Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Marilena Ion Cristea

* * *

N-aveti cumva o cafea?
Simt nevoia, tare-aș bea!
Fiindcă-azi noapte n-am dormit
Am stat treaz și am muncit!
Mama mea este de vină..
Imediat după cină,
Mi-a adus un coș cu lână
Și mi-a pus fusul în mână,
Spunându-mi un pic cam tare:
"Am de făcut trei fulare!
Tu cu torsul, te descurci..
Să nu cumva să mă-ncurci,
Că e musai să termin,
Fiindcă dimineață, vin!"
Și ne-am pus apoi pe treabă,
Și-am muncit o noapte-ntreagă,
Ea, cu gândul dus departe,
Eu gândindu-mă că, poate,
Termin lâna, să mă culc,
Căci nu voiam să o-ncurc!
Eu torceam, ea împletea,
Luna prin geam ne privea,
Și mă întrebam în tihnă,
Oare, cine o să vină,
Dimineața pe răcoare,
La mămica, la fulare?
În sfârșit, am terminat!
Vreo câțiva, la ușă, bat!
Trei copii cu gura mare:
"Buni, ne-ai făcut fulare??"
Asta este, dragilor,
Mi-e un somn de simt că mor,
Și-s gelos, n-aveți habar,
Fiindcă n-am și eu fular!

poezie pentru copii de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Idilă

Duminică ne-am dat cuvântul
Să ne-ntâlnim,
Căci ne-am jurat în toată viața
Să ne iubim.

A mea a fost întâia oară...
Și dracului
S-a dat că n-are mai fie
A nimănui.

Duminică am așteptat-o,
Dar n-a venit;
Am stat pe gânduri toată ziua,
Și n-am dormit.

La cârciumă, un vechi prieten
Mi-a spus curat
O vorbă ce m-a scos din fire,
M-a-ntunecat.

Azi noapte i-am bătut în ușă,
Și mi-a deschis;
A vrut să mi s-arunce-n brațe;
Nimic n-am zis.

De piept am luat-o, ca o fiară,
Și am târât-o,
Dar... arma mi-a căzut din mână;
N-am omorît-o!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Ion Cristea

* * *

Io-s Pisoi.. Nu m-am trezit
Și visez pește prăjit!
Sunt vreo patru ce-mi dau roată
Și-s mai buni ca niciodată!
Să nu vă-ntrebați cum, unde,
C-am cuptor cu microunde!
Au intrat spre-a se-ncălzi
Și-acum nu-i mai pot opri!
Se rotesc pe lângă mine,
Nu știu ce nu le convine,
Fiindcă dacă fi treaz
Sigur ar da de necaz!
Și mai simt pe la picioare,
Un mic semn de întrebare,
Ceva ce m-ar gâdila!
O fi șoricel, cumva?
S-ar putea doar visez,
Zic unii inventez...
Pai cum, nu, căci stau închis,
De vreo luna, și am zis,
Măcar mănânc, dorm,
Că-s pisică, nu sunt om!
Recunosc, m-am îngrășat,
De mâncat și stat în pat..
Însă, ce fac și eu?
Lângă mama-i locul meu!
Dacă ea e necăjită,
Sunt și eu, într-o clipită!
Dacă se-așează la masă,
Eu sunt primul, căci lasă,
Iar dacă se odihnește,
Mă gândesc numai la pește..
Așa , nu vă mirați,
visez doar pește, frați!
Zău, în astă izolare,
Mi-e gândul doar la mâncare,
Însă, sunt și de folos,
Căci nu mă opresc din tors!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Gențiana Groza

Spune-mi, de ce "habar n-am?..."

Zi de vară, zi cu soare,
Iau nepotul la plimbare;
La trei ani se crede mare,
Mereu pune o-ntrebare:
- De ce am ieșit pe stradă?
- Vrem ca lumea să ne vadă...

- De ce lumea să ne vadă?
- suntem și noi pe stradă;
Uite-l și pe Peticuță,
Ne salută c-o lăbuță.
- De ce Peticuță are
Pete negre pe spinare?

- El așa a arătat
De pe când a fost fătat...
- De ce taie nenea iarba?
- Fiindcă crește ca și barba...
- De ce crește barba, buni?
- C-așa este rostul lumii...

- Și tati își "taie" barba,
Să nu crească ca și iarba.
De ce-i barbă pe bărbie?
- C-așa e făcut să fie...
- Barba crește și pe nas?
- Nu.(C-atât a mai rămas!)

- Și de ce nu crește, buni?
Iar îți spun, e rostul lumii...
- Dar de ce, de ce-i așa?...
Și-ncercând -i spun ceva,
Îi răspund, nitam-nisam:
- Fiindcă... fiindcă... habar n-am!

Se gândește puțintel
Și-nțelept -ntreabă el:
- Buni, de ce "habar n-am?"
Asta chiar că nu știam!...
Și tăcurăm amândoi.
Dar revine el, apoi,
Din senin, nitam-nisam:
- Spune-mi, de ce "habar n-am?"...

poezie de (7 august 2011)
Adăugat de Gabriela Gențiana GrozaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 11.99 lei.

Răspunsuri

De ce ai plecat în călătorie?
Pentru că în casă era frig.
De ce ai plecat în călătorie?
Pentru asta am făcut întotdeauna între răsărit și apus.
Ce fel de îmbrăcăminte ai purtat?
Costum albastru, cămașă albă, cravată galbenă și șosete galbene.
Ce fel de îmbrăcăminte ai purtat?
N-am purtat nimic. Un fular de durere mi-a ținut de cald.
Cu cine te-ai culcat?
Am dormit în fiecare noapte cu o altă femeie.
Cu cine te-ai culcat?
Am dormit singur. Întotdeauna am dormit singur.
De ce minți?
Întotdeauna am crezut că am spus adevărul.
De ce minți?
Pentru adevărul minte frumos, iar eu iubesc adevărul.
De ce pleci?
Pentru că de-acum pentru mine nimic nu mai contează.
De ce pleci?
Habar n-am. Niciodată n-am avut.

Cât timp va trebui să te aștept?
Nu aștepta. Sunt obosit și vreau să mă culc.
Ești obosit și vrei să te culci?
Da, sunt obosit și vreau să mă culc.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Hopper Hardcover" de Mark Strand este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -123.99- 79.47 lei.
Marilena Ion Cristea

Frica...

Mi-a ajuns frica la geamuri, se tot leagănă pe ramuri,
Și de-ntind o mână-afară, parcă n-ar fi primăvară!
Ba mi-e cald, ba mi-este rece, ba simt un fior cum trece,
Oprindu-se în perete, cu un țipăt de erete!

Mi-a intrat frica în oase, o simt cum prin aer coase,
Pânză de păianjen fină ce de gândul meu se-anină!
Mi-a intrat frica în viață, sinuoasă ca o hoață,
Zi de zi, oră de oră, prinde cu ea în horă!

Și dansăm ușor prin casă, pe o muzica aleasă,
Zi și noapte, împreună, noi ne ținem strâns de mână!
Sper să am putere încă, și, deși, nu sunt de stâncă,
Și mă clatin ca tulpina care-și pierde rădăcina,

S-o alung departe-n zare, fiindcă e îngrozitoare,
Posesivă ca un virus, ca cerneala din papirus!
Mi-a intrat frica-n cuvinte și mi-e dor de cele sfinte,
Un dor nepătat, de prunc, în care să mă scufund..

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Cojocariu

Castravetele...

Când m-am trezit...
Aveam în mine foame...
Și-aș fi mâncat,
Ceva deosebit...?
Un castravete...
De exemplu,
Cât mai mare,
Mă duc -l iau...
Din sacul de dormit.

Îmi pregătisem,
Hrană...
Pentru o plecare.
Vroiam...
Pe muntele cel,, NEGRU"
Să mă sui.
Și-acum...
Când mi-e atât de foame...!!!
Vreau doar un castravete...
Ce e al nimănui.

Dar... ți -ai găsit...
Se-n'tămplă... o minune!
Un castravete...
D-un mână mi-a fugit.
Și mi-a vorbit...
Spunându-mi chiar pe nume...
Să nu-l mănânc,
Că nu e pregătit.

Mirat...?
L-am întrebat...
,, Ce se petrece"?
De ce...
Pe mine tocmai...
M-a ales?
Și ce minune-l ține,
Așa rece...
Când are peste-o lună
De-cănd a fost cules?

A început râdă...
... zămbească,
Un castravete...
Cum... n-am mai văzut.
Era vrăjit...
Cum poate să -mi vorbească,
De parcă...
De o viață...
M-ar fi cunoscut?

Am și uitat de foame,
De plecare...
Am stat și-am zis...
,, Aici e necurat"!
Și mi-am făcut o cruce...
Cruce... mare...
Că poate...
Nu sunt treaz
Și... am visat?

Din nou mi-am aruncat,
Pe jos privirea.
În jurul meu,
Totul părea normal.
Pe jos...
Un castravete...
Ce avea menirea,
-mi potolească foamea
De-..'. animal...!

L-am ridicat...
Și... mi l-am pus pe masă,
Și tot ce a fost straniu...
Din jur...
A dispărut!
Nu l-am mâncat,
L-am pus n'apoi...
În straiță,
Și mă întreb...
Ce oare...
Aici s-a întâmplat?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Ion Cristea

Puiul

Iată- ieșit din ou!
Cred sunt un "cucurigu"
Și sunt, sigur, un cadou
Pentru mama și tăticu'!

Sunt galben cam peste tot,
Îmbrăcat în puf de aur
Și tot dau mereu din cioc,
Fiindcă știu, sunt un tezaur!

Chiar i-am auzit spunând:
"Îl vezi cât de galben e?
Parcă-i un bănuț mergând...
-l ascundem, repede!"

Și m-au pus în cutiuță...
Stau în casă la căldură
Și, zilnic, dintr-o sticluță,
Îmi dau boabe cu măsură!

Am și apă, tot beau,
Când mi-e sete după masă,
Și îmi este, fiindcă Miau
Se plimbă mereu prin casă!

Zice mama -i cuminte
Și se jură că mă place,
Dar nu cred în jurăminte,
Fiindcă Miau e treaz, nu toarce!

Noaptea, singur, mai suspin,
Dar m-alină spunând: Păi,
Nu-ți fie teamă, că vin,
În curând și frații tăi!

poezie pentru copii de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Habar n-am de ce și-a dus un deget la buzele ei cărnoase și a făcut "șșșt", era inutil, fiindcă nu-mi trecuse prin cap vorbesc, nu aveam ce spun. Era suficient să simt.

în Ani cu alcool și sex
Adăugat de Dreams in Black and WhiteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Pervertirea. Editia a III-a" de Cristina Nemerovschi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -36.00- 17.99 lei.
Marilena Ion Cristea

Un zâmbet 🐱

Am spălat atâtea vase,
Și acum odihnesc,
Și-am o durere de oase,
Că mi-e teamă c-o pățesc!

Fiindcă eu, cum sunt drăguță,
Am luat din treaba ei,
stea si ea olecuță,
Să nu iasă cu "scântei"!

Despre mama este vorba..
A avut ieri musafiri,
A făcut mai întâi ciorba,
Și friptura, ce te miri?

Apoi, niște prăjituri,
Ce, se poate fără dulce?
Chiar niște firimituri,
A putut pisi s-apuce!

Și-apoi, curățenie,
Cu un monstru din Obor
Care, cu smerenie,
Mi-a zis: sunt aspirator!

Doamne, ce m-a alergat,
Prin întreg apartamentul,
Că și-acum sunt speriat,
Că nu mai trecea momentul!

Au venit și dumnealor,
Musafiri adevărați!
Eu mă uitam pe vizor,
Să nu intre încălțați!

Asta le mai trebuia,
intre iar încălțați,
Pregătisem și-o nuia,
Să și-o ia cei avizați!

Astăzi mama nu mai poate,
De vreo patru ore doarme.
M-a lăsat șef peste toate..
Chiar și ploaia poa' toarne!

Eu m-am apucat de vase,
Și-așa, una câte una,
Le-am spălat, dar mor de oase,
Și mă tot masez întruna.

De-aia stau acu-n chiuvetă,
Să mă odihnesc puțin,
Dar de-aud de-altă șuetă
Cred plec și nu mai vin!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

* * *

Păi de când cu carantina,
Soața parcă-i mai umflată.
Ba chiar și vecina Gina
Îmi șoptește: cred -i fată.

Fată nu-i și știu eu bine
Că de mult s-a măritat.
Ea îmi spune: Măi vecine,
Nu cumva te-ai îmbătat?!

Da de unde. Știi barul
E departe. N-am ce face.
M-am dezinfectat cu țuică
Și-am lucrat... la patru ace.

Doamne, măi, ferească Sfântul!
Cu Covidul nu te pui...
M-a-nșelat?! O -i rup gâtul...
E gravidă?! Poate nu-i...

Nu cumva ai stat acasă
Și-ai uitat ce ai făcut?!
- Ba am stat, am stat vecină...
Acum... ce e de făcut?

Aoleu, doare capul!
Acum leagănă și taci!
Asta e, ai dat de dracul.
Nu-ți mai face mii de draci!

pamflet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bine că n-a muncit, fiindcă ar fi făcut o treabă de mântuială. Iată cum lenea poate fi în societate un factor de progres.

aforism de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Viorel Birtu Pîrăianu

Glas de copii

trop-trop-trop
apoi stop sau poate poc-poc
după ușă, o fetiță jucăușă
prin gura cheii, o privire
în cămară, un băiețel, cam mititel
se ascundea iar după el
cătări sfioase, cam fricoase
în casă, tril duios,
suave glasuri de copii
sub masă, ochi mari
tulburători și temători
joc de copii
cu zâne, prințișori de pluș
și un cățel murdar ca vai de el
adus de afară din gunoi
ei, un trofeu de soi...
ce joc sublim
în doi, în trei, în patru
dacă vrei
cu voi, cu ei sau între ei
un joc frumos
gingaș, copilăros
hai vino în jocul nostru de copii
un pas, doi sau trei
apoi să cazi și tu în nămol
ca ei, ca noi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

* * *

Am muncit întreaga vară,
Și-am adunat în cămară:
Suc din roșii rafinate
Și compoturi asortate,
Gem din piersici parfumate
Și dulcețuri aromate,
Zarzavat și bulion,
Castraveții cornișon,
Murăturile picante,
Acrișoare și crocante.
N-am stat să mă bat de muscă,
Mi-am pregătit și zacuscă,
prind un pic de putere
Mi-am făcut țuică din pere,
Și-am să-nchei anul întreg
Cu via care-o culeg.
Și vă spun la fiecare
Că nu-i ușor, frățioare,
În grădină, cum se știe,
Nu-i chiar ca în poezie,
De treabă când apuc
Nu mai am timp de Facebook,
Și vă cer fiu iertat
C-am lipsit nemotivat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Vasile

Am spus

Am spus mi-e dor când mi-a fost dor
Și-am spus te rog când am dorit,
Am spus nu vreau și-am vrut să mor,
Atunci când nu m-ai mai iubit.

Am spus știu când n-am știut
Și-atunci când n-am avut am dat,
Am plâns atunci când m-a durut
Și-am spus nu pot, dar am răbdat.

Am spus că am când n-am avut
Și nu ți-am spus cât te doream,
M-am întristat când te-am pierdut
Și-am spus sunt prost, fiindcă eram.

Am spus pot când n-am putut
Și că-i ușor când mi-a fost greu,
M-am supărat, dar mi-a trecut
Și-am fost întotdeauna eu.

Am spus mereu ce-aveam de spus
Și-am scris știi că te iubesc
Și-atuncea când voi fi apus
Și n-o să pot mai vorbesc.

Doar un cuvânt am să mai spun
La modul cel mai serios,
Mi-e drag de tine cea de-acum
Și tot ce-am spus e de prisos.

poezie de din Damen-Tango
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Chelaru

Suntem aici de mii de ani

Suntem aici de mii de ani,
O țară mică, râvnită de dușmani.
Statornici noi am fost de când ne știm,
Pe-acest pământ, atât de sacru și divin.

Noi n-am bătut la poarta nimănui,
Noi ne-am văzut de casă și copii.
De casă și copii ne-am ocupat,
Am fost poporul cel mai condamnat.

Istoria ne-arată cât de buni am fost,
Noi am muncit și ne-am făcut un rost.
N-am fost o țară mare, migratoare
Am fost o țară mică... De sine stătătoare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt douăzeci și cinci de ani de când nu mai slujesc la altar și nici nu voi mai sluji, nu fiindcă mi s-ar fi interzis, cum eminența dumneavoastră se poate informa, ci din propria hotărâre, din cauza unei suferințe care, de când m-am născut, îmi îngreunează respirația. De îndată ce am fost făcut preot, am oficiat timp de un an sau ceva mai mult; apoi am încetat din pricină această suferință m-a silit în trei rânduri părăsesc altarul fără fi terminat slujba. Aceasta este cauza pentru care nu slujesc la altar. Am fost în trei sezoane de carnaval la Roma, pentru operă, după cum știe excelența voastră, și nu am slujit niciodată; am cântat în teatru cu vioara și se știe însăși Sfinția Sa a voit să mă asculte și cât de mult mi-a mulțumit. Am fost chemat la Viena și nici acolo n-am slujit vreodată. La Mantova am fost de trei ori în serviciul prințului de Darmstadt și de asemenea n-am oficiat.

în scrisoare adresată marchizului Guido Bentivoglio
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Marilena Ion Cristea

Un zâmbet

Stau aici de patru zile,
Credeți oare că e bine?
Știu asta nu se cade,
Da-s flămând de nu se poate!

Mama a plecat de-acasă,
Iar eu Pisi fioroasă,
Am rămas fac curat,
Chiar în dormitor, sub pat!

Am simțit eu o mișcare,
C-am urechea foarte mare,
Și de-atunci eu, cu umor,
Stau pe post de vânător!

Nu știu, zău, dacă e bine,
Dar s-a trezit simțu-n mine,
Acela vânătoresc,
Vreau vânat? Eu îl pândesc!

Cred că e un șoricel,
Tare- vrea dau de el,
Deși nu am stat în viață
C-un șoarece față-n față!

Acum fie, ce o fi,
Aici oi înțepeni,
Așadar și prin urmare,
Vom vedea, care pe care!

Însă, nu mai pot de foame,
De-aceea mananc cartoane,
Am facut și-un tunel mic
Cu gândul la inamic..

Dar ce-mi este dat vad?
Tocmai când fac prăpăd,
Intră mama drept în casă,
Și pune un coș pe masă!

Și miroase rău a pește,
Lucru ce depășește,
Nu mai sunt așa rebel,
Cu gândul la șoricel!

Că și mama întreabă:
-Ce-ai făcut acasă, dragă?
Nu-i așa c-ai fost cuminte?
Ți-am adus pește cu linte!

Și m-am apucat cu sârg
mănânc pește din târg,
Las' șoarecul nu moare,
Până data viitoare!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cine ești tu?

În palma ta am pus amurgul, aștept să vină toamna,
Mai stai un pic cu mine, acum e frig și pică frunza.
Dar drumul azi ai rătăcit, cad frunze-n calea ta,
Doar liniște mai simt, tăcerea-îi surdă și doare inima.

Tristetea în suflet mi-a pătruns, cu nostalgia
Dar poate așa îmi este scris, să te-ntâlnesc târziu,
În nopțile de dor pustii, colinzi prin visele-mi deșarte.
Cine ești tu, aievea, eu niciodată nu voi sti.

Eu nu-ți cunosc nici chipul, nicicând nu l-am văzut
A mâinii mângâiere nu ți-o știu, sărutul nici atât.
In viața mea ai poposit, tu te-ai ascuns în noapte,
Stăpân pe inimă și suflet, tu te-ai făcut pe toate.

Doar durere mi-ai adus, azi în toamnă te-ascunzi.
Mi-am pus sufletul în palma-ți și la mâna ta oricând.
L-ai mintit cu nepăsare, cu vorbe l-ai încântat
Cu-a mea dragoste te-ai dus, înapoi nu te-ai uitat.

Întoarce-te să-ți ating fruntea, si în ochi să te privesc,
Ca o piatră-n al meu suflet, ai rămas iubire-n veci.
Cum fac să-o dau afară, că mă apasă tare greu?
Patima îmi sapă-n suflet fără milă... mai visez;

Un poem îți scriu pe suflet și pe frunze îl așez
Câte-un viers ce-l plâng în noapte, și pe vânt eu ti-l trimit.
Orice- face nu mi-e bine, esti mereu în gândul meu.
Și in fiecare noapte te aștept în visul meu.

Peste frunzele cu rouă, plânge toamna zgribulită,
Peste adieri de vânt, zboară sufletu-mi gemând.
O cărare pân la tine, am făcut din visul meu,
Arde amintirea-n noapte, sufletul plânge mereu.

Mi-ai furat vise din cer, le-ai împrăștiat în van
Dă-mi a nopții îmbrățișare, lasă-mă la tine-n gând.
Visul lasă-l să mă poarte, pe al tău braț să mă așez,
Praf de stele culegem, pernă visului s-avem.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Cărtărescu

Căci ar fi fost și este înspăimântător -nțeleg , da, peste tot sunt semne care mi se adresează, ele strigă după descifrare, dar mintea mea nu e în stare le lege într-o coerență, necum într-un tunel sau într-o evadare. Nu am trăit degeaba, îmi spun în fiecare clipă a vieții mele, fiindcă n-am ajuns scriitor, fiindcă sunt un biet profesor de română, fiindcă n-am nici familie, nici avere, nici o noimă pe lume, sau fiindcă trăiesc și am să mor printre ruine, în cel mai trist oraș de pe fața pământului. Ci pentru că mi s-a pus o întrebare la care n-am aflat răspunsul, pentru că am cerut și nu mi s-a dat, am bătut și nu mi s-a deschis, am căutat și nu am găsit. Iată ratarea care înspăimântă.

în Solenoid (2015)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Solenoid. Ed. cartonata" de Mircea Cărtărescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -89.00- 62.99 lei.
Marilena Ion Cristea

Poveste de Dragobete

În ajun de Dragobete,
Încălțați cu albe ghete,
Ghiocelul și-o brândușă,
Mi-au batut încet la ușă!

Vor îi primesc în casă,
Fiindcă iarna e geroasă,
Și nu pot stea afară,
Până-n zi de primăvară!

I-am primit la mine-n casă,
Le-am pus mâncare pe masă,
Și am povestit de toate,
Pân' la unu jumătate!

După ce i-am omenit,
Și de somn i-am pregătit,
Mi-au dat un sărut în dar,
Și i-am pus într-un pahar!

Paharul l-am pus la geam,
Unde, nici nu m-așteptam,
le placă-atât de mult..
Iar eu, îi observ și-ascult!

Ea, naivă, puțin tristă,
Suflă nasul în batistă!
El, puțin mai complicat,
Și sobru ca un bărbat,

Îi explică-n miez de noapte,
Viața-n versuri și citate,
Ea-nțelege-așa cum poate,
Însă, ceasul bate, bate...

El oftează și zămbește,
Ea se bucură-nverzește,
Și se-mbujorează toată,
Când în juru-i face roată!

Și-apoi, tandru si sfios,
Își lasă petala-n jos,
-l acopere, pe el,
Pe fragilul ghiocel!

Cei doi ar dormi acum,
Obosiți de-atâta drum,
La căldură, sus, la geam,
Unde bate-ncet un ram!

Și, luînd paharu-n mână,
Îi sărut de noapte bună,
Și-i sărut pe îndelete,
Ca-n ajun de Dragobete!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook