Dă-mi 6 rânduri scrise de cel mai onest om din lume, iar eu voi extrage din ele un motiv să-l spânzur.

citat celebru din Richelieu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi...

Dă-mi azi, sensul vieţii mele,
Dă-mi un gând de dor purtat,
Dă-mi cununa mea de stele,
Dă-mi iubirea ce-am uitat.

Dă-mi duioasa mângâiere,
Dă-mi în palme dulce-alint,
Dă-mi a ochilor sclipire,
Dă-mi şoapte de mărgărit.

Dă-mi a vieţii mele rost,
Dă-mi sărutul tău cu sete,
Dă-mi din viaţa fără cost,
Dă-mi surâsuri alegrete.

Dă-mi din taine neştiute,
Dă-mi atingerea de mână,
Dă-mi din ochi pe cele vrute,
Dă-mi ceva ce-o să rămână.

Dă-mi azi zborul spre visare,
Dă-mi norii ce scriu pe gânduri,
Dă-mi acea iubire mare,
Dă-mi-o scrisă printre rânduri.

Dă-mi senin în vise albe,
Dă-mi a braţelor iubire,
Dă-mi sărutul florii dalbe,
Dă-mi tărâm spre nemurire.

Da-mi somnul pe braţul lumii,
Dă-mi sclipire-n loc de lacrimi,
Dă-mi lumina cald-a lunii,
Dă-mi iubirea fără patimi.

Dă-mi speranţa către mâine,
Dă-mi iubirea ce-am sperat,
Dă-mi lumina care vine,
Dă-mi din toate, am meritat.

Dă-mi să pot să dau la toţi,
Dă-mi iubirea Ta Celestă,
Dă-mi să las şi la nepoţi,
Dă-mi ce tot nu se contestă.

Dă-mi cărări de viaţă lungă
Dă-mi din bunătatea Ta,
Dă-mi iubire să-mi ajungă,
Dă-mi, de Tine n-oi uita.

poezie de Maria Călinescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşteniri

avem drept preşedinte trădător de ţară
ales de cel mai prost popor din Univers
dă-mi, Doamne, dă-mi o rimă nucleară
să-l pot dezintegra cu-n simplu vers

avem şi parlament ales a câtă oară
de cei mai proşti rămăşi în ţara mea
dă-mi, Doamne, dă-mi o altă rimă nucleară
să pot cu-n simplu vers o sută spânzura

şi mai avem din moşteniri totalitare
un hoţ în lege ce ne scuipă-n faţă
dă-mi, Doamne cât mai multe rime nucleare
să-l pot trezi poporul meu la viaţă....

poezie de Iurie Osoianu (5 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnule Bob

Dă-mi mâna!
Chiar fără mănuşă,
Să mă răcoresc în albul tău,
Cel supt,
Din oasele putrezite alor mei...
Dă-mi mâna,
Rumenă, caldă!
Să mă înalţ osie,
În cerul,
Străfulgerului meu...
Dă-mi mâna,
Albului tău,
Geamăn cu mine,
Că-l simt ca magnetul,
Lasă-mă să-l strâng în braţe,
Să-l dau ploilor mele,
Să-l macine mereu...
Îi e foame lui Cronos!
-Nesătulul!

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf dublu. La moartea lui Richelieu care plătea poetului o pensie lunară de 600 de franci

Muri, să-l ierte Dumnezeu! -
Biet cardinalul Richelieu...
Durerea mi-e cu atât mai grea,
Cu cât muri şi... pensia mea.

epitaf epigramatic de Isaac de Benserade din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre rânduri

Stau ascunse-ntre cuvinte
Vorbe calde, vorbe sfinte,
Ce îţi cad din cer pe-o coală
Par că-s scrise cu cerneală

Dar găseşti lacrimi prin ele
Suferinţe, zile grele,
O mătase îngerească
Care vrea să te-nvelească

Tu încearcă, le priveşte,
Fii ce poţi să fii, iubeşte,
Simţi căldura lor în suflet
Cum te-ndeamnă la un zâmbet?

Cel ce e, e lângă tine,
Vrea să-ţi fie pururi bine
Inima citind o ştie
Ritmul ei e poezie

Tu simţi dragostea firească
Mantia dumnezeiască
Rânduri, rânduri... de ce oare?
Nu e tot ceea ce pare?

poezie de Adi Conţu (13 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi

Dă-mi din ochii tăi
Să vadă-albastru din dorul meu căprui.
Şi să-i închid când noaptea
Vorbeşte-a întuneric,
Cu greieri.

Dă-mi din faţa ta
Să râdă alb în golul meu cu riduri
Şi s-o adorm când stele
Aprind din întuneric,
Cu vrajă.

Dă-mi din gândul tău
Să cânte plin în somnul meu de veghe
Şi să-l cuprind când ceaţa
Luceşte-n întuneric,
Cu umbre.

Dă-mi din mâinile tale
Să strângă cald din grija mea străină
Şi să le-alint când luna
Vesteşte întuneric,
Cu frunze.

Dă-mi din buzele tale
Să stingă-n vorbe din focul meu aprins
Şi să le-nchid când somnul
Adoarme-n întuneric,
Cu suflet.

poezie de Gabriela Chişcari (25 august 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai periculos loc din lume (Conform statisticii şi... bancului)

Să vă spun acu pe nume
Cel mai riscant loc din lume,
Ca să-l ştie orice nat:
Unde credeţi? E în pat!

epigramă de Mihai Cucereavii (6 iulie 2014)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie luminoasă...

Femeie luminoasă ca şesurile-n toamnă,
dă-mi gâtul tău, cuib moale cu paseri de azur,
dă-mi mânele, mai pure ca pietrele din râuri —
femeie cu gândirea ca un polen netrebnic
şi carnea ca oricare gândire mai zămoasă.

Femeie, pământ negru, te vreau şi te iubesc,
aş vrea să-l ar, să-l semăn, să-l secer şi să-l macin,
pământ proaspăt în care dormiră toţi ai mei,
pământ tânăr în care mi-i tânără chemarea,
pământul unde-n urmă vreau să adorm şi eu.

Şi vreau — în ciuda celui ce seamănă-n deşert
nisip şi foc, cu umbra la brâu şi soare-n ceafă —
grăuntelui lumină să-i dăruiesc şi apă;
aş vrea să-l ar, să-l seamăn, să-l secer şi să-l macin
şi-aş vrea s-adorm cu grâul cel bun la căpătâi,
pământ, matrice dată din ziua cea dintâi,
în care mă aşteaptă, ca-ntr-o oglindă, chipul.

poezie clasică de Benjamin Fondane din Privelişti (1917)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a fi cel mai bun din lume, trebuie să-l învingi pe cel mai bun din lume.

citat din Dorothy Hamill
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rânduri scrise sub un ulm în cimitirul din Harrow

Copac al tinereţii, mângâiat
De adierea unui cer curat,
Vin singur azi la tine, plin de gânduri,
Eu, care-odată, în atâtea rânduri,
Te vizitam cu-atâţia camarazi:
Prin lume duşi, plâng poate şi ei, azi,
Pierdutul rai! Când urc spre vechea-ţi culme,
Eu tot te mai admir, bătrâne ulme,
Sub ale cărui crengi veneam ades
Către-asfinţit, tihnit să meditez.
La fel şi-acum, în umbra ta vin, iată,
Dar vai! lipsit de gândul de-altădată!
Iar ramurile tale gem în vânt
Şi spre trecut mă-mbie, murmurând
C-un neasemuit de dulce glas:
"Ia-ţi, cât mai poţi, un ultim bun rămas!"
(...)

poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chip celest

Pe-un colţ de cer, rămas al nimănui,
Neinvocat de nimeni niciodată,
Din praf de stele şi quasari, făcui
Doi ochi frumoşi, superbi, căprui de fată!

Pe-o lacrimă ce cade, am aşezat durerea;
Iar pe cuvântul din privire-am pus pecete;
Pe dulci şi roşii buze am picurat tăcerea
Spre-a fi în veci ferită de vorbe indiscrete.

Întunecatu-i păr e golul dintre stele;
Sunt mii de diademe prin el ce strălucesc!
Se pierde-n infinitul de dincolo de ele
Şi-i pieptănat de îngeri; purtat de vânt ceresc!

Din prea mult dor, creat-am un chip frumos de fată!
Să vreau să-l uit, e-acolo! N-am cum să-l uit vreodată!
Din colţul meu de lume cu dor îl voi privi
Pân' voi urca la ceruri, spre a ne logodi!

poezie de Ovidiu Donisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi un motiv să te iubesc, şi voi scrie 300 de cărţi despre existenţa ta.

Guţu Anna Igorevna în Supradoză de gânduri (14 februarie 2014)
Adăugat de Ecaterina Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Europa este bună la multe lucruri, motiv pentru care suntem cel mai mare exportator din lume.

citat din Cecilia Malmstrom
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sclipire de dimineaţă

Soare, dă-mi să beau lumină,
Ca să pot uita de cei
Doi sâni albi, ca de regină,
Ce domnesc în ochii mei!

Doamnă, dă-mi un sân al tău,
Crud, curat, catifelat,
Vreau din cupa lui, de rău,
Bând, să spun: m-am vindecat!

Sânilor, daţi-mi, vă rog,
Drumul mâinii de pe voi,
Ochiul meu, ca un milog,
Vă cerşeşte pe-amândoi!

Ochiule, dă-mi întuneric,
Vreau să-l beau, să uit cu jind
Sânul alb, curat, feeric
Şi balsamul său sclipind!

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (24 martie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi alege inima. Fiindcă creierul nu face pe nimeni fericit, iar fericirea este cel mai bun lucru din lume.

citat din Lyman Frank Baum
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se usucă...

Mi se usucă multe lacrimi aşezate-n foi
Şi pierd în ele gânduri şi o rânduială,
Pierd o emoţie ce pentru voi,
Am supt-o dintr-o veche călimară.

Pierd un suspin ce mi-l înşiră gândul,
Pierd o durere sau plăcere lăcrimată,
Mă simt ca învelită într-un torent de-a rândul
Pe foaie ochii-mi lacrima aştern... o lepădată...

Mă mângâie cu teamă totdeauna visul,
Când rânduri curg din micul meu condei,
El lăcrimează împreundu-mi cântul
Şi zâmbet plâns v-aşterne, poate vrei să-l iei.

Mi se usucă multe lacrimi şi aşa dispar,
Nerăsfoitele, citatele din gânduri,
Le-ascund pierdute-n micul meu sertar,
Poate-n alt timp vor fi frumoase rânduri.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da-mi viata

Dă-mi stelele pentru aţi face o cunună
să ţi le aşez frumos la poalele tale
şi să-ţi arăt cât de frumos este
să iubeşti
Dă-mi luna şi ţi-o voi pune la capătul patului
ca în fiecare noapte să-ţi lumineze visele
ce le ai, alături de mine.
Dă-mi viaţa, iar în schimb,
ţi-o voi da pe a mea,
căci singur, nu vei putea trăi
niciodată.

poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile sunt adaptate a acţiona asemeni asistentelor şi educatorilor din
primăvara copilăriei noastre, din simplul motiv că ele însăle sunt copilăroase,
pripite, prostuţe, cu vederea scurtă într-un cuvânt, toată viaţa lor sunt asemeni
unui copil matur, o fiinţă intermediară între un copil şi un matur, ce nu reuşeşte a
fi nici una, nici cealaltă, dar care este un om în cel mai strict sens al cuvântului.
Luaţi în calcul cât timp se va juca o tânără cu copilul zi de zi, dansând şi cântând împreună cu el; iar apoi luaţi în calcul cât poate face un bărbat din toate acestea dacă ar fi pus în locul ei, chiar dacă ar fi mânat şi de cele mai bune intenţii din lume!

Arthur Schopenhauer în Despre femeie
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mai dă-mi mamă două palme
să mă pălmuiesc cu ele
să-ţi iau aerul din piept
când te strâng la despărţire
să-mi mai dai şi două fire
de priviri înlăcrimate
să-mi scrâşnească-n amintire
neuitate...
Mai dă-mi mamă două palme
două
câte una din iubire!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locul cel mai periculos din lume

Locul cel mai periculos din lume
E patul, unde în afară de amor,
De spunem lucrurilor pe nume,
Optzeci la sută dintre oameni mor.

epigramă de Paul Constantin (12 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!