Crucea mulțumirii
Nu doar cuvântul are, de daltă, bunul rost,
cu sufletul la gură, cioplind cântări de pace,
nu doar lumina lui, cu bucurii, îmi coace
anafora-mpăcării în rugile de post.
Tăcerile-balsame își ung, pe suflet, rostul,
când gura jinduiește a blestema smochinul,
ce spre îngenunchere roditu-și-a preaplinul,
să-mi tulbure adâncimea, ce o colindă postul.
Ți-am fost atât de oarbă a te vedea în cale
și-atât de asurzită la șoapta de măslin,
Am fost-o pată a beznei pe Marele-ți velin,
ce-mi lumina simțirea în răsărituri pale...
Dar crucea mulțumirii își urcă-n piept alaiul,
să calc prin suferință, întru-a simți ce-i Raiul.
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre lumină
- poezii despre gură
- poezii despre suferință
- poezii despre smochine
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre pace
- poezii despre măslini
Citate similare
Parfumul amintirilor
Nu știu cum faci,
că-mi alipești sufletul doar de oameni minunați,
iar din parfumul amintirilor
împletești un curcubeu,
să nu calc singură prin Lumina Poeziei.
Smerind uitarea,
mi-l colinzi harnic prin sânge,
alăptându-i pulsul cu plămăzile neuitării,
ca să-și triumfe prin lacrima de bucurie,
zvârcolindu-se pe foi, potopite de vers,
lumina suptă din ochi radianți,
fericindu-mi urcușul spre rodnicie...
Tu, Doamne, ne dai cunoașterea
și recunoașterea ne-o cântărești
cu a Luminii balanță...
Pentru clipa desăvârșită, trecută prin sufletul,
îngenuncheat la Iubirea Ta, Supremă,
cuvântul meu știe doar să-Ți sărute șoaptele:
"... precum în Cer, așa și pre Pământ!",
ca să-și ducă talpa fericită pe cărarea
ce nu uiți a o împrospăta
cu explozia unui nou parfum de amintiri,
adunat din inimi împlinite cu Lumina iubirii Tale.
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre iubire
- poezii despre amintiri
- poezii despre versuri
- poezii despre sărut
- poezii despre sânge
- poezii despre puls
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Iisus - infinită lumină
Din iubirea divină plămădită lucrare,
Cu suflet de-anafură din Duminica mare,
Croită din trupul sfânt, cu lut fără moarte
Și lumii, trimisă de Cer, a feriri de păcate.
IISUS, botezat de Maria-n iubire maternă,
Crescut în imensă iubire, de mâna paternă,
Ne-a fost hărăzire, Lumină, de rău nepătată,
Pe bezna, ce colții din noi alăpta, necurată...
Dar, goi de credință-am stivit Lumina orbită,
I-am pus rușinoasă cununa de spini înflorită,
Din lemnul, menit a fi scut la viață și moarte,
Cioplitu-i-am crucea, povară de suflet și spate
Și n-a fost destulă, smerenia lui... Prin cruzime
băut-am prin cuie tot sângele-i pur... Mi-e rușine
a scrie de creierul lânced, iudit a se stoarce
prin gânduri stupide spre mâna nebună-a-le face...
Prin moarte-a călcat, ispășindu-ne, oarbă, cruzime,
Doar ruga-și urca spre Tatăl, puteri să-i împline,
Ce sufletul lui aduna în căușul de palme divine,
Să-l pună în trupu-i, ce nu s-a gemut în suspine...
Din nou ÎNVIEREA-I coboară din Palma divină
Pe noi, păcătoșii, ne crede, iubește, cu milă,
Ne-mbracă, pe suflet, iertarea, destulă și plină,
Ne-ncrede: "Hristos a-nviat!", primiți infinita-i Lumină!
O, Lume, ai dreptul a-ți pune Lumina eternă pe față,
Plămâni-a smeri cu-ndrăzneala, de-a plânge-n tăcere,
Doar dacă în suflet porți unica-i, dreaptă povață
Și-ngenunchezi la Iubirea-i,
răsplată la, oarbă, a noastră cădere...
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre rușine, poezii despre creștinism, poezii despre botez, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre trup și suflet sau poezii despre viață
O mână întinsă...
O mână întinsă spre Tine, Doamne,
Mă-nalță din dureri spre plăceri,
Spre lumina de vis, spre iubire,
Spre ieșirea din trecute tăceri.
O mână crescută din bunul pământ,
Cu ierburi, cu pajiște-ntinsă,
Cu munții ce-au fesuri de brazi,
Vrea rugămintea de mamă atinsă.
Păsări din zbor și stele din nalt
Să-mi fie prin dânsa aproape în viață,
Raiul măreț pentru copiii copilului om,
S-aducă speranță, nu tulbure ceață.
Mâna-i întinsă, primește-o la Tine,
Dăruiește-i nemuritor împlinire,
Pace în suflet și nu întunecimi;
Dă-ne o fărâmă din veșnica iubire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre copilărie, poezii despre visare, poezii despre tăcere sau poezii despre stele
De ziua mea
Bucurii mărunte și urări...
Pe obraji săruturi înfloresc...
Vin prieteni dragi de sărbători...
Mulți, formal, îmi spun cât mă iubesc.
Ce-mi doresc?! Ca bunul Dummnezeu
Să-mi dea mulțumire sufletească,
Suflet nobil candelă aprinsă
Și prinos de faptă-mpărătească.
Pace pentru tot acest popor
Neîngenunchiat și păcătos!
Drumul vieții nu-mi fie ușor!
Dar în suflet fie-mi luminos...
Vreau umbrind la crucea lui Hristos,
Să sorb stropi din sângele iertării
Și mai vreau să-mi fie de folos
Caldul legământ al împăcării.
Vreau să gust din mustul amărui
Azi, al neputinței pământești,
Ca în veșnicie să mă sui,
Tot mai sus, pe culmile cerești.
Vreau să simt din greul celor mulți,
Frig și foame, sete și dureri
Alergând prin secetă desculți,
Liberi spre divine mângâieri...
Vreau să las genunchiul mai apoi
În mătănii și în rugi fierbinți,
Căci când nimeni nu mai e cu noi,
Doar Tu, Doamne, vii și ne alinți.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere, poezii despre urări, poezii despre sărbători, poezii despre prietenie sau poezii despre prezent
Lume priponită
în mine arde-o lume priponită
de crucea vieții fără de-ntuneric
aprind un lemn de gând
dau foc iubirii
întorc spre cer privirea-ncețoșată
și-ascult cuvântul
cel dintâi din punct
de foc de-argint din lemn
sau fier
sau aer
prin apă calc
și simt că mă scufund
o mână cât o frunză de măslin
mă scapă
ridică umbra-n mine
ca pe-un zid
și știu că într-un unghi al lui
al zidului
m-așteaptă
înțelepciunea firii să-mi înalțe
inima-n ceruri peste ceruri albe
și sufletul
în pasăre de foc
mi-l lasă
cenușa lui să-mi fie far prin lume
din spirit aspru mă ridic
și-n creste
înzăpezite îmi trimit și visul
și frica
frământarea și căderea
când lumina
la ceas de taină reaprinde
viața
e chipul chip al chipurilor aspre
blândețea nu se vede
se trăiește
se pictează
din fir de iarbă
scânteia prinde forță
din lemn din apă și metal
spre gheață
în gheață înnoptez
apoi răsare
el, forța vieții, blândul, asprul
soare
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre forță, poezii despre înțelepciune, poezii despre zăpadă, poezii despre păsări sau poezii despre pictură
Tristețe
Tot ce am în viață e tristețe
În ochii mei durere și necaz
Nu am cuvinte care să mă învețe
Nu am decât regrete și lacrimi pe obraz
Și sufletul meu arde de atâta suferință
Pierdut în umbra morții în fiecare zi
Tot ce iubesc ramane astăzi umilință
Si inima tăciune a morților cei vii
Nu văd decât o umbră a zilei ce a fost
Nu văd speranță oarbă sau vis de fericire
Rămâne doar otrava iubirii fără rost
Și zilele amare raspaltă în nemurire
Raspata unui cost
Și întind a mele mâini spre Dumnezeu
Și trup și suflet Lui se-nchină
Iubirea s-a eternă va exista mereu
Și-n suflet am doar pace și lumină
poezie de Grigore Ovidiu (13 noiembrie 2013)
Adăugat de Grigore Ovidiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre moarte, poezii despre învățătură sau poezii despre zile
Deschide-mi ușa
E timpul când colinda dulce își cântă lerul
Cum ciocârlia înspre cer și-înaltă trilul său...
Doar pentru mine cerul astazi și-închide poarta,
Mantia norilor mi-ascunde astăzi dorul greu.
E seara sfântă de colinde, dar ce durere-n suflet,
La tine la fereastra, colindul am venit să-ți cânt.
Colinda strămoșească, la fel ca lacrima, azi curge,
Căci astă seară plâng, amar îmi este sufletul...
Azi bucuria mi-e departe, tristetea-n inimă apasă,
Tot mai amar și mai sărac, Crăciunul este fară tine.
Primeste-mă în casa sufletului tău, mi-e frig iubire,
Cu caldul brațelor, cuprinde-mă, că-mi este dor...
Nu vreau să plâng în astă seară, e seara lui Isus
Dar cum să fac? Tu ești departe, doar gândurile, nu ajung.
Doar amintirile-s la tine, alintă-le cu glasu-ți lin;
Tristețea să-mi alungi, la piept să mă cuprinzi.
Deschide-mi ușa, să te colind în astă seară am venit,
Lumina sfântă de Crăciun, îmi poartă dorul ce mă arde.
Că nu mai știu demult, ce este aceea sărbătoare...
Nu știu nimic fără de tine, cât imi doresc a fericirii cale.
Fii tu steluța mea albastră, pe cerul nopții mele triste;
Lumina în inima tu să-mi aprinzi, să știu că nu visez.
Când magii vor porni, cu daruri, în drum spre Betleem,
Și-or ninge fulgii reci pe suflet, spre cer o să privesc.
Tu știi cât îmi doresc să fiu acasă, de ani de zile nu ajung,
Și sărbătorile-s amare, departe de tot ce nu-i român.
Te-aștept in visul meu de noapte, de mine tu să-ți amintești
Și poate te transformi în moșul, ce poartă daruri azi la toți.
Dar mie daruri nu-mi aduce, fii darul meu, de poți
Tu inima să-mi porți iubire, să am pe lume azi un rost.
Când îngeri cânta-n ceruri fericirea, că s-a născut Hristos,
Eu plâng... și cânt colinda tristă, căci știu că mă aștepți.
poezie de Maria Nedelcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre tristețe, poezii despre seară sau poezii despre noapte
Crucea morții
Opaițul pâlpâie-n tabloul
În care-un prinț cu chip urât
Stropit de pete de lumină
Într-un întuneric mohorât,
Adună sfetnicii-n consiliu
Și-aceștia-n mintea lor socot
Pe cine va sorti azi morții,
Nesăbuitul lor despot
Un împărat al sărăcimii
Venit călare pe asin
Cu duhul binecuvântării
Și blând ca ramul de măslin,
Purtat fără coroana Romei
Prin mândrele cetăți de coastă
A sosit, zic ei, momentul
Să scape tronul de năpastă
Mort vacarmul. E tăcere
Și pe cer s-a stins lumina
Doar Maria le citește
Jurilor pe frunte vina,
De-ași fi-năbușit căința
Care-n inima lor plânge
Pe când Ponțius își spală
Mâinile-ntr-un vas cu sânge;
Opaițul pâlpâie-n tabloul
În care-un prinț cu chip urât
Adună sfetnicii-n consiliu
Să hotărască doar atât:
Cu mâna lui plină de sânge
Va face astăzi jocul sorții
Pe când în jur legionarii
Gătesc în tihnă, crucea morții.
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre vinovăție, poezii despre promisiuni sau poezii despre plâns
Lumina a fost purtată de îngeri
Lumina m-a vizitat azi noapte
Mi-a relatat despre creație divină
Am răsuflat prin stele căzătoare
Lumina din lumina s-a risipit spre nori
Odată ce viața a fost dată.
Lumina a fost purtată de îngeri.
Nu încerca să-mi mulțumești!
Eu am ales libertatea deplină
Nu am făcut nimic forțat,
Ci din iubire pură, sinceră,
Și adierea vântului îmi e vindecarea
Unui suflet ales de Divin.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mulțumire, poezii despre îngeri, poezii despre vânt, poezii despre stele căzătoare sau poezii despre sinceritate
Lumina
Lumina pe care nu o poți vedea
Să află ascunsă în inima ta
Lumina pe care nu o poți vedea
Luminează-n taină calea ta.
Lumina pe care nu o poți vedea
S-a născut odată cu tine.
Ea este în ființa ta,
Și te călăuzește doar spre bine.
Lumina pe care nu o poți vedea
E splendidă și frumoasă ca o stea,
S-a ascuns după un nor
Și așteaptă să răsară luceafărul, sfetnic călător.
poezie de Vladimir Potlog (17 noiembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Vladimir Potlog despre lumină, poezii despre naștere, citate de Vladimir Potlog despre naștere, poezii despre inimă, citate de Vladimir Potlog despre inimă, poezii despre frumusețe sau citate de Vladimir Potlog despre frumusețe
Si se facu lumina
Si se facu lumina,
Iar cerul se-negri.
Si omul fu creat
Doar pentru a muri.
Si se facu lumina,
Iar raiul se-ncalzi.
Si marul fu mai copt
Doar pentru-a ispiti.
Si se facu lumina,
Si se deschise haul,
Iar El intreg fu bine
Doar pentru-a naste raul.
Si se facu lumina,
Si ura incolti,
El deveni iubire
Doar pentru-a pedepsi.
Si se facu lumina,
Si ochiul Sau orbi,
Iar iadul fu creat
Din gandul Lui de-o zi!
poezie de Carmen Petraru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre iad sau poezii despre devenire
Zgârcită-a risipi
Zgârcită, de când sunt, a-i risipi trecutului lumina,
O neclintire-a firii încearcă trup a-mi cimenta
Și calc desculț pe amintirea caldă ca țărâna,
Spre o furtună nouă, pretinsă-a mă gusta...
Fragilă, bob de rouă, apuc de mâini speranța,
Când murmură în sânge explozii noi de vis,
Căci iarăși zi de vară îmi toarce dimineața
Din caierul ispitei pe fus de dor încins...
Și, Doamne, mă dai clipelor spre torturare,
Căderea asfințitului o rupi de-al meu destin,
Ce mult aș vrea acum să fiu născută floare,
Să trec numai o dată de-al focului festin...
Cerneala-n mov îmbracă condeiului sfiala,
Cuvântul îmi zâmbește-a grație plenară,
Cu macul roșu-și unge obrazul călimara,
Pân' creierul clocește decizia finală...
Greu "nu" se năpustește pe buzele crispate...
Tristețea-mi bea oglinda în verde colorată,
Își sigilează inima protestul... visând prioritate,
Dar ce să fac... sunt firi, ce trec furtuni o dată...
... e un miraj izvorul ce în pustiu se-arată,
Un rod al însetării cu ce ești încercată,
Dar Geana de lumină, ce-n cale ți-l arată,
E semn, că regăsirea ți-e binecuvântată...
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zgârcenie, poezii despre verde, poezii despre trecut, poezii despre rouă, poezii despre proteste sau poezii despre priorități
La mulți ani, dragă Natalia!
(Nataliei Botnar la 30 de primăveri)
Lângă Darul de Copii, plămădit cu îndemnare,
Din imense bucurii și iubirea cât o mare,
Ai lipit de al meu suflet cu lumină ziditoare,
Suflet tandru de coplă, întru binecuvântare.
Mi-ai îngăduit-o, plină, bucurie neaflată,
Primăvară colorată, cu desăvârșiri de floare,
Cum ai potrivit să fie-o Ană dulce și curată
Fiului, atât iubit, partea lui, de-ngemănare?
Norocoasă fă-i și urma, ce păși-va cu iubire
Spre un viitor prosper, din vise către-mplinire,
Sănătatea ei vheghează cu imensă dăruire,
Să rodească fericită lunga-a vieții prelungire.
Și dă-i copilași isteți în menirea feminină,
Cununa ei, maternă cu lauri o împlină,
Eternul să ni-l ducă prin spor de rădăcină,
Lumina-ți, ce-ai zidit-o, să dăinuie-n lumină.
Eu, Doamne, mă înclin, de Marele-ȚI Minuni
Și nu mă corecta, de uit cuvântul noră...
Cu fiecare rugă, destulă, IUBIRE, cer s-aduni
În inima de mamă, ce nora, ca pe fiică, o adoră!
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre mamă, poezii despre bucurie, poezii despre viitor sau poezii despre sănătate
Iubire și lumina
În lumea ta rătăcitoare
Când pașii ți se-mpleticesc,
Cheamă lumina călăuzitoare
Și spune, Doamne, te iubesc!
Când ochii-ți se-mpăienjenesc
De lacrimi gele-n suferință,
Spune doar, Doamne, te iubesc,
Și vei vedea o luminiță!
Când întunericul cel greu
De peste tot te copleșește,
Tu nu uita de Dumnezeu,
El e lumina care te iubește!
Cănd crezi că-i greu, c-ai pătimit,
Încearcă doar de-ți amintește,
Că pentru noi S-a răstignit
Iisus, și-atunci Îi mulțumește!
Când frică vei simți și groază
Venind din locu-ntunecat,
Lumina-ți va veni pe-o rază
Căci azi Htistos a înviat!
Florentina Mitrică (19 aprilie 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre întuneric, citate despre suferință, citate despre religie, citate despre prezent, citate despre mulțumire, citate despre groază, citate despre frică sau citate despre creștinism
Caut lumina...
Caut lumina divină,
Sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată, făptura omenească,
Și ca văzduhul, suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată,
Să-mi răsfăț inima flămândă,
Ca noaptea, de stele înfometată,
Și ca viața, de iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc și frumusețea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost să trăiesc.
Dar, unde-i lumina divină?
La câți ani, lumină?
Și iubirea visată...
La ce distanță-i de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Căci, încă mai rezistă și are vise.
Și, ce este lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toții până la moarte,
Decât, Sfânta înțelepciune,
Sau pacea și armonia oamenilor,
În lume și-n toate.
poezie de Valeria Mahok (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți
Caut lumina...
Caut lumina divină, sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată făptura omenească
Sau ca văzduhul suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată să-mi răsfăț inima,
Ca noaptea instelată
În viața mea sau peste iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc și frumusețea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost să trăiesc.
Dar unde-i lumina divină?
La câți ani lumină?
Și iubirea visată...
La ce distanță de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Că încă mai există și are vise.
Și, ce sunt lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toții până la moarte,
Decât sfânta înțelepciune,
Sau pacea și armonia oamenilor
În lume și în toate.
poezie de Valeria Mahok (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsfăț
Lumina întunericului
Cum să mă despart
de Floarea-de-Colț?
Iubirea-i piatră de granit,
nu pot, iubito, să-nțeleg
cum timpul se opune,
când două inimi se doresc
și se unesc cu-n nume.
Stau în genunchi
rugându-mă la tot ce-i sfânt,
la Muntele Măslin mă duc,
vrând să mă reculeg.
De ce să-mi taie brazii verzi,
de ce să-mi ia și munții,
de ce câmpiile să ardă,
de ce sa moară pruncii.
Aștept lumina Lui să vină,
iar întunericul să plece.
poezie de Ion Răduț din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți sau poezii despre sfințenie
Timpuri
Timpuri grele împovărează umerii vechii țărâne,
Când nu știm ce foc aduce lumina zilei de mâine.
Veșnic cântă orologiul lumii pline de sfârșituri,
Pe când viața își încheie simfonia doar în chipuri.
Oameni fără de valoare fură pâinea unor neamuri
Și se roagă în biserici purtând fel și fel de hramuri;
Într-o lume-n care unul calcă viu peste dreptate,
Tot acela se-amăgește năziund spre demnitate.
Și mari vise își destramă firul fără tălmăcire,
Pierzându-și apoi lumina într-un hău de amăgire;
Cei ce caută frenetic cheia tainei către soartă,
Își fereacă pe vecie simpla fericirii poartă.
Timpul trece fără milă și în goana lui amară,
Omenirea înnebunește în trecerea ei fugară.
Însăși viața e o luptă pentru rostul ei în lume,
Cu stindardul de izbândă doar uitarea unui nume.
poezie de Alexandra Chirvasitu (9 august 2014)
Adăugat de Alexandra Chirvasitu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre uitare sau poezii despre sfârșit
Vestind Cuvântul
Colindă sufletul în șoaptă
Prin satul înghețat de frig
Și în miros de pâine coaptă
A nașterii durere strig,
Și casele intră-n colindă
Uitând parcă de rostul lor,
Prin fumul coșului să prindă
Din veșnicia fulgilor,
Totul se-mbracă în lumină
Și stâna ce desparte zări
Se urcă-ncet în rădăcină,
Devine far prin depărtări,
Când colindăm întreg pământul
Vestindu-i Nașterea mereu,
Vestim că s-a născut Cuvântul
Ce va spăla păcatul greu.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre pâine, poezii despre gheață, poezii despre fum sau poezii despre durere
Sufletul tău își va răspândi lumina doar atât timp cât ești sincer cu tine însuți
Teodor Dume (august 2021)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Teodor Dume despre lumină, citate despre timp, citate de Teodor Dume despre timp, citate despre suflet, citate de Teodor Dume despre suflet sau citate despre sinceritate