Sonetul 18
Să fii sărac e o fatalitate
Greu de descris în câteva cuvinte,
Însă e rău și dacă ai de toate,
Dar ești sărac la suflet și la minte.
Căci lumea nu mai are niciun farmec
Mănânci și bei, te bucuri de avere,
Uitând complet că viața-i trecătoare
Și traiul de huzur îndată piere.
Iar când vei fi chemat la judecată,
Cu ochii-n lacrimi implorând iertare,
Să nu te-aștepți cumva la vreo răsplată,
Când pentru suflet n-ai avut chemare.
De-aceea, cată zilnic bogăție
De pus în suflet, nu în vistierie.
poezie de Octavian Cocoș (18 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre sărăcie
- poezii despre suflet
- poezii despre răsplată
- poezii despre mâncare
- poezii despre iertare
- poezii despre cuvinte
- poezii despre bucurie
- poezii despre bogăție
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.