Ceaiul de la ora cinci
Mă minunez, plutind pe-un cer închis,
De clipe-n zbor, cu aer de paradă,
Ce se-mbulzesc la porțile de vis
În care sunt primite ca o pradă.
Am aripi ce-mi zvâcnesc în tâmple-a zbor,
Sau poate-a naufragiu-n mări de sânge
Al unui timp când gândurile mor
Și nimeni, dintre cețuri, nu le strânge.
Arunc mirări albastre-n jurul meu,
De-acolo, de prin cerul de cuvinte,
La voia unui zar lipsit mereu
De cifre-n întunericul din minte.
Ajung și eu la porțile de vis,
Dar dincolo de ele-i o trezire
În clipe care nu s-au sinucis
Și-mi fac un ceai cu-aromă de uimire.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre timp
- poezii despre ceai
- poezii despre întuneric
- poezii despre zaruri
- poezii despre visare
- poezii despre sânge
- poezii despre ore
- poezii despre moarte
Citate similare
Aveam un vis că pot să zbor ...
Aveam un vis că pot să zbor,
Să mă înalț pe-un colț de nor
Și-n palme, strâns, să țin o stea,
Ca pe un pui de rândunea.
Să stau cu luna la taifas,
Să depănăm tot ce-a rămas
Nespus, până în zori când pier
Toate sclipirile din cer,
Când în străfund de orizont
Doar zori de zi mai sunt în cont.
Aveam un vis că pot să zbor,
Dar astăzi nu e niciun nor
Pe-al cărui colț să mă ridic,
Așa că de la vis abdic
Și cu aripi de vis înfrânt
Ce se vor zbate pe pământ,
Mă voi trezi din dor de zbor
Doar încă-o dată ca să mor...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înfrângere, poezii despre prezent, poezii despre dor, poezii despre dimineață sau poezii despre aripi
Treziți-vă!
Pluteam ușor prin liniștea din jur
Pe aripi zdrențuite de milenii
În zborul prin întinsele-mi domenii
De pe Pământul încă imatur.
Un zbor prin întuneric și lumină,
Prin ură și iubire sau prin vis,
Prin munți semeți ori peste un abis,
În zile reci sau nopți cu lună plină.
Aud, de la un timp, suspinul greu,
Un geamăt dintr-o cruntă suferință
Al mamei ce vă crește cu credință:
Natura ce-o tratați ca neființă.
Treziți-vă! Atunci, din zborul meu
Am să arunc pe cer un curcubeu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zile, poezii despre suferință, poezii despre prăpăstii, poezii despre promisiuni, poezii despre noapte sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Iubirea ta
Iubirea ta-mi era torențială
Și-mi inunda tot ce-ndrăzneam a fi
Sub cerul ce-mi era și noaptea zi,
Iar inima-mi bătea, demențială.
Mi se scurgea prin sânge în torente
Și-mi distrugea prin minte, rând pe rând,
Obstacole-n potecile de gând,
Punând mereu pe suflet noi amprente.
Venea precum șuvoaiele de munte,
Învălmășind răspunsuri cu-ntrebări
Ce își aveau final în exclamări
Ce nu puteau torentul să-l înfrunte.
Mă cuprindea în brațe languroase
De lavă, și de gheață, și de dor,
Atât de strâns și înfricoșător
În menghina cuvintelor duioase.
Iubirea ta mi-a fost catastrofală
Când m-a-nvelit ca un sicriu închis
Și m-a-ngropat sub umbra unui vis,
Atunci când s-a pornit, torențială.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre sfârșit, poezii despre munți, poezii despre iubire sau poezii despre gânduri
Vulturul de vis
Pe aripi de zări, uneori,
sau, poate, pe-un nor călător,
apar, producându-mi fiori,
imagini c-un vultur în zbor.
E-același, puternic și trist,
plutind liniștit pe un cer
pictat ireal de-un artist,
al artei umil mesager.
Își poartă misterul tăcut
și pare un vultur de foc
atunci când, pe cer apărut,
îi face doar Soarelui loc.
Îmi pare din timpuri desprins,
contrast între piatră și lut,
stăpân peste-un cer necuprins
sub care se simte pierdut.
Dar, azi, nu mă las captivat
și, clar, am să-i spun, m-am decis:
-Tu ești doar un gând ce-a scăpat,
ești vultur, dar numai în vis.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulturi, poezii despre artă, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre pictură sau poezii despre lut
Fulg de iubire
Privirea ta ți-a însoțit suflarea
cu care mă înalț și-acum spre cer
în bucuria vântului când marea
o mângâie cu aripi din eter.
Erau în ea scântei mângâietoare,
era căldură și era ceva
ce mă făcea să cred că nu din Soare,
din ei venea lumina ce-mi purta
Întregul zbor spre locuri neștiute,
cu bucurii simțite doar în vis,
prin universuri noi, nestrăbătute,
cu străluciri ce nimeni n-a descris.
Iubita mea, un fir de păpădie
e, sigur, mult mai greu de ce simt eu
acum, când am aflat că mi-ai dat mie
iubirea ta. Mă va-nălța mereu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre bucurie, poezii despre vânt sau poezii despre Soare
În aer totul e un zbor
Ai uitatat pe masă bucuria
rămasă-n bucate sfințite,
în liniștea înaltă cât o clopotniță
din care bat clopotele învierii.
Într-un sat cu biserica pe dealul viei
unde pomii înfloriți sunt în sărbătoare,
oamenii respiră-n clipe fermecate
cuvinte dătătoare de viață.
În aer totul e un zbor
prin care se joacă lumina.
Se simte plutitor-n volute cântul
cum se înalță din inimi de copii,
îngerii se opresc și-l ascultă.
Cu ochii mai senini ca cerul
privesc în oglinzi albastre
cum se deschid porțile iubirii
mai înainte de semne.
Ea simte o ușurare,
o visare sub o pânza de pe ochi
ce se dă la o parte
cu un sărut fierbinte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre viață, poezii despre sărut, poezii despre sărbători sau poezii despre sat
Întrebări
Sunt gândurile mele, sau difuzii
de raze fade care se reflectă
din lumea ce se-mpiedică-n confuzii,
lovind în bariera circumspectă,
a unei minți ce s-ar dori perfectă?
Sunt aripi ce mă poartă, sau iluzii
de zbor înspre adâncuri de lumină,
cernând avid prin sita de concluzii,
cu ochii minții, doruri ce se-alină
doar în iubirea fără nicio vină?
Sunt prins în vraja dulcilor efuzii
a unor sentimete ce mă-mbată
și-au devenit, în inimă, intruzii
ce-alungă orice pată-ntunecată
readucând lumina de-altădată?
Să fie, printre-atâtea deziluzii,
un semn divin, să fie-un dar ceresc,
ori poate-a' Universului perfuzii
ce fac să simt cum aripi noi îmi cresc
atunci când o privesc și o iubesc?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre perfecțiune, poezii despre ochi, poezii despre minciună sau poezii despre inimă
Vacarmul egretelor
Atâtea gânduri vin și se adună
De parcă le e teamă de un zbor
Din tremurul de buze, în furtună...
Și, Doamne, ce vacarm asurzitor!
În toate ești același înger care,
Purtat de aripi în destinul meu,
Îmi e lumină călăuzitoare
Pe marea-n care călător sunt eu.
E-o ceață stranie prin orizonturi
De judecăți și valuri ce se zbat
În marea zbuciumată între fronturi
Cu lupte pentru calea de urmat.
Se-adună gânduri stoluri de egrete
De-un alb desăvârșit în zborul lor
Pe-un cer lipsit de nori și de regrete
Din visuri ce revin, amăgitor.
Se-adună, fac o larmă-asurzitoare,
Dar, dintr-odată, liniște. Ciudat!
Prin ceața ridicată-n depărtare,
Se vede o lumină. Au plecat.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori sau poezii despre frică
Cheiul de foc
O teamă absurdă m-apasă
și sufletu'-mi tace chitic
făcându-se, parcă, mai mic,
iar inima-mi zace, sfioasă.
Îmi trec încă-o dată o mână,
încet, sub cămașă, la piept,
căci mintea mă-ndeamnă s-accept
că rana ce-o am e-o fântână
din care îmi picură sânge
pe care nu pot să-l opresc.
Scot mâna ușor și-o privesc,
iar pumnul deodată se strânge
la gândul că mintea mă minte
iar locul ce arde e-un dor
pe care el, zeul Amor,
cu mica-i săgeată fierbinte,
l-a pus, într-o joacă de zeu,
în pieptul de-un timp dezvelit
pe-un suflet puțin amorțit,
la râul de sânge, un cheu
la care, plutind nevăzută,
iubirea, venind ca un vis,
pe-un drum sinuos, dar precis,
să intre, ușor, neștiută.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri sau poezii despre jocuri
Viața noastră este o continuă lecție de zbor. Ea începe cu un zbor incredibil de frumos în visul copilăriei, un vis de care ne vom aduce aminte mereu. Apoi ne cresc aripi imaginare cînd ne îndrăgostim, când privim cerul nopții, când alergăm desculți prin iarbă, când admirăm păsările și creștetul munților. Cu toate acestea, în cea mai mare parte a ei, viața e un zbor cu aripi de plumb, pentru că trebuie să le întindem o mână celor aflați în suferință, pentru că trebuie să ne ținem apropiații de mână când trecem peste obstacole grele. Într-un final, sufletul nostru ne părăsește cu fâlfâitul unor aripi mute și nevăzute de nimeni.
Ionuț Caragea în Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre zbor
- citate despre visare
- citate despre viață
- citate despre superlative
- citate despre suflet
- citate despre suferință
- citate despre sfârșit
- citate despre păsări
- citate despre plumb
- lecții de engleză
Mâna din vis
Aș vrea să știu pe care parte sunt
în visul cu o apă ce desparte
tărâmurile vii de cele moarte
și drumuri în destinul ce-mi înfrunt.
Nu pot s-aleg și simt că, singur, eu
sunt de o parte, dar și de cealaltă,
în clipa-n care, mâna ce mă saltă,
e cea pe care-o-ntind când mi-e mai greu.
Iar timpul pare,-n vis, un infinit
în care nici nu mor, nici nu trăiesc,
ci doar aștept lumina s-o zăresc.
În viața-n care multe-am împlinit,
e doar un vis prin care mai pășesc
cu mâna-ntinsă, parcă a cerșit.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini, poezii despre infinit, poezii despre cerșetorie sau poezii despre apă
Sonet în zbor de albatros
Pe cerul înserării se adună,
În străluciri de aripi sidefate,
Mirabilele păsări de furtună,
În zbor tăcut, din zări îndepărtate.
E seara lor, atât de așteptată,
În care vor uita și depărtări,
Și vântul, frigul, chinul de-altădată
Când între ei erau atâtea mări.
Vor transforma fiorii în extaze
Sub cerul ce-i îmbie cu frumos
În seara-n care ultimele raze
Alungă-n depărtări un albatros.
În zborul singur înspre veșnicie,
E împăcat cu ce va fi să fie.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre păsări sau poezii despre frumusețe
Ecoul clipei de încântare
A fost o clipă, o străfulgerare
a unui gând ori poate-a scânteiat,
pornită din ecouri de-ncântare,
o floare dintr-un vis îndepărtat.
Am vrut să-i vin, cu-aceeași strălucire,
în calea dintr-un timp ce se grăbea
să treacă prin a palmei adâncire
pe-o linie din care ea lipsea.
Nu s-a oprit, dar mi-a lăsat-o mie,
gravată cât o viață de iubit,
armonioasă ca o poezie
cu început, dar fără un sfârșit.
Îmi e și-i sunt ecou de încântare
acum și prin eteruri cât vom fi
în alte clipe de străfulgerare
ce-or scânteia și-n veci ne vor uni.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre poezie sau poezii despre grafică
Ego
Eu sunt aici, mereu aproape,
Sunt liniștea plutind pe ape,
Curajul de-a vorbi deschis,
Puterea cald-a unui vis
Și patima care nu minte,
Găsiți-mă... printre cuvinte.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre cuvinte sau poezii despre curaj
Din negura timpului apărut,
la porțile Olimpului am bătut.
Porțile larg s-au deschis
și am împlinit un vis.
catren de Dumitru Delcă (martie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Olimp
Sunt o pasăre
de pradă cuprinsă de pasiune
zbor deasupra mării
ca un vis frumos mă văd
pescuind balene de material
plastic dat cu antiderapant
mă rotesc în jurul soarelui
și un frig hipnotic trage de la vest
chemarea-mi nimeni n-o aude
măsor cu sufletul nisipurile
ce se aștern sub mine
bat din aripi într-o mișcare
interpretabilă și rece este apa
sunt o pasăre de pradă strig
pescărușilor de lut nears
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre mișcare sau poezii despre balene
Zbor de avatar
Citești aceeași carte, iar și iar,
Știind că te vei pierde printre rânduri
Ce vor intra în lumea ta de gânduri,
În care ți-ai creat un avatar.
Și se întâmplă ca închipuirea
C-un zbor înalt, pe aripi îngerești,
Să îți transforme lumea-n care ești
În cea în care îți găsești iubirea,
O lume-n care nopțile albastre
Alungă demonii ce le străbat
Când îți aleg tăcerea ca sabat
Și dănțuiesc pe ringul dintre astre.
Acolo, tu, în zbor de avatar,
Petreci un timp ce trece liniștit
Prin amintiri în care ai iubit...
Citind aceleași rânduri, iar și iar.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lectură
În urma mea porțile cerului s-au închis
fiara din fiară crescută
brațele tale
ca niște ierburi de lână
se înfășoară
de-a lungul trupului meu
și cum umbli în mine
carne tremurândă
prin cotloanele sufletului
prin umăr prin oase
frunze alb albastre
în întunericul deja tocmit
doar ochii tăi
hăruiți cu lumină
de nimfă
mai strălucesc
dragostea ta
o furtună
și trupurile noastre flămânde
ca niște fiare vrășmașe
sfâșiindu-se
eu îți sorb lacrimile târzii
tu îmi bei sângele
cu o voluptate nebună
de data asta în locul buzelor
mi-au crescut aripi de fluturi
în locul ochilor am frunze de prun
și piept de vultur
și suflet de cuc
și mersul meu e înălțare
și brațul puternic
în urma mea porțile cerului s-au închis
definitiv
Share on FacebookShare on TwitterShare on Linkedin
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere, poezii despre trup și suflet, poezii despre senzualitate sau poezii despre lână
Final
Îmi sprijin o tâmplă pe-un vis ce-mi șoptește
Atâtea și-atâtea cuvinte prin piept,
Încât mi se pare că-n inimă-mi crește
Un vers nesfârșit, c-un final ce-l aștept.
Și-mi sună cuvintele-acelea a clopot,
Și bat darabanele-n sufletul meu
De parcă mi-e sângele-o mare în clocot
Pe care-s corăbii și-n ele sunt eu
Legat de catarge cu lanțuri de teamă,
Cu ochii în sarea din creasta de val
Ce vine, și urlă, și parcă mă cheamă
Să merg în străfunduri pe-un pat abisal,
Să duc în uitare albastrul de Lună
Și roșul de ziuă ce naște-n amurg,
Să-mi fie doar apa dorința-mi nebună
Și setea pe care în mine s-o scurg.
Îmi sună cuvintele-acelea a moarte
Și-mi cântă a clopot, și-mi urlă a val
Ce-mi crește în suflet o ultimă carte,
C-un vers ce mă-ndeamnă să-i caut final.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre uitare sau poezii despre roșu
Once upon a dream
A fost odată, într-un vis, un vis ca niciodată,
Căci îngerul, de cer trimis, mi-a dat iubirea-i toată.
M-a învelit privirea lui în roua primăverii,
Și... nu ai cum să te opui, în visuri, mângâierii.
Simțeam că aripi am și eu, în zborul împreună,
Dar nu aveam. "Le scot și eu" a îndrăznit să-mi spună.
Povestea dintr-un vis al meu, un vis ce-a fost odată,
Azi, o trăiesc și-aș vrea, mereu, s-o știu neterminată.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă sau poezii despre primăvară