Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Când ne priveam în ochi, cuminți,
Mi-aș fi dorit să fi simțit
Că tot ce faci este să minți,
Iar eu fac numai să mă mint...

în Însemnări personale (15 decembrie 2020)
Adăugat de Valentina RuicăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

"Homo inutilus"

Brânză bună mai sunt unii,
Nu-i împute nici zăduful,
Numai mie mama-mi spune
nu fac nici cât burduful...

epigramă de (2020)
Adăugat de Valentina RuicăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi–aș fi dorit...

Era atâta primăvară
În ochii tăi când te-am văzut,
Că aș fi dorit să fiu lumina
Ce-ți mângâie intregul chip.

Mi-aș fi dorit să fiu eu vântul
Ce-ți vântură rochia inflorată
Și părul tău -l răscolesc
Suflându-ți flori pe la urechi.

Și aș fi dorit să fiu și soare
Să te cuprindă a mea căldură;
Și ploaia ce te răcorește
Și curcubeu după furtună.

Mi-aș fi dorit să fiu eu luna
Ce o privești târziu in noapte;
Apoi, când somnul te cuprinde,
Să-ți invadez visele toate.
visezi in tot și-n toate
Numai pe mine.

poezie de (2 iulie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Când lugubrul intră-n scenă
Și dispare fantezia,
Adicția mea eternă
Va rămâne poezia!

catren de (19 decembrie 2020)
Adăugat de Valentina RuicăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Promisiuni

E-o vreme potrivită de visare
la tot ce-a fost sau, poate, va veni
atunci când voi putea călători
privind, lipsit de griji, departe-n zare.

Nu mai e mult, iar timpul îndeamnă
vreau se întâmple ca în vis,
tot ce, în zi, consider interzis,
cu tot ce îmi aduce sau înseamnă.

Te chem să mă ajuți, să fac traseul
spre locuri ce-am visat sau am dorit
când tot priveam, tăcut, spre șemineul

ce corpurile noastre-a încălzit,
iar gându-mi se-ntrecea cu alizeul...
Iubito, iartă-, am adormit!

poezie de din Oare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atât de tandri și cuminți

Mergeam prin ploaie amândoi
Tinându-ne de mână fericiți,
Și câți din toți erau ca noi
Atât de tandri și cuminți?

Tu priveai cu ochi fierbinți
Eu mai credeam în sărutări,
Atât de tandri și cuminți
Visam o fugă-n depărtări.

De-atunci trecutau ani la rând
Așa ai vrut tu să mă minți,
Iar ochii tăi îi văd și-n gând
La fel de tandri și cuminți.

Te-aștept pe vechile cărări
Cu-aceleași calde rugăminți,
Și fără vechile dureri
In ochii tandri și cuminți.

Mai adu-mi vremea înapoi
Incearcă să mă mai săruți
Si ceru-îl împărțim in doi
Atât de tandri și cuminți.

poezie de (aprilie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun FabyolaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ceea ce inima mea nu a înțeles niciodată este că noaptea a fost făcută pentru a dormi și a te odihni, nu pentru a-ți aminti și a te întrista.

în Însemnări personale (21 decembrie 2020)
Adăugat de Valentina RuicăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nevinovata greșeală pe care o comite un cititor, este aceea de a se îndrăgosti de un personaj, dorindu-și chiar să fi trecut prin viața sa. Cu toate acestea, cel de care ar trebui să ne îndrăgostim este autorul, căci numai acesta a putut imagina și însufleți o entitate atât de fascinantă, peste care, dacă ai putea, ai arunca o suflare magică, doar se rupă din carte pentru câteva minute, schimbați o vorbă, un cuget, 'o viață'... Mulți memorează personaje, uneori uitând din povestea cui, uitând chiar esențialul... Iar dacă personajul îți pare incredibil, numai gândește-te cum este creatorul său...

(25 mai 2021)
Adăugat de Valentina RuicăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poate că nu număr printre etaloanele frumuseții "forțate" pe care o promovează societatea, dar cu siguranță am avut mereu ceva ce le lipsește multora: demnitate, potențial și moderație. În absolut orice, oricând și cu oricine. Am știut mereu când a trebuit tac, când vorbesc și când ascult.
În jurul bomboanelor fondante roiesc toate muștele, iar dacă asta înseamnă idealul feminin, atunci prefer nu-l ating!

(5 ianuarie 2021)
Adăugat de Valentina RuicăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Mi-aș fi dorit în viața asta am și un ochi la spate cu care se roage icoanele la mine când le bârfesc în spatele bisericii.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Compliment nevinovat

Vai, iubito, nu ești grasă!
De câte ori -ți mai spun?!
Prin inel pari a fi trasă,
Chiar inelul lui Saturn!

epigramă de (2020)
Adăugat de Valentina RuicăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Vulpescu

Ca te creadă cineva când minți și numai când minți, trebuie s-o faci cu convingere. Altfel, cum te creadă omul?

în Arta conversației (1998)
Adăugat de RoxanelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Viata viata legata cu ata" de Ileana Vulpescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -35.00- 29.99 lei.

Eu nu mint niciodată, fiindcă nu tem de nimeni. Minți numai atunci când ți-e frică.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Ursei

Rondelul lui Stan și Bran

Ajunseseră Stan și Bran
La Oxford, la facultate,
Studenți mari, în primul an,
Dar poznași de calitate.

Una sau două poznele,
Vine a treia și mai mare,
Doi studenți ce fac belele
Și-n zile de sărbătoare.

Nu-s cuminți,
Dar nici nu tac,
Însă, când își ies din minți
Numai boroboațe fac.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nebunia ucide cele mai strălucite minți, dar tot ea le ridică din mediocritate.

(2013)
Adăugat de Valentina Ioana PîrlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mila Kunis

Scopul meu în viață este să mă bucur de ceea ce fac, nu să mă uit înapoi și spun că mi-aș fi dorit să fi făcut asta.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Diviza

Dacă încerci să mă minți privindu-mă în ochi, nu fii prea încântat de sine; eu deja te mint că te cred!

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iar scriu de dor

Iubitule, se-ntoarce toamna noastră
Și-s tot sărut răsfrânt sub felinare
Plâng ploaia ce se deghiza măiastră
Cu revelații ude-n frântele oscioare.

Iar scriu de dor pe-apus cu nostalgii
Tresar adâncuri, simt mișcări caline,
Îmi cer desăvârșirea în nopțile târzii,
Când sufletu' mi-e-nveșmântat cu tine.

Te mint, mă mint, vreau asfințitul tău!
Port quintesență-n trup de muritoare
faci din dragoste un ultim empireu
Tu, ploaia mea-n, amurg de resemnare.

Mi se prelinge dumirirea-n pleoape ude
Am salvez o toamnă pentru amândoi
fac un pat din frunze ruginii și flude
Să-ți retrăiesc sublimu-n viața de apoi.

(2016)

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Balada motanului

Motan m-aș fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare și mustețe lungi,
c-un ochi verzui și-un ochi căprui.

La ora când târâș-grăpiș
zăpada nopții se adună
eu, cocoțat pe-acoperiș,
urlu a pustiu la lună.

Și-atuncea, șapte gospodine
dea cu bolovani în mine
și să mă-njure surd, de Domnul,
că le-am stricat, urlând, tot somnul.

De sus, din vârful săptămânii,
le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul, nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Și iarăși șapte gospodine
dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna.

Motan m-aș fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare și mustețe lungi
c-un ochi verzui și-un ochi căprui.

Când zorii ziua o deznoadă
să mă tot duc, să mă tot duc
și tinicheaua prinsă-n coadă
s-o zdrăngănesc pe străzi, năuc.

Jegos și obosit, apoi,
cu mațele în liturghie,
să mă adun, să mă-ncovoi
prin albiturile-n frânghie.

Ca-n fața unui șobolan
spinarea mi-o fac colan
scuip, scuip și-n urmă iar
hai-hui plec pe străzi, hoinar.

Pisicile de prin vecini
le gonesc pe la pricini,
-mi fete fiecare-un pui
c-un ochi verzui și-un ochi căprui.

Iar când o fi uitat mor
la cârciuma din mahala
sorbită-n calea pumnilor
poșircă acră viu stea.

"Hei... viață, viață... ieși din cort
hai, pune-mi-te iar pe danț...
te uită... zace colo-n șanț
motanul mort, motanul mort..."

poezie celebră de (11 august 1955)
Adăugat de SuperproverbSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Nichita Stănescu

Balada motanului

Motan m-aș fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare și mustețe lungi,
c-un ochi verzui și-un ochi căprui.

La ora când târâș-grăpiș
zăpada nopții se adună
eu, cocoțat pe-acoperiș,
urlu a pustiu la lună.

Și-atuncea, șapte gospodine
dea cu bolovani în mine
și să mă-njure surd, de Domnul,
că le-am stricat, urlând, tot somnul.

De sus, din vârful săptămânii,
le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Și iarăși șapte gospodine
dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna.

Motan m-aș fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare și mustețe lungi
c-un ochi verzui și-un ochi căprui.

Când zorii ziua o deznoadă
să mă tot duc, să mă tot duc
și tinicheaua prinsă-n coadă
s-o zdrăngănesc pe străzi, năuc.

Jegos și obosit, apoi,
cu mațele în liturghie,
să mă adun, să mă-ncovoi
prin albiturile-n frânghie.

Ca-n fața unui șobolan
spinarea mi-o fac colan
scuip, scuip și-n urmă iar
hai-hui plec pe străzi, hoinar.

Pisicile de prin vecini
le gonesc pe la pricini,
-mi fete fiecare-un pui
c-un ochi verzui și-un ochi căprui.

Iar când o fi uitat mor
la cârciuma din mahala
sorbită-n calea pumnilor
posircă acră viu stea.

"Hei... viață, viață... ieși din cort
hai, pune-mi-te iar pe danț...
te uită... zace colo-n șanț
motanul mort, motanul mort...

poezie celebră de din volumul: Argotice (1955)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Misterul vieții, fie este zdruncinător de suportat prin ceea ce este, fie zdruncinător de suportat prin ceea ce nu este. Din păcate, misterioasa cale prin tunel este prevăzută cu o tonetă în care se tipăresc bilete doar "dus". Viața nu are memorie și-și uită drumul înapoi. Trăiește-o cât mai frumos, acum, aflată în plin progres.


Adăugat de Valentina RuicăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook