Greu e, Doamne, să rostești
autoportret)
nasc speranțe-n slove
spulber orice nor
cresc mlădițe'n pleoape
dorm în ploi de dor
rătăcesc tristețea
într-o toamnă-amară
caut frumusețea
ce'n absențe-omoară
despletesc amurguri
frunzei de castani
prind în iriși muguri
înfloriți prin ani
simt zvâcniri sculptate'n
palme sărutate
când mi-e trupul val
mării zbuciumate
mai pășesc prin viscol
viscolind aminte
c-am sub monopol
tot ce doarme'n minte
țin în mâini portrete
din pastel de gene
și'n condei regrete
temerile mele
port smaralde'n buze
chihlimbar în ochi
spinii mei sunt muze
slovelor de foc
împletesc cununi
macilor din sâni
și mi-e pielea soare
'n zi de sânzioare
dăruiesc simțire
fără tras la sorți
mă las străjuire
vieții nu pun porți
și prin vorbă lină'n
salbe de lumină
mai alint-un vis
ce nu-i încă scris
mi-am răscopt tăcerea,
astăzi creionez
faceți-mi plăcerea
spuneți: Te iubesc!
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre somn
- poezii despre viscol
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre sâni
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
și totuși cred că m-am născut cu mine
nici nu mai știu
de când mă știu
sau poate
m-am născut
cu mine,
era tot noapte
vara'ntr-un târziu,
când bolta-și poartă
stele la chipiu
nici nu mai știu
de port un nume
sau de sunt
zodie'n pronume,
mi-au pus în apa
de botez poeme,
să mă tot tulbur
prin trileme
nici nu mai știu:
am fost la școală?
sau ploaia clipei
m-a'nvățat cuvinte?
vedeam sub pleoape
umeda escală
când poezia'n ochii
croia, veșminte
nici nu mai știu,
sunt eu? îmbătrânesc?
sau ridurile'n anii scurși
le tot doinesc
povara trupului
prin vlagă o sleiesc
și de la capăt
punctu-l pun
pe: te iubesc
poate că m-au lăsat
ca să mă nasc
s-ajung în pomul
vieții mele vreasc
din câte oase
carne-aș vrea să-ți fiu
c-am două mâini
și sângele cu care scriu
privesc la rânduri
descifrând Lumina
sărut Iubirea
ce-a-nflorit retina
între poeme
irișii-i frământ
mă simt regină
chiar de-s om de rând
și totuși cred că
m-am născut cu mine
fiindc-altcuiva
i-ar fi prea greu
să-și țină mintea
trează'ntre ruine
și sufletul în mâini,
de Dumnezeu
simt dor de viață
de-adieri de vânt
simt ploaia
și natura'ntr-un Cuvânt
și chiar de nu mai știu
de când mă știu
e-atât de bine...
că mi-e dat să-mi fiu!
și totuși cred
că m-am născut
cu mine
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre naștere
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre cuvinte
- poezii despre școală
- poezii despre vânt
- poezii despre trup și suflet
Mi-e dor
Mi-e dor de zilele fierbinți de vară
Când ne țineam de mână sub castani,
Mi-e dor să te sărut ca prima oară,
Să simt din nou magia acelor ani.
Mi-e dor de noaptea cea cu lună plină
Când ne plimbam pe plajă îmbrățișați,
Mi-e dor de chipul tău, de pielea fină,
De ochii tăi adânci și minunați.
Mi-e dor de iarba verde, înrourată
Pe care alergai necontenit,
Mi-e dor să simt răcoarea ei curată
Și să-ți admir făptura ca vrăjit.
Mi-e dor să-ți spun iar vrute și nevrute,
Să simt că-s tânăr și că te doresc,
Însă acestea-s lucruri dispărute,
Dar eu n-am încetat să te iubesc.
poezie de Octavian Cocoș (19 aprilie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zile, poezii despre verde, poezii despre tinerețe, poezii despre plajă, poezii despre ochi, poezii despre noapte sau poezii despre lună plină
Mi-e dor de anii ce-au trecut
Mi-e dor de timpul petrecut
Cu tine-n zi, cu tine-n noapte,
O! Doamne, repede a trecut..!
Mi-e dor de tot, mi-e dor de toate....!
Mi-e dor de nopțile cu ploi,
Mi-e dor de nopțile de vară,
Mi-e dor de tine și de noi
Când ne plimbam prin ploaie afară...!
Mi-e dor de pașii ce-i făceam
Prin parc, ținîndu-ne de mână.
Și cu ce foc ne sărutam
Pe bancă-n parc, sub clar de lună....!
De mijlocel eu te strîngeam,
Cu foc și patimă fierbinte,
Când gura ta o sărutam
Uităm de trup, uităm de minte...!
Mi-e dor de anii tinereții noastre,
Când prea departe ne era sfârșitul.
Te luam în brațe, te purtam spre astre
Eram noi doi și-n zare, infinitul...!
Dar anii au trecut, ca ploaia și ca vîntul
S-au dus frumoșii ani ai tinereții.
Nu vom putea împărați pământul
Dar ne-om iubi, pân' la sfîrșitul vieții...!!!
poezie de Florea Janță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre ploaie, poezii despre sfârșit, poezii despre parcuri sau poezii despre infinit
Doamne, dac-ar fi să-i spun
Doamne, dac-ai vrea să-mi spui
cât de dragă-i sunt eu lui
mintea n-ar mai fi un chin
ci doar rouă-n pat de crin
știu că mi-e sărac cuvântul
când nu palmele-s veșmântul
ce-i îmbracă trupu-n noapte
în strânsori cu voluptate
Doamne, plouă-mi gând decis
peste tâmple-n păru-mi nins
varsă-mi har și-nțelepciune
doar atât, să-nvăț a-i spune
scriu cu fir de dor nebun
țesând șoapte ce nu-i spun
gura lui cum încă-mi este
anotimp, din timp poveste
Doamne, spune-i că nu plâng
lacrimă din ochi curgând
ci mă zbat într-o căință
dezmierdând cu neputință
știu că-n consacrată vină
sorții i-am fost rădăcină
da-n copacul dat în floare
simt tulpina cum se-ndoaie
Doamne, fă-mă doar ce știi
că mi-e dat, să-i pot a fi
nici mai mult și nici puțin
cât din dragoste mă-nclin
fă-mă, Doamne, rază-n zori
să-i strecor lucirea-n pori
și din pielea-i ca mărgeanul
să sorb, Doamne, tot aleanul
Doamne, sunt ce m-ai făcut
cuget viu c-un chip de lut
port lumină-n ochi candoare
doar că-n piept inima moare
și-atunci Doamne, fă-mă glas
scoate-mi șoapta din impas
fă-mă foc, și dor, și ploaie
ia-mi tăcerea ce-nconvoaie
Doamne, dac-ar fi să-i spun
cât aș vrea să-i fiu surghiun
i-aș picta în ochi, poeme,
fără vers! de vers se teme
spune, Doamne-n câte porți
cumpănind astfel de sorți
ai pus lacăt ce n-au cheie
pentr-un suflet de femeie?
Doamne, dezrobește-mi firea
nu-s poet da-mi știu menirea
cât să știu că, prin cuvinte,
îl iubesc! sfințind aminte!
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre versuri, poezii despre sărăcie sau poezii despre suflet
Încă mă visez cu tine
Încă mă visez prin crânguri
Alergând după un vânt,
Simt sub pași pietre în rânduri
Cum înțeapă din pământ.
Încă te visez strângându-mi
Mâna care fremătând
Tremură, prea mult plăcându-i
Să-ți strâng clipele din gând.
Încă dorm cu dor de tine,
Mă trezesc cu ochii tăi,
Diminețile sunt pline
Doar de mine prin odăi.
Încă sorb cafea amară,
Zahăr nu-i mai pun de mult
De când ai plecat în seară,
Timpul scurs îl tot frământ.
Încă mă visez cu tine,
Voi visa până-o să mor
Cum străbați bietele-mi rime,
Cum mi-e dor, cum te ador.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zahăr, poezii despre seară sau poezii despre mâini
Dor
Mi-e dor de ea, mi-e dor nebun de ochii ei
Mi-e dor s-alerg cu fata mea prin munți, în văi
Dor ca să stau cu ea lungit pe țărm de mare
Dor s-o dansez, dor s-o iubesc, dor de uitare
Mi-e dor să dorm și s-o visez, iar la trezire
Mi-e dor să văd că este încă lângă mine
Dor mi-e s-aud doar vocea ei catifelată
Dor s-o ating, dor să o gust, dor s-o am toată
Mi-e dor să știu că e a mea pentru vecie
Mi-e dor să fac mereu cu ea o nebunie
Dor să o mușc și să o simt cu-nfrigurare
Dor să o văd, dor de-un surâs, și dorul... doare!
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre dor, poezii despre văi, poezii despre voce, poezii despre uitare sau poezii despre munți
Mi-e dor
Mi-e dor de genele ce acoperă ochi calzi și inocenți
mi-e dor de buzele ce vor să stea întredeschise pentru un viitor sărut
și încă unul,
mi-e dor de pielea ce asteapta un alint, un răsfăț de pe buricele degetelor
mi-e dor de sânii dornici să alăpteze cu dragoste o gură flămândă de copil
mi-e dor de coapsele ferme ca niște coloane ateniene
ce sprijină micile rotunjimi ale unor fese de adolescenta timidă
mi-e dor de pernuțele ce încep să definească șoldurile tot mai clar în ultima vreme
aducând aminte adolescentei visătoare de femeia matură
mi-e dor de urechile rămase uneori fără cercei
pierduți în explozia dragostei
mi-e dor de tine toată
neștiută
dar aflată petală cu petală de inima mea...
Cu trupul cald rămas întins pe spate
fără rușine
fără vreun gând
ai stat și poate o să stai
privind la mine,
privind prin mine la viața fără timp.
poezie de Adrian Andrei Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adolescență, poezii despre viitor, poezii despre urechi sau poezii despre răsfăț
Dorurile mele
Mi-e dor de tine, mare infinită,
Mi-e dor de cerul prins de seară-n valuri,
Mi-e dor de-mbrățișarea ghemuită
În firul de nisip, pierdut în maluri.
Când soarele apune în cristaluri
Din verile toride ale vieții,
Mi-e dor de stropii prinși în piedestaluri
Și de mireasma dulce a fâneții.
Când clipele aleargă-n răsărituri
Și pier în noapte duse de furtună,
Mi-e dor de mine și pun zilei nituri,
Să-mi poarte ruga sfântă-n vremea bună.
Mi-e dor de tine, marea mea iubire,
Mi-e dor de firul ierbii după ploi,
Mi-e dor de glasul stins în fericire,
De vremurile-apuse dintre noi.
Mi-e dor de tine, marea mea albastră,
Mi-e dor de vara vieții din privire,
Mi-e dor de tot ce-a fost în calea noastră,
Mi-e încă dor de-o clipă de iubire...
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre fericire sau poezii despre albastru
Mi-e dor
Mi-e dor de vară și mi-e dor de Soare,
De plaja prinsă-n cuie de aramă,
Când tu pășești prin nopțile amare
Și-mi mângâi clipa înnorată, mamă!
Mi-e dor de vară și de nepătruns...
Mi-e dor de stele, de copilărie,
Căci ploile tăcerii m-au pătruns.
Mi-e dor să fiu un fulg de păpădie!
Mi-e dor de pace și de infinit,
De pașii alergând prin universuri
La care să visez n-am îndrăznit...
Doar scormonesc în ele după versuri...
Mi-e dor de val, mi-e dor de albatroși,
De răsărit și de apus deodată...
Mi-e dor, mi-e dor de ochii tăi frumoși,
Mi-e dor de voi, de ia înflorată.
Mi-e dor de vară, de iubiri
Și de grădina cu trifoi,
Mi-e dor de lumea noastră toată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace sau poezii despre nori
Du-te, vino...
Am să mă strecor, odată,
lângă tâmpla-ți aplecată,
cât să-nchid sub buze calde
freamăt de iubiri perlate.
Și-am să vin cândva, furiș,
să privesc în ochii-ți ninși,
tainice scântei divine-n
nerostiri, diamorfine.
Am să vin tiptil, în noapte,
con de umbră'n căi purtate,
cât să-ți fur liniștea lină,
să-mi beau cupa, de lumină.
Și-am să vin, să plec, să vin
fiindc-am suflet pelerin,
și mă-ntorn când teii-mi plâng,
flori de dor, pe umeri crâng.
Am să mă prefir, tăcută,
să-ți răspic dragostea mută,
și'n mănunchi de iriși grei,
să-ți leg inima'n, condei.
Și-am să plec, să vin, să plec,
salbe'n slove să-ți culeg,
fă-mi un loc să-ți stau, o vreme
ochi în ochi, printre poeme.
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre pelerinaj sau poezii despre ninsoare
Nu te grăbi
Nu te grăbi!
Din zâmbete încă mai răsar oameni,
Știai?
Uite cum din bucurii cresc inimi,
Ca florile din lumină,
A primăverii.
Nu te grăbi!
Din mângâieri încă se desenează mâini,
Știai?
Uite cum din dor se nasc ochi,
Ca norii din ploaie,
A vieții...
Nu te grăbi!
Din timp încă mai cresc suflete,
Știai?
Uite cum din șoapte se nasc buze,
Ca soarele din curcubeu,
Al vremii...
Nu te grăbi!
Din iubire încă mai sar vieți,
Știai?
Uite cum din tine mă nasc eu,
Ca soarele din umbră,
A visului...
poezie de Gabriela Chișcari (10 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet sau poezii despre primăvară
Trupul tău
Trupul tău, a dor miroase,
Sau a ploaie-n asfințit,
A cireșe mari, pietroase
Și a lacrimi care mint.
Doua pere pârguite
Se topesc pe-a mele buze,
Strânse-n palmele sfințite
De parfumul... unei muze.
Și mi-e bine... și mi-e sete
A sorbi din tine, iată,
Fără urmă de regrete,
Seva dragostei curată.
Și mi-e foame de iubire,
Dulce, pusă-ntr-un sărut,
Peste trupul tău subțire
Ce se coace-n așternut.
Trupul tău, miroase-a mure,
Sau a mac topit în soare,
Când vin fluturi să te fure
Și-n adânc... să îți coboare
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre fluturi, poezii despre curățenie, poezii despre cireșe sau poezii despre Soare
Trupul tău
Trupul tău a dor miroase
Sau a ploaie-n asfințit,
A cireșe mari, pietroase,
Și a lacrimi care mint.
Două pere pârguite
Se topesc pe-a mele buze,
Strânse -n palmele sfințite
De parfumul... unei muze.
Și mi-e bine și mi-e sete
A sorbi din tine, iată,
Fără urmă de regrete,
Seva dragostei curată.
Și mi-e foame de iubire,
Dulce pusă-ntr-un sărut,
Peste trupul tău subțire,
Ce se coace -n așternut.
Trupul tău miroase-a mure
Sau a mac topit în soare,
Când vin fluturi să te fure
Și-n adânc să îți coboare
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor, câteodată
Ți-aș scrie iarăși versuri, de-ar fi să te revăd
Să-ți simt arzând privirea, care mi-a fost fatală
M-aș întrema cu tine, ca după un prăpăd,
Aș înălța cuvinte, încet, ca după boală.
Cu mâini îndrăgostite să-ți mângâi revenirea
Să nu mai pierdem timpul, fără îmbrățișări
Să ni se-împlânte-n tâmple, profundă fericirea
Ca să uităm de clipa, ce-am plâns-o-ntre plecări.
Să-ți simt arzând sărutul, cu gust de toamnă-amară
Și tandrul tău respir ce mi-a rămas pe buze
Să-mi facă resemnarea, de s-ar putea, ușoară
Oftărilor cu iz de firave-anacruze.
M-aș întrema cu tine chiar fără vreun cuvânt
Iubirea-i rostul biblic, a toate câte-s sfinte,
Mi-e dor, câteodată, să semăn ploi și vânt,
Nu slovele mi-s fapte, ci stările-s sorginte.
August 2021
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Din cătarea de cuvinte, ține minte
Într-o ziuă, oarecare
dintr-un an la întâmplare
am să ies din pielea-n care
tot cuvântul meu mă doare.
Prind în ochi albă năframă
cât să-i fac durerii vamă
să-i dau libertății hrană
din tăcerea ce mă-nhamă.
Să desprind ca din pristol
păsări, sentiment, control
îngeri, dor, lumini în stol
tot ce-n inimă-i pârjol.
Să le las să se înfrupte-n
unda șansei ne-ntrerupte
prin extazuri și simțiri
vindecabile-n iubiri.
Să știu toate că-mi revin
într-un cer de piept senin
unde, ritmu-i mai calin
ca un vers, un vers blajin.
Cât credința mi-este sfântă
lacrima în ochi se zvântă
dragostea în sânge-mi cântă,
castității, ce-nveșmântă.
Printr-o-ncredere deplină
doi într-unul se-ncunună
pulsu-n vene foc răsună
când e dragostea nebună.
Într-un an, la întâmplare
din ăst veac ce mă tot doare
am să ies la drumul mare
să-ți pun slovele-n cătare.
Din cătarea ce-ți rămâne
îmi scot versu' din ruine
scriu ce-aș spune fără glas
spun de-aș fi, în ultim ceas...
Iolanda Șerban ©
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre virginitate sau poezii despre vamă
Mintale ipostaze
Am tras, ca pe-o perdea, din cerul
Ce nu-i albastru, îl văd doar eu
Așa sublim; un bleu, cum gerul,
Din nea, prin prisma-i curcubeu.
Mă simt ușor în primăvară,
Sau când iubesc și sunt iubit
Și tot mi-e greu, ca întâia oară,
Ce ades, arar, sunt amăgit.
Am izuri fine în narine,
De văd frumos în depărtare
Și-n muzică mă încânt de bine,
Iar marea, am vis... la gust de sare.
Sunt pielea toată un fior,
Când suflet cald mi-e de încântare
Și doar mai am un singur dor,
Când zi de zi, alt dor apare...
Erou mă cred, o aventură
Și-s neștiut, 'ncrezut în fraze;
Ca și alții-n crez că-s de-anvergură...
Și-s doar... mintale ipostaze!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre muzică, poezii despre frumusețe sau poezii despre eroism
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, mamă.
Mi-e dor de mâna ta.
Aș vrea să-ți pun în palmă
Toată iubirea mea.
Să-ți întâlnesc privirea,
Să văd cum îmi zâmbești,
Să-ți simt, mamă, iubirea
La piept când mă-încălzești.
Mi-e dor să trec cu mâna
Prin părul mătăsos.
Mi-e dor să-ți aud gura
Cântând ceva duios.
Dacă-mi promiți că vii
În brațe am să-ți pun,
Un buchet de trandafiri,
Din grădina de la drum.
Am să te-aștept pe punte,
La mine să ajungi.
Să mă săruți pe frunte,
În brațe să mă strângi.
Mi-e dor să-mi dai lumină
Ca sorele de sus,
Să cresc într-o grădină,
În care tu m-ai pus.
În grădina vieții,
Mamă, m-ai sădit,
Cu roua dimineții
Pe frunte m-ai stropit.
Așa am crescut mare.
Ce mândră, mama, ești!
Acum sunt deja floare.
Să vii să mă iubești!
poezie de Dumitru Delcă (2 februarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre creștere, poezii despre trandafiri, poezii despre rouă sau poezii despre păr
Teamă
Mi-e teamă, știi?
Pașii greșiți șchiopătează azi,
Îi vezi?
Au urma ta pe talpă
Și mi-e teamă
Să nu-ți strivesc chipul
Când pășesc...
Mi-e teamă, știi?
Mâinile mele au degete triste,
Le vezi?
Au mirosul tău pe vârfuri;
Și mi-e teamă
Să nu-ți uit parfumul
Când le strâng....
Mi-e teamă, știi?
Ochii mici au genele răsfirate,
Le vezi?
Au suflul tău pe pleoape
Și mi-e teamă
Să nu-ți șterg urma
Când clipesc....
Mi-e teamă, știi?
Vocea are urma ta pe buze,
O auzi?
Are praf de dor pe nuanțe
Și mi-e teamă
Să nu-ți uit melodia
Când o gâtui...
Mi-e teamă, știi?
Sufletul meu are goluri din tine,
Îl vezi?
Are vis și distanță pe margini
Și mi-e teamă
Să nu te-alung
Când mi-l caut...
Mi-e teamă.
Știi?
poezie de Gabriela Chișcari (14 iunie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent sau poezii despre greșeli
Rondelul senectuții
De glume bune încă mi-e aminte
Și-oi râde până-n cel din urmă ceas.
Merg anii mei cu mine înainte,
Dar mă țin tare și-ncă nu mă las.
Rămase ascuțită a mea minte,
Stându-mi alături, când urc în Parnas.
De glume bune încă mi-e aminte
Și-oi râde până-n cel din urmă ceas.
E drept că mai am, ici-colo, un dinte
Și umblu doar cu ochelari pe nas,
Ba mă și poticnesc printre cuvinte.
Și chiar de sunt adesea în impas,
De glume bune încă mi-e aminte.
rondel de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre umor, poezii despre ochelari, poezii despre dinți, poezii despre ceas sau poezii despre bătrânețe
Poarta
pășesc printre veacuri uitate
în mâini port a mea soartă
ruine în jur și pașii se scurg
tăcerea bate în poartă
gândul mă poartă
un zumzet se aude prin ani
mai latră un câine în poartă
se strecoară anotimpuri sub pașii rămași
ce vreme, ce soartă
să bat din poartă în poartă
trec ani trec spre soare apune
apune un gând pe strune de vânt
pășesc printre spini și gânduri mă înțeapă
închid în mine cuvinte
se strânge în palme țărâna
lumina se stinge în gol
plec spre apus și gândul mă poartă
din poartă în poartă
se aprind în copaci cuiburi
mai plânge o mierlă pe umerii sorții
se închide o ușă, se deschide o durere
mă cațăr pe ziduri pe picioare de humă
port pe buze surâsul uitat între pleoape
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre câini sau poezii despre promisiuni