Lădiţe de jucării

de lemn pictate în culori
acrilice la preţuri prea
avantajoase pentru artiştii
închid visurile celor mici
până dimineaţă le lasă la dospit
pentru noi jocuri palpitante
capacul se aşează liniştit
peste păpuşile coafate pentru somnic
aşezate în pătuţ cu grija
unei micuţe mame grijulie
pisicile ocupă un loc eligibil
în toate lădiţele de lemn
de brad şlefuit cu rindea manuală
căţeii cuminţi stau pictaţi
păzind celelalte jucărioare

serioşi stau cu arma pe umăr
soldaţii de plumb conduşi
de generalii de carton
presat şi colorat în roşu
au vipuşcă la pantaloni
tanchiştii salută noaptea
de tablă se cheamă
tancurile şi maşinile militare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pentru păstrarea căluţului de lemn

ana a crescut într-un pătuţ
cu ziduri îngenuncheate
spre dimineaţă toate păsările se trezeau
să-i asculte respiraţia şi laptele din cerul gurii

fiecare ramură fiecare frunză fiecare mamă
se face zid şi se dărâmă până dimineaţa
toate anele zboară spre cuiburile cele mai înalte
cele mai nezidite
să crească prunci în pătuţuri cu aripi de lemn

dormi

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

jocuri de copii -
fetiţa bandajează
soldaţii de plumb

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

jocuri de copii -
porumbel ciupind mortal
soldaţii de plumb

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

şcoala şevaletelor

mă înduioşa subtil vederea
pentru prima dată ţineam
strâns un ghidon de bicicletă
transformat în şevalet
aproape scârţâia dar mai mult scurma
era vopsit în roşu
celelalte stăteau de lemn
aliniate de spaimă în magia
unui atelier mare fără obloanele trase
era controlul disperării
pânzele stăteau unse
îmi venea să îmbrăţişez
şevaletul meu vopsit în roşu

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mame de soldaţi, nu uitaţi că generalii cu vipuşcă feciorii vi-i împuşcă...

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Pe cerul tău din Lemn de nea, / aprinde-mi Lyra,-n loc să stea: / toamnă cometei, logostea...» ‒ (II), "Stea pentru Lemn" / 29 octombrie 2012
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" cu stihuri inspirate de toacă la Mânăstirea Elementului Lemn» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 122).

Ion Pachia-Tatomirescu în IIon Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul Afo, capitolul Aforism-brazde" cu stihuri inspirate de toacă la Mânăstirea Elementului Lemn» (29 octombrie 2012)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-aş dori să se revină la rachetele de lemn în tenis. Pentru că nimic nu se compară cu senzaţia unei simple atingeri a rachetei de lemn.

citat din Jana Novotna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

vacanţa mare -
în pod păpuşile stau
aliniate

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cojocul cu flori

Sunau sirenele pădurii! Casele cu obloanele
în braţe fugeau în dulapuri de lemn...

Ruşinate ciupercile se strângeau singure.

Soldaţii au început să numere descrescător
de la lemn la piatră...
Mamele se adunau în turte pe vatră.
Pisicile lătrau.
Nimeni nu ştia cine mai este
de dormit. Cărţile furnicau!

Sunau sirenele...
Norii violau fulgere!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsat lângă

cocoşul de tablă răţoiul de lemn
era bătut de vântul venit din spatele
birtului cu mese de material plastic
scrise de poeţii beţivi care-şi lăsau
operele pe colţurile alea albicioase

salvat în extremis de valul care a luat
calul în lipsă de ceva cu sânge cald
nu simţea în fibra lui de lemn ce cireş
pericolul apei venită în valuri peste sat

stătea aproape de cocoşul ruginit
înfipt într-o ţeapă lungă îmbrăcată
cu migală în faimă de un tinichigiu

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui orator parlamentar

Pompierii stau pe loc
Şi aşteaptă doar un semn,
Fi'ndcă prea vorbeşti cu foc
În limbajul tău de lemn.

epigramă de Iulian Bostan din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

în jocul lor de copii
au pus la cale
o nuntă de poveste
au căsătorit un soldat de plumb
cu o păpuşă-prinţesă de lemn

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa

nu-mi iau un câine
să dansez în jurul lui
cu el
din cauza durerilor de genunchi
să transpir în tricoul alb
cu imprimeu floral
eram exaltat de la cafea
realitatea mă aruncă în alt univers
fără rimă
se lasă bruma
peste iarbă se lasă bruma
noi stăm pe banca de lemn
citind goethe de dimineaţă
câinele stă cu privirea
spre alt câine
viaţa poate începe cu dans
dacă nu te dor picioarele
fără respiraţia grea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba de lemn

limba de lemn
te bate la gură
cuvântul
iese şi n-ar ieşi
limbă greu de-nţeles

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici humă nici lemn

crucea mea
e făcută din lemn de tei
o poartă prin măduvă inocenţă de miei

crucea mea
e făcută după inima ta
tresare când singură noaptea

inima ta are gust de lapte
cruce uşoară peste crucea mea
păpădie hrănită cu esenţă de nemoarte

crucea mea
formă tainică de aer presat
slovă, iubite, lumină de cântat

crucea mea
prag de cer
nici humă, nici lemn
numai înger

şi mai ales mă minunează
păsările, ramurile,
umbrele lor mă distrează
pădurea toată, vânturile
mă urmează

crucea mea
crucea ta
lăcrimează.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Champs d'honneur

Soldaţii nu mor de moarte bună niciodată;
Crucile marchează locul unde au căzut –
Cruci de lemn pentru cei ucişi fără judecată
Sunt înfipte peste faţa lor acolo,-n lut.

Soldaţii înspăimântaţi fac salturi, tuşesc, tresar...
Lumea bubuie, roşie ca sângele, neagră ca un drac;
Soldaţii respiră-n şanţuri un aer pestilenţial,
Sufocându-se pe durata întregului atac.

***Poezia este rezultatul unei experienţe lui Hemingway, rănit de schija unui proiectil lansat de un mortier austriac în noapte de 8 iulie 1918. A scăpat cu viaţă pentru că un soldat italian care se afla în faţa lui a primit lovitura mortală în plin. A fost, de altfel, primul american rănit în primul război mondial pe frontul italian; peste două săptămâni avea să împlinească 19 ani.

poezie clasică de Ernest Hemingway, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni

nu ştie unde au dispărut
şoarecii din casă au ple
cat (?!)
şi ne-au lăsat un mic
şoarece gri de lemn de cireş
în ascunzătoarea lor din cămara um
plută
cu de toate pentru izolarea
trecută la prezent nimeni
nu reuşeşte să afle enigma
erai obişnuită să vină şoricica
şi să vă uitaţi în oglindă
când te pieptănai nu era din aia electrică
ne uităm la cap
cana
goală nefolosită de ani de zile
brânza neronţăită de şoarecele de lemn
de cireş frumos modelat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stau în cort

pentru că nu-mi place
să văd inegalitate
între semenii mei
ei sunt egali în ochii mei
şi eu sunt egalul lor
de aceea nu vreau să stau
în castele sau palate luxoase
îi voi conduce din rândul lor
stau în cort şi călătoresc călare
sunt în şa pentru binele omenirii
voi distruge vechea orânduire
o să fie o lume bună şi fericită
vor simţi că fiecare zi este minunată

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuiul din lemn

Veneau cu geamantane din lemn
cu haine din lemn
cu paşii de lemn,
vorbind într-o limbă de lemn
despre uriaşa balama care scârţâia cerul...
În gară trenul îşi schimba la garderobă fierul...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnal de bibliotecă

Toate cărţile sunt acasă

eroii stau cuminţi în raft

şi singurătatea mai apasă

şi câteodată firele de praf

Eroii stau cuminţi în raft

toate aventurile-s la colţ

învelite iată în cearceaf

stele mă izbesc de bolţi

Toate aventurile-s colţ

şi singurătatea mă apasă

dar poezia-i tot cu moţ

toate cărţile sunt acasă

Eroii stau cuminţi în raft

Shakespeare şi el e-n staf

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (octombrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!