Sensibilitatea e viață
Să fii sensibil e un lucru mare
Înseamnă c-al tău suflet mai vibrează
În lumea asta neîndurătoare
Care pe omul blând nu-l tolerează.
Nu-i indicat, spun unii cam sever,
Prin suflet să îți treacă toate, toate,
Căci când te bucuri te înalți la cer,
Dar când ești trist cazi într-un fel de moarte.
De-aceea mulți n-au sufletul de gheață,
Însă nici focu-n el nu-l întețesc,
Netulburați, parcă plutesc prin viață,
Dar nu trăiesc, ci supraviețuiesc.
poezie de Octavian Cocoș (27 decembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre înălțime
- poezii despre tristețe
- poezii despre supraviețuire
- poezii despre moarte
- poezii despre gheață
- poezii despre bucurie
Citate similare
Sonetul 18
Să fii sărac e o fatalitate
Greu de descris în câteva cuvinte,
Însă e rău și dacă ai de toate,
Dar ești sărac la suflet și la minte.
Căci lumea nu mai are niciun farmec
Mănânci și bei, te bucuri de avere,
Uitând complet că viața-i trecătoare
Și traiul de huzur îndată piere.
Iar când vei fi chemat la judecată,
Cu ochii-n lacrimi implorând iertare,
Să nu te-aștepți cumva la vreo răsplată,
Când pentru suflet n-ai avut chemare.
De-aceea, cată zilnic bogăție
De pus în suflet, nu în vistierie.
poezie de Octavian Cocoș (18 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre sărăcie, poezii despre răsplată, poezii despre mâncare, poezii despre iertare, poezii despre cuvinte sau poezii despre bogăție
Dascălul
Faci ceva care îți place,
Vii cu drag zilnic la școală
Și predai cu pasiune,
Fără nicio îndoială.
Ce te bucuri când elevii
Note bune au luat,
Dar ești trist când vezi că unii
Spun că nu au studiat.
Și privești cum trece timpul
Cu povești și demonstrații...
Vârsta nu ți-o spui în ani
C-o măsori în generații.
Acum stai și te gândești,
Poate mulți te-au criticat,
Dar un lucru este cert
Tu pe toți i-ai învățat.
poezie de Octavian Cocoș (9 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre învățătură, poezii despre școală, poezii despre vârstă sau poezii despre elevi
Să ai mereu un suflet mare
Când unii vor lua minciuna
Ca martor în grea strâmtorare
Părinte, spune adevărul,
Căci adevăru-i sfânt și mare.
Când vezi pe om căzând în viață:
Căderi și grea alunecare,
Nu fi nepăsător, salvează-l,
Să ai mereu un suflet mare.
Când te-or goni dușmani de moarte
Și îți vor face zilele-amare,
Părinte, iartă-i și te-ndură,
Căci îndurarea-i lucru mare.
Să fii curat până la moarte
Cu suflet, trup și-n cugetare
Așa au fost biruitorii,
A birui e lucru mare.
poezie de Eugenia Calancea (20 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre minciună, poezii despre dușmănie sau poezii despre curățenie
Sonetul 131
Te porți tiranic, ești la fel de rea
Ca orice chip considerat frumos,
Căci știi ce mult te vrea inima mea,
Ești giuvaerul cel mai prețios.
Dar totuși unii zic când te privesc
C-al dragostei fior nu-l simt deloc;
Să spun că se înșală nu îndrăznesc,
Numai părerea mea pot s-o invoc.
Și să fiu sigur că nu jur greșit
Mă tot gândesc la tine și oftez,
Apoi mărturisesc însuflețit
Că neagră ești, dar eu te luminez.
Și de fapt neagră e doar fapta ta,
De-aceea mulți te vor calomnia.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre calomnie
- poezii despre promisiuni
- poezii despre negru
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre greșeli
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Îți spun că te iubesc
Îți spun că te iubesc la nebunie,
Dar în cuvinte simple, nu bizare
Ca să nu-ntrebi de etimologie
Și eu să eludez a ta întrebare.
N-aș vrea să crezi că e doar un capriciu
Și că din firea mea sunt cam flecar
Sau și mai rău, că am un mare viciu
Acela de a fi duplicitar.
Îmi trec prin minte numai gânduri bune
Nu sunt perfid precum un cal troian
Sunt sincer și pătruns de-afecțiune
Nu mă ascund ca monstrul htonian.
Și nu glumesc, acesta-i adevărul
Nu te-amăgesc meschin și cu talent
Când te privesc și blând îți mângâi părul
Să știi că tot ce-ți spun e pertinent.
Deci nu mai fi speriată și-anxioasă
De faptul că mă vezi așa spontan,
Căci am o educație aleasă,
Am fost și voi rămâne un puritan.
De-aceea sper că-n sinea ta degrabă
Îți vei eradica îngrijorarea,
Căci m-ar durea să fii așa neghioabă
Să nu-nțelegi ce pură e chemarea.
poezie de Octavian Cocoș (28 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor, poezii despre talent, poezii despre sperieturi, poezii despre sinceritate, poezii despre păr, poezii despre nebunie, poezii despre gânduri sau poezii despre fățărnicie
Telegondola
Îți fuge gândul undeva departe
Spre-acel loc magic din această lume
Cu ale lui canale întortocheate,
Veneția, orașul cu renume.
Acolo sunt gondole minunate,
Cu forme zvelte, bine definite,
Care din zori de zi și până-n noapte
Plutesc ușor pe ape liniștite.
Dar tu te deplasezi numai prin aer
Și bucuria ta e foarte mare
Că nici turistul nu mai este fraier
Să urce sus pe munte pe cărare.
Totuși, ești mândră că nu ai nevoie
Nici de prăjini de împins, nici de proptele,
Căci ai ales cândva de bunăvoie
Să fii și tu gondolă, însă..."tele".
poezie de Octavian Cocoș (12 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre turism, poezii despre oraș, poezii despre noapte, poezii despre mândrie, poezii despre munți, poezii despre dimineață sau poezii despre celebritate
Sufletul pereche
Mă-ntreb și eu, problema este veche,
Dar a rămas la fel de actuală,
Ne întâlnim cu sufletul pereche
În lumea asta atât de materială?
Oare putem să-i recunoaștem chipul
Sau alergăm nebuni o viață-ntreagă?
Căci trupurile-s multe ca nisipul,
Dar care e făptura cea mai dragă?
Și câteodată crezi că ai găsit-o
Te bucuri mult și spui la tot poporul,
Însă când vezi că nu ai nimerit-o
Pornești la drum, că-n piept se zbate dorul.
Trec zile, luni și ani în continuare
Și noi iubiri îți reaprind speranța,
Dar ce păcat, că-s iute trecătoare,
Și te cuprinde iar nesiguranța.
Dar acum simt că nu mai am dileme,
Priveam departe, fără să-mi dau seama
Și-am înțeles, după atâta vreme,
Că sufletul pereche a fost mama.
poezie de Octavian Cocoș (16 martie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre superlative, poezii despre suflete pereche, poezii despre nisip, poezii despre nesiguranță sau poezii despre mamă
Împărăteasa (Sonet Tarot)
Te bucuri de belșug și sănătate
Indiferent ce faci, bogat e rodul,
De-aceea nu duci lipsă, ai de toate
Nu trebuie decât s-arunci năvodul.
Și mintea ta e foarte creativă
Proiecte noi îți stau acum în față
Ești hotărât, privești în perspectivă
Și-n scurtă vreme poți să le dai viață.
Dar dacă energia se consumă
Pe lucruri mici și iute trecătoare,
Prosperitatea piere ca o spumă,
Vei fi sărac și gol, fără valoare.
Oricine-ai fi, Natura ți-e stăpână
Îți poate da, dar când nu vrea, te-amână.
poezie de Octavian Cocoș (14 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre sănătate, poezii despre pescuit, poezii despre natură, poezii despre energie sau poezii despre creativitate
Bunătatea
"Fii bun, dar ferește-te să nu creadă lumea că poți fi numai bun."
Nicolae Iorga
Cel bun el în orice dă-ți
Copleșit e în bunătăți
Fă oricând la toți dreptate
Poartă-te cu bunătate.
Bunătatea nu-i cu silă
Îndurare e și milă
Omu-n bunătate dus
Este vesel și dispus.
Ești bun, când ești blând
Numai binele făcând
Inima-n bunătate plină
Este roadă de lumină.
Bunătatea cu adevărat
Înseninează pe întunecat
Ușurează ce greu este
Pe trist ea-l înveselește.
Superioritate se arată
Doar când ai tu bunătate
Gestul tău de bunătate
Face rele a fi schimbate.
Chiar și răul văzând bine
El se va schimba pe sine
Răii noroc pot avea
Nu însă mult o să stea.
Doar cei buni sunt fericiți
Și de roade-s năpădiți
Ca un pom e bunul dat
Ca un pom cu rod bogat.
Fii bun față de oricine
Alții să fie cu tine
Sufletul nobil oricând
Este bun și este blând.
Cel mai bun de vrei a fi
Asta trebuie a dovedii
Să te bucuri să înalți
Binele la ceilalți.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre bunătate, poezii despre bine și rău, poezii despre întuneric sau poezii despre noroc
Faetonul (Sonet Tarot)
Vigoarea tinereții îți curge-n vene
Inima-n piept îți este neclintită
Ești plin de tine și te umfli-n pene
Și crezi că ești războinic de elită.
Te-avânți cu mult curaj în acțiune
Din drumul tău nimic nu te abate,
Dar prea puțin te-ncrezi în rațiune
Și mult prea mult în personalitate.
De-aceea, uneori, îți conduci carul,
Având în suflet doar a ta dorință
Și eșuând înveți, gustând amarul,
Că e nevoie și de chibzuință.
Când știi că experiența îți lipsește,
Fii precaut, nu te grăbi prostește.
poezie de Octavian Cocoș (17 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre prudență, poezii despre dorințe sau poezii despre curaj
Povață
Dac-al tău suflet e inexpugnabil,
Înconjurat c-un meterez solid,
Nimeni din lume nu va fi capabil
Să năruiască acest trainic zid.
Însă atunci când te ascunzi de viață
Îți pare totul searbăd și anost
Mai bine ascultă acum a mea povață
Și fii din nou așa precum ai fost.
Și spun aceste lucruri cu emfază
Și fără niciun fel de gând perfid
Poate rostirea mea te epatează,
Sau poate crezi că vreau să te desfid.
Deși, în sinea ta, tu îți dai seama
Că-mi este greu să fiu exhaustiv,
Și că de-aceea, doar îmi exprim teama,
Că te-ai însingurat fără motiv.
Eu știu ce zic, nu sunt elucubrații,
Căci viața are ritmul trepidant,
Și ea ne scoate-n cale noi tentații,
Iar cursul ei este mirobolant.
Ascultă-mă, nu mai fi abătută
Căci nu ești nicidecum năpăstuită
Și nu uita zicala cunoscută,
Că viața trebuie din plin trăită.
poezie de Octavian Cocoș (6 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfaturi, poezii despre ritm, poezii despre proverbe sau poezii despre frică
Prietenie
(unui om cu suflet nobil)
De sufletul tău cald și liniștit
Azi prietenia m-a unit,
Eu te iubesc până la infinit.
Lui Dumnezeu îi mulțumesc
Că-n drumul vieții mi te-a scos.
Tu, înger blând cu chip frumos,
Tu om atâta de cinstit
Ce sufletul la oameni ți-l deschizi,
Dar viața asta nu e o întâmplare,
La toți oamenii le dai crezare,
Le-ai pune chiar și lumea la picioare,
Cu sufletul tău cel bun și mare.
Sunt puțini in asta lume
Oameni cu suflet căa tine,
Ai privire dulce și suavă,
Ai fost și vei rămâne un om de treabă,
Dar vorba ta e vers și poezie
Ce sufletele le mângâie.
Pe acest pământ nu ai nicio vină
Că lumea- i rea și e meschină...
Oamenii nu îți apreciază gestul
Doar pentru ei își văd interesul,
Pe bani își vând și omenia,
Nu mai știu să aprecieze azi prietenia
Și te vorbesc numai de rău
Dar pentru asta le plătește Dumnezeu.
In viața asta toate se plătesc...
Din suflet îți declar că te iubesc.
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre poezie, poezii despre plată, poezii despre îngeri, poezii despre vorbire, poezii despre vinovăție sau poezii despre versuri
Sunt egoist
ai perfectă dreptate
dar ce pot face
lumea mea începe cu mine
și se termină asemenea
nu e o pretenție absurdă
e doar lumea mea
până când voi mai ține minte ceva
până când uitarea mă va uita
până când moartea mă va despărți de ea
un jurământ frecvent
la fel de folosit precum eternitatea
în a defini o boală gravă
nu ca o tromboflebită de sinus cavernos
dar la fel de letală
în niciun caz contagioasă
deși se ia prin sărut
de la o inimă la alta
sau prin atingere de suflete
nu e religie deși este esența dumnezeirii
dar și a păcatului
un paradox prin care lumea înaintează
în sfârșit o axiomă clară
pe care nimeni nu o poate demonstra
deși toată lumea începe și se sfârșește odată cu ea
într-un anume fel asemănător firii mele
egocentrice
recunosc că trăiesc totul prin mine
nimic din ce nu mă pătrunde
nu există
nici cerul nici marea nici himalaya
nici măcar podișul gobi
sau gândacii de colorado
(un fel de gangsteri ai cartofului)
toate minunile
toate deșertăciunile
trăiesc atât cât eu le pot trăi
e ca și cum aș reuși să înghesui infinitul într-o clipă
deși nu mai am nevoie de ea
iar lumea aceasta
a mea
începe cu mine
dar fără tine îmi pare goală
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre sfârșit, poezii despre religie, poezii despre perfecțiune sau poezii despre paradox
Sufletul
Motto:
".. sufletul nostru va avea de ce să se felicite, când eliberat din acest întuneric, va vedea strălucirea nu cu o vedere slabă, ci va primi întreaga lumină și va fi redat cerului, căruia îi aparține... " (Seneca)
Află că sufletul este acel care stă pe car,
Corpu-i carul, colivia care ai primit în dar
Vizitiu-i intelectul ce ție-e dat să treci pârâul
Mintea ta să ști că este în limbajul nostru - frâul -.
Simțurile, ele sunt caii care te poartă în zbor,
Obiectul nu-i altceva, se numește drumușor
Mai presus, nimic în lume ca și suflet nu-i găsi
El este forma supremă, trăiește de vei muri.
Mulți de el nu pot s-audă, n-au cuvinte a le drege
De au auzit de suflet, totuși nu-l pot a înțelege
De înțelegi suflet că este pe vecie-n lume dat
Statornic în trecătoare, nu mai ești un întristat.
Sufletul mare și sfânt, coborâtu-ți-a în vine
Să cunoști mai din-aproape, lucruri veșnice, divine
Substanță-i ce dă viață, sfântă legătura a sta
Nedespărțit a fi omul chiar de originea sa....
Sufletul el stăpânește trecutul și ce va fi
Natura-i în astă lume ea nu se poate privi
E stăpânul fericirii, veșnic care-i pus în noi
Lumină nepieritoare, din creație altoi
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre trecut sau poezii despre simțuri
Poate...
Poate nu ești un falnic împărat
Poate nu ești un filozof de marcă,
Dar dacă tu nu ai fi existat
Azi lumea ar fi fost mult mai săracă.
Poate nu ești o mare cântăreață
Poate nu ești model și nici artistă
Dar fără râsul tău de dimineață
Azi lumea ar fi fost cu mult mai tristă.
Poate nu sunteți buni și plini de-avânt
Poate că-n suflet nu aveți tărie
Dar fără voi aicea pe Pământ
Azi lumea ar fi fost mult mai pustie.
poezie de Octavian Cocoș (5 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre prezent, poezii despre muzică, poezii despre filozofie sau poezii despre existență
9 de Bâte (Sonet Tarot)
Ai fost lovit și rana încă doare
Te simți nefericit, lipsit de vrere,
Faci tot ce poți să nu cazi din picioare,
Căci cine-i jos, nu poate să mai spere.
Ești ca bolnavul în convalescență
Nu te avânți, curajul îți lipsește
Pășești timid, cu maximă prudență,
Trecutul parcă tot te urmărește.
Însă atunci când ești din nou capabil
Să pleci la drum, nu mai privi în spate,
Iar să rămâi pe loc e condamnabil,
Căci țelul tău se află-n altă parte.
Când n-ai resurse nu-ți forța norocul,
Doar când ai lemne se aprinde focul.
poezie de Octavian Cocoș (11 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre însănătoșire, poezii despre picioare, poezii despre nefericire, poezii despre lemn, poezii despre forță sau poezii despre foc
Împăratul (Sonet Tarot)
Un pic de realism, nicicând nu strică,
Însă la tine doza-i foarte mare
Nu-ți pierzi controlul, care va să zică,
Căci unde nu e cap, vai de picioare.
În jurul tău, faci ordine deplină
Ești învestit cu autoritate
Și nimeni nu îndrăznește ca să vină
Să îți conteste această calitate.
Însă când uiți complet ce-i omenia
Și când puterea mințile îți fură,
Când asuprești și-ți etalezi trufia
Devii tiran și ești privit cu ură.
Ordinea strictă e folositoare,
Dar uneori e bună și-o schimbare.
poezie de Octavian Cocoș (15 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre devenire, poezii despre calități, poezii despre calitate sau poezii despre autoritate
Peisaj de iarnă
Ascultă-mă, iubito: în gerul de afară
Văd vrăbii zgribulite, ce stau gata să moară
Și oameni în paltoane, grozav înfofoliți
Dar, parcă, mai degrabă, de gânduri gârboviți.
Stau chiciurile grele pe pomi ca în povești
Și despre sărăcie se-aud prea multe vești...
În aste vremuri tulburi, iubirile îngheață
Dar, dacă mai există ele ne țin în viață.
Tu ce mai faci, iubito, căci eu te-am cam uitat...
Fiindcă ținutu-n care trăiești e îndepărtat
Și, parcă, gerul aspru ți-a cam intrat în piept
Dar eu, plin de răbdare, să te dezgheți aștept.
Și poate că atuncea, când noua primăvară,
Sosi-va - a-mea răbdare nu va voi să moară;
Dar cum nimic nu-i sigur în vremi pline de ger
Eu nu știu cum va fi dar îndrăznesc să sper
Că gerul iernii aspre, în sufletu-mi cernit,
Nu va intra... căci, totuși, mă simt prea obosit.
De va intra, iubito, eu știu că va rămâne
Dar toate astea-s gânduri, ce trec de azi pe mâine.
... Cum îți spuneam, iubito, vrăbii - gata să moară,
Stau triste și-nghețate în gerul de afară...
Că nu-i o vrăbioară al tău suflet mai sper -
Și că nu va pătrunde în al meu suflet ger...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre iarnă, poezii despre vrăbii, poezii despre viitor sau poezii despre uitare
Nu mă uita
Nu mai e mult și o să pleci de tot,
Căci asta nu mai este lumea ta
Și-o să sădesc pe-al tău mormânt, socot,
O floare-albastră de nu-mă-uita.
Și când de tine o să-mi fie dor
La capul tău eu în genunchi voi sta
Privind tăcut, cu sufletul ușor,
La floarea-albastră de nu-mă-uita.
Iar când se va usca, n-o să disper,
Știind c-o floare nu va rezista,
Dar sunt convins c-acolo sus, în cer,
Tu niciodată nu mă vei uita.
poezie de Octavian Cocoș (29 mai 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre flori sau poezii despre dor
Rondelul meu
Când am fost ură am fost mare,
Dar astăzi, cu desăvârșire
Sunt mare, căci mă simt iubire,
Sunt mare, căci mă simt uitare.
Ești mare când n-ai îndurare,
Dar te ridici mai sus de fire
Când ți-este inima iubire,
Când ți-este sufletul iertare.
Știu: toate sunt o-ndurerare,
Prin viață trecem în neștire,
Dar mângâierea e-n iubire,
De-ar fi restriștea cât de mare,
Și înălțarea e-n iertare.
rondel clasic de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor, Rondelurile pribege (1927)
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibilă și traducerea în engleză.