astre
Expirarea noastră plină de-amintiri;
Mai apoi un înger va deschide ușa,
Vrând să reînvie fostele iubiri,
Din oglinzi tăcerea și din noi cenușa.
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte
Bunica
Toată ziua dă din clanță:
Nepoțelul însă-i spune,
Că ea este o minune:
Cea mai mândră... Babă Cloanță!
epigramă de Constantin Părăian din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre superlative sau epigrame despre mândrie
Nesăbuința se plătește
Se-aude din când în când un guguștiuc
Și clopotul bisericii ne-anunță
C-a mai trecut un ceas ca un tăvăluc
Peste orașul, doar o aparență.
Tăcerea se-nalță în strigăt acut,
Universului îi cere iertare
Pentru nesăbuința în absolut
A propriei autoîncântare.
Ne-ai dat Doamne timp de meditație,
Ne-ai izolat să știm ce e iubirea,
Astăzi ne-ai trimis sfânta citație,
În fața ta să ne-asumăm menirea.
Abia acum am înțeles cu toții,
C-am fost și suntem în aceeași barcă,
Stăm în lumină sau sub poala nopții,
Că viața are drepturi și ne-ncearcă.
Am învățat să luăm liniștea din flori,
Pădurea s-o punem la loc de cinste,
Reconstruim acum scara de valori,
Smeriti iti spunem Doamne, bogdaproste!
Sub cerul senin să facem mătănii,
Să ieșim din păcat, să trăim cuminți,
În pragul casei să mai stea bătrânii,
Copiii să se joace nestingheriți.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre valoare sau poezii despre trecut
Orice copil are un nume
Orice copil are un nume,
Orice copil are o zi,
Lumina lui aprinsă-n lume
De noapte ne-ar putea păzi.
Orice copil are o țară,
Orice copil are părinți,
Descoperind din vară-n vară
Alt joc al păsilor cuminți.
Orice copil are o cale,
Orice copil are un gând,
Călătorind pe cer la vale
Și printre spini din când în când.
Orice copil are un leagăn,
Orice copil crede-n povești,
Adăpostind o lume-ntreagă-n
Curații ochi copilărești.
Orice copil are o mare
Pe care-și poartă barca lui,
Dar nu se-așteaptă să coboare
La țărmul mării nimănui.
Orice copil culege fluturi,
De dorul unei mângâieri,
Și-ntoarce vremea la-nceputuri
Cu teama de-al rosti pe "ieri".
Orice copil se poate face
Și floare și păun și cerb,
Silabisind cuvântul pace
Pe limba fiecărui herb.
Orice copil are sub gene
Și stropi de rouă și ghețari,
Hrăniți din legile viclene
Din jocul unor oameni mari.
Orice copil reface-n minte
Destinul primului cuvânt,
Putând să strângă în cuvinte
Lumina-ntregului pământ.
Orice copil e o minune
Irepetabilă precum
Ivirea zilei din genune
Și focul soarelui din scrum.
poezie celebră de George Țărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre copilărie, poezii despre văi, poezii despre rouă, poezii despre păuni sau poezii despre prăpăstii
Întrebare
Mă caut mereu
în ziua de mâine,
dar marți nu sunt eu.
Și luni când mai vine?
De-ași fi arhiereu,
chiar miercuri ar fi bine
să declar că sunt eu.
Și luni când mai vine?
Mâine aș fi din nou eu,
dar joi nu-i de mine,
eu nu visez la empireu.
Și luni când mai vine?
Pentru vineri sunt un deșeu
aruncat departe de sine.
Deci tot nu sunt eu.
Și luni când mai vine?
Sâmbătă mi-e greu,
cu dorul de mine
topind tot ce-i al meu.
Și luni când mai vine?
Odihnitoare mereu
cred duminică-n tine,
zi lăsată de dumnezeu.
Și luni când mai vine?
Azi mă simt ca un zeu,
stăpân peste mine,
încrezător că-n careu
ziua de luni tot revine.
Oră de oră trec și eu
spre zorii zilei de mâine,
dar fi-voi oare mereu
și-n lunea care vine?
E
Calvarul zilei de luni
sau
Vremelnicia devenirii mele
?
poezie de Silviu Crăciunaș (2010)
Adăugat de Silviu Crăciunaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre viitor sau poezii despre odihnă
Ie pentru dulcea Românie
Cu mâinile-n noroi sau în pământul reavăn,
dar și în cel ce plugul l-a uitat,
caut istoria gravată-n al dacilor cearcăn
că-mi este cel mai dulce habitat.
Din cufere de cucuteni păstrate cu sfințenie,
iau văl de borangic țesut în cumințenie,
fire de arnici sau mulineuri,
beteală argintie, mărgele și fluturi,
să fac o ie pentru dulcea Românie,
s-o-mbrac în speranțe, pace și-armonie.
Din frunze de arin și flori de nalbă,
adun culori pentru Cetatea Albă,
să strălucească-n veci mărturisirea
că doar unirea-n cuget ne e desăvășirea.
Și-am să brodez pe ia țării mele,
spirala, crucea, coarnele de cerb,
să știe o lume-ntreagă, până la ultimul corpuscul,
că-aicea timpul trece și din nimic renaște,
perenitatea vieții aicea zămislește,
iubirea cu grijă-i păstrată-n tabernacul.
Simboluri ancestrale cos azi cu sufletul,
să fie de-ajutor Măicuței Românii,
că-n soare-i legătura cu bunul Dumnezeu,
apartenența noastră o urc la apogeu.
Brodez pe sfânta ie spicul de grâu și ghinda,
steluțe, calea laptelui și porumbelul păcii,
pun roșu, alb, albastru și verde crud al ierbii
și toată veșnicia din laptele-stâncii.
Îmbracă așadar, Tu, dulce Românie,
cămașa cu altiță, frumoasa noastră ie,
gătește-te cu noi, cei vii și cei plecați,
că-n astă ie sfântă, cu toți suntem brodați.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace
Singura cunoaștere validă este cea care răsare direct din Prezență, din "Eu-Sunt". "Eu-Sunt" este apogeul cunoașterii, este omnisciența. Tot ceea ce răsare din memorie este înșelăciune. Dar "Eu-Sunt" este mereu freș, este viața! Iar faptul "că ești" este complet Liber de absolut orice gând, nu poate fi memorat, învățat. Aceasta este starea noastră originară.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre cunoaștere, citate despre învățătură, citate despre viață sau citate despre gânduri