Improvizaţii – o şedinţă a Curţii Supreme de Justiţie

LORDUL AVOCAT

Strângând foile acidului discurs în mână,
A tot somat, lansând fel de fel de-aluzii,
Până când a găsit, cu declamatoare râvnă,
Argumentul, un citat ţinând loc de concluzii:
L-a găbjit, l-a mirosit şi l-a-nfipt, nene,-n faţa ta,
Cu aerul că n-o face să tragă pe sfoară blegii;
Iar tot ce bunul lui simţ deloc nu percepea,
A bălmajit, nene, recitând din cartea legii.

MR. ERSKINE

Harry a-ncremenit de groază, se-nţelege,
Şi-atunci a ridicat mâna luând cuvântul;
Decanul grijuliu chiar părea a înţelege,
Că din altă parte-ar fi trebuit să bată vântul:
A intervenit cu altfel de citate, iute ca rafalele furtunii
Sau ca torentul ploii căzând peste-o cascadă;
Iar Curtea, parcă trezită de noul aspect al chestiunii,
A deschis pe jumătate ochii pentr-o scurtă perioadă.

* Robert Burns a scris aceste versuri în anul 1787 după ce a participat la o şedinţă a Curţii Supreme de Justiţie referitoare la cazul Maxwell Campbell vs Montgomery. Lordul Avocat pentru acest proces a fost Ilay Campbell, iar Decan al Curţii era Henry Erskine, prietenul şi patronul lui Burns.

poezie clasică de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Richard Fish (în apărarea unui client acuzat de tentativă de omor): Adrenalina poate fi ca un drog, nu-i aşa, dr. Burns? Cunoaşteţi faptul că adrenalina are efectul unui drog asupra creierului?
Dr. Burns: Desigur, dar...
Richard Fish: Mulţumesc. Şi în cariera dumneavoastră de doctor, vi s-a întâmplat vreodată – cum să zic – să vă înşelaţi?
Dr. Burns: Să mă înşel?
Richard Fish: Da. De-a lungul anilor, în ceea ce priveşte diagnosticele, v-aţi înşelat vreodată?
Dr. Burns: Bineînţeles, dar... Nu m-am înşelat în acest caz.
Richard Fish: Sunteţi doctor şi v-aţi mai înşelat, nu?
Dr. Burns: Nu mă înşel acum.
Richard Fish: Dar v-aţi înşelat în trecut, da sau nu?
Dr. Burns: Am spus că da, m-am înşelat în unele situaţii.
Richard Fish: Şi în acele situaţii în care v-aţi înşelat, eraţi conştient de acest fapt?
Dr. Burns (după o pauză lungă): Nu.

replici din filmul serial Ally McBeal
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fi fost iubirea mea ca frumosul liliac de colo ce purpuriu înfloreşte primăvara, iar eu - o pasăre să mă adăpostesc acolo când trudită mi-ar fi aripioara.

citat clasic din Robert Burns
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La portretul unui prelat

Făţarnică figură spui
Că are el? Ei aş!
Nu vezi ce sincer ochii lui
Ne spun că-i un pungaş?

epigramă de Robert Burns din Râsul lumii la români (2010), traducere de Igor Creţu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om cinstit este cea mai nobilă lucrare a lui Dumnezeu.

citat celebru din Robert Burns
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este scurtă şi durează cât o zi, ce a ieşit din noapte, în noapte va sfârşi.

citat clasic din Robert Burns
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cliff Klingenhagen

Într-o zi Cliff Klingenhagen m-a invitat la cină,
Iar după aperitiv, supă şi friptură,
Şi-alte bunătăţi care se topeau în gură,
Clifff a luat două pahare şi, cu masculină
Eleganţă, a turnat în unul vin, iar în celălalt pelin.
Apoi, l-a ridicat pe cel cu conţinut amar
Şi a sorbit, tuşind uşor, toată otrava din pahar,
Spunând c-al meu e celălalt, cel plin cu vin.

Iar când l-am întrebat ce fel de parteneriat propune,
El a făcut din ochi – de-ai fi crezut că tocmai ar zâmbi –
Şi mi-a spus că era vorba doar de felul al lui de-a fi.
Mie, deşi-l cunoşteam, mi-au trebuit zile bune
Să mă-întreb dac-am fost vreodată până azi, încă din leagăn,
Sau voi fi cândva la fel de fericit cum este Cliff Klingenhagen.

poezie de Edwin Arlington Robinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu iau citatele mele preferate şi le stochez în mintea mea ca pe o armură pregătită, de atac sau de apărare pentru luptele din această existenţă turbulentă.

citat clasic din Robert Burns
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezindu-mă din beţie într-o zi de primăvară

În lumea asta viaţa-i doar un vis;
N-am de gând s-o risipesc cu niciun fel de munci sau de griji.
Altfel spus, am fost beat toată ziua,
Dormind pe pridvorul din faţa uşii mele.
Când m-am trezit, am deschis ochii spre iarba din grădină;
O pasăre singuratică ciripea printre flori, m-am întrebat,
O fi fost o zi mohorâtă sau o zi frumoasă?
Vântul de primăvară-i spunea poveşti grangurului de mango.
Tulburat de cântecul lui, am scăpat un suspin –
Şi, cum vinul era la îndemână, mi-am umplut paharul.
Am aşteptat, cântând din toată inima, să răsară luna;
Când cântecul a luat sfârşit, lumea era alta.

Afundat în gânduri, n-am simţit amurgul –
Căzând de pe ramuri înflorite, petalele-mi umpluseră cutele hainelor.
Ameţit, m-am ridicat îndreptându-mă către pârâul luminat de lună;
Păsările plecaseră, iar oameni mai rămăseseră puţini.

poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lipsa de omenie a omului faţă de om, face să jelească nenumărate mii de oameni.

citat clasic din Robert Burns
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

operă

Opera este atunci când un tip este înjunghiat pe la spate şi, în loc să moară, el continuă să cânte.

definiţie clasică de Robert Burns
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din al Naturii foc, îmi doresc o scânteie. E toată învăţătura pe care o râvnesc.

citat clasic din Robert Burns
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un autocontrol atent e rădăcina înţelepciunii.

citat clasic din Robert Burns
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia deschise uşor ochii, părându-i-se că aude pe cineva strănutând într-una. Evident, nu i se părea deloc, dar ea încă nu ştia acest lucru. Somnoroasă, se frecă la ochi, pentru a se dezmetici. Buimăcită, încă nu-şi dădu seama unde se afla. Deşi deschisese ochii, întunericul din jurul ei nu ceda deloc, iar patul de sub ea era tare şi colţuros. Nici chiar perna nu era moale ca de obicei, părea diferită, iar pătura călduroasă cu care era acoperită era şi ea neobişnuită. Ce se întâmpla oare? Se trezise sau încă dormea? Oare visa? Acel strănut puternic se auzi din nou, undeva din apropiere, apoi din nou şi din nou, de câteva ori. Cine să fie oare? Ly?! Parcă nu părea a fi ea... Atunci cine altcineva?

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima zăpadă a iubirii, sărutul virgin.

citat clasic din Robert Burns
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăzneşte să fii cinstit şi nu te teme de muncă!

citat clasic din Robert Burns
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tâlmaciului lui Marţial

O, tu, respins de poezie, bietul,
Şi-n proză pentru care locuri nu-s,
N-auzi cum strigă Marţial poetul:
"Săriţi, cu toţii! Hoţul, m-a tradus!"

epigramă de Robert Burns din Râsul lumii la români (2010), traducere de Igor Creţu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţii de avere - În loc de concluzii...

Aceasta-i tot şi se-nţelege
Că ne-angajăm cu tot elanul
Să nu ne-abatem de la lege...
La fel vom declara... la anul!

epigramă de Gheorghe Gurău (decembrie 2010)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suspansul este mai rău decât dezamăgirea.

citat clasic din Robert Burns
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când recele noiembrie morocănos adie, el presară pustiul peste câmpii şi păduri.

citat clasic din Robert Burns
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prince

Era crescut, de mic, şi îngrijit
ca fiu al unui mare campion
ce nu ştia ce-nseamnă abandon
la cursele de cai ce l-au călit
în Albion.

Iar mama lui, pur sânge englezesc,
fusese,-n tinereţe,-o mare stea
ba, chiar şi-acum, bătrână, tot putea
s-arate celor ce o îngrijesc
valoarea sa.

Căci fiul ei, un mânz promiţător,
era de-acum, doar la un an, frumos,
puternic, ne'nfricat, ambiţios,
şi se vădea a fi un luptător
periculos.

Iar Prince era, nu doar un nume dat
la naştere, aşa cum l-a primit,
era chiar numele cel potrivit
urmaşului atât de talentat
şi de iubit.

Acum, el vede ochii-ngrijoraţi
ai unui medic, tânăr specialist
în boli precum a lui şi, sufletist,
îi mângâie cu vorbe ca-ntre fraţi.
E foarte trist,

Căci boala lui a început demult,
din noaptea când o ploaie l-a surprins
şi i-a adus, în sânge, foc nestins
ce-l mistuie şi-l afectează mult.
Se simte-nvins.

Iar Lady, cum o ştie el de mic,
e tristă şi mai plânge-atunci când el
refuză şi grăunţe, orice fel,
nu poate să mănânce mai nimic,
iar orz, defel.

Dar azi, i-a amintit, în lung discurs,
de-nvingători, de tatăl, mama sa,
şi l-a convins că, numai dacă vrea,
în lupta lui, ca-n orice alt concurs,
Va câştiga.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!