Cât de nefericită poate fi viaţa fără copilărie... Cât de nefericit poate fi copacul fără frunze, izolat de iarnă într-o halucinaţie albă.

aforism de Camelia Opriţa din Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019,
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de nefericit poate fi un suflet fără copilărie, cât de nefericit ar fi un fluture fără floare, cât de nefericită ar fi o floare fără ploaie, cât de nefericit poate fi omul fără raţiune.

Camelia Opriţa în Am îndrăznit să fiu copil o clipă (27 noiembrie 2007)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am îndrăznit să fiu copil o clipă

Cât de nefericită poate fi viaţa fără copilărie.
Clipa se făcuse sferică după trebuinţa viselor mele.
Ce pot fi visele dacă nu o stare fără senzaţie dureroasă?
Urcă şi coboră din soare, îmbrăcând câte o aureolă fiecare pentru cât de mult mă apasă suferinţa acestei lumi.
Lumea aleargă spre idealuri false pentru a deveni strălucitoare mai mult decât îi este dat să fie. Oamenii trăiesc într-o permanentă tensiune, remarcând insuficienţa ca pe un sentiment al sfârşirii lor, o agonie ultradimensională şi epuizantă care nu aduce nimic bun acestei lumi.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă şi am văzut lumea aşa cum e.
Am găsit în clipă strălucirea desăvărşită – copilăria ca un privilegiu al vieţii, copilăria ca o mare purificare a sufletului între viaţa cosmică de dinainte şi un nou început organic al său.
Cât de nefericit poate fi un suflet fără copilărie, cât de nefericit ar fi un fluture fără floare, cât de nefericită ar fi o floare fără ploaie, cât de nefericit poate fi omul fără raţiune.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă şi am văzut cum se irosesc oamenii. Nu mă plâng de nimic. Aştept o ninsoare abundentă să înflorească pământul ca într-o primăvară polară. Albul acoperă întunericul din oameni şi am mai multă vreme să vorbesc cu mine despre mine.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă ca să nu pierd încrederea în oameni. Am văzut prăbşirea lor între frământări şi obsesii
Am îndrăznit să fiu copil o clipă şi am văzut o lume fără fundament, înstrăinată de Dumnezeu.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă când am aflat semnificaţia timpului şi mi s-a făcut frică de necunoscut.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă şi am văzut avarul din care nu mai rămăsese nimic decât banul.
Cât de nefericită poate fi viaţa fără copilărie...
Cât de nefericit poate fi copacul fără frunze, izolat de iarnă într-o halucinaţie albă.
Am îndrăznit să fiu copil o clipă şi n-am mai simţit pământul sub picioare: eram melancolie, speranţă, zbor, nevinovăţie, transparenţă, luciditate...
Ce fericit este copilul, trăindu-şi fantezia într-o inocenţă totală, ce fericit poate fi îngerul în conştiinţa lui: aşa simte şi el zborul dincolo de orice imaginaţie odată cu copilul – când în cer, când pe pământ într-o armonie perfectă.
N-aş fi ştiut toate astea dacă n-aş fi îndrăznit să fiu copil o clipă, o aripă de vânt –moneda convertibilă a oricărui vis.

poezie de Camelia Opriţa din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă şi suflet (27 noiembrie 2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de nefericită poate fi viaţa fără copilărie...

Camelia Opriţa în Am îndrăznit să fiu copil o clipă
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp cât există cărţi de citit, nu ai niciun motiv să fii nefericit.

Camelia Opriţa în Letopiseţ (2020)
Adăugat de Fani Facebook
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de departe se vede omul de toate o poate spune numai în poezie; cât de aproape se vede omul de Dumnezeu, o poate spune doar în rugăciune.

aforism de Camelia Opriţa
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără Dumnezeu nu se poate vedea frumuseţea omului.

Camelia Opriţa în Orologiul care a uitat să pornească timpul... (31 decembrie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic altceva nu poate fi mai expresiv pe Pământ decât primăvara. Ea are întâietate cerească de a-şi alege formele, culorile şi miresme, preludiu dat de mugurul de iarbă.
Primăvara nu fuge de adevăr pentru că n-ar mai fi primăvară, n-ar mai fi agitaţia de fond a renaşterii: urmează doar firescul dat de divinitate într-o stare pură de lirică şi expansiune.
Cât de departe se vede omul de toate o poate spune numai în poezie; cât de aproape se vede omul de Dumnezeu, o poate spune doar în rugăciune.

Camelia Opriţa în Viaţa e un timp numit libertate (Fuga omului de adevăr este fuga de a nu mai fi om)wordpress.com (8 martie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămân surprins cât de sus poate ajunge omul fără coloană vertebrală! Se poate întinde cât vrea el.

Cornel Stelian Popa
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de sus se poate ajunge?

Două jumătăţi întregesc visurile şi nalţă zâmbetul omului cât o viaţă măsurată cu spiritul – iată adevărata faţă a dragostei: uneori limpezită cu lacrimi, alteori suspinul adânc este monedă de schimb, dar minunată mereu. E tot ce vrei a fi, să te afli vreodată.

De-ar fi să mergi cu tălpile goale pe deasupra focului care împinge amurgul în pragul nopţii, calci pe spinii întunericului, căutând-ţi soarele în jumătatea celuilalt fără a-i spune cât îi eşti de recunoscător, ci doar să-i arăţi limpezimea din interiorul tău care nutreşte să împartă stelele de peste noapte cu el.

Camelia Opriţa în Liniştea dinaintea singurătăţii
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de departe se vede omul de toate o poate spune numai în poezie; cât de aproape se vede omul de Dumnezeu, o poate spune doar în rugăciune.

La început, omul a fost pământ şi Dumnezeu a hotărăt să fie adevăr din Adevărul Lui, şi s-a făcut adevăr,

înţelepciune,

libertate,

iubire,

toate acestea pe un colţ de rai numit Pământ.

citat din Camelia Opriţa
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul trebuie curăţit de rămăşiţele întunericului, să rodească în om numai iubire, că fără Dumnezeu nu se poate vedea frumuseţea omului.

Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poate exista etică profesională fără etică morală.

Camelia Opriţa în Tot ceea ce scriu aparţine oamenilor, eu sunt doar curatorul, Jurnal (decembrie 2000)
Adăugat de Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât... te iubesc

Cât... te iubesc,
Şi cât nu pot să mor acum!
Cât aş vrea un alt drum,
În viaţa asta fără....

Fără de tine,
Când viaţa mi-e,
Mi-e doar amăgire,
Şi-o clipă, cu tine,
Şi fără de tine!

Şi-un timp,
În care Tu!
Eşti!
Un tot prezent,
În tot ce Eu doresc,
Şi tot ce iubesc!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu m-a învăţat cât valorează recunoştinţa şi cât de generoasă este răsplata.

Camelia Opriţa în Palimpsest (Jurnal) (martie 2020)
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

O inimă şi o lună

Caut apa unei irosiri egale
cu ploaia,
îmi clocoteşte trupul în lumină
şi umbra mi-e mai limpede la brâu.

Se vede într-un ochi subţire de grâu.
pâinea împăturită într-o simplă rugăciune.

Ard odată cu tine,
ni se micşorează sufletele
cât un soare ros de nori.
Tu ai mai fost aici,
te ştiu pe de rost ca pe o copilărie limpede,
mai limpede ca piatra ieşită din râu,

Se vede printr-un ochi subţire de grâu
cum îmi luceşte părul înserat,
îţi bate pulsul încurcat.

Mă prelungesc cu trupul de aer
unde ţi se sfârşeşte creştetul.
Se vede într-un ochi albastru de cer
o inimă şi o lună
într-o zbatere
subţire de furtună.

camelia opriţa

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi, România este ţara rămasă fără apărare ca un trunchi fără coroană, ca o inimă fără trup.

aforism de Camelia Opriţa din Insomnii în alb negru (22 februarie 2007)
Adăugat de Georgiana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi România este ţara rămasă fără apărare
Ca trunchiul fără frunzişul coroanei,
ca inima fără trup.

Camelia Opriţa în Insomnii în alb negru ( palimpsest ) (februarie 2007)
Adăugat de Radu Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În absenţa iubirii, sufletul rămâne fără suflare; bolnav şi neputincios.
Îşi continuă drumul cu tălpile pline de spini. Toate lucrurile în jurul său sunt străine şi ''ard''.
Iubirea este echilibru, discernământ măreţ şi scut împotriva tuturor greutăţilor.
Fără iubire, raiul nu poate aştepta.

poezie de Camelia Opriţa din Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce se poate

Ivit pe lume fără voia mea
o să rămân cât pot sau cât se poate
căci am nevoie de atâtea vize
de-atâta aer, şi libertate

Însă la urmă
o să mă fac ceea ce nu se vede
ce cântă-n apă şi surâde-n pietre.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi copilul să se joace
cât are copilărie.
Viaţa oricând îi poate face
tristeţi, dintr-o bucurie.

catren de Dumitru Delcă (aprilie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!