Inelul

îi dădea puteri supra
naturale nu mai erau
zăbovea în oraşul bolnav
felia costiţă fin
cu un cuţit cu lamă de toledo
îl ţinea în teaca de la brâu
lângă ace papiote monede
dintr-un material ciu
dat
de o civilizaţie adăpostită
de întunericul veşnic pe o pla
netă
interesantă pentru civilizaţiile extraterestre
inelul lăcrima ca un suflet
care şi-a pierdut trupul
în fiecare zi, zi de zi
felia de costiţă o îndesa în gură
deschisă cu dispreţ la mizeria umană

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coupe-papier-ul

cu lamă de toledo taie
firul în patru şi foaia
în două părţi egale
plicul nu scapă nici el
aproape că ai vătămat
scrisoarea cu litere mărunte
parfumată din belşug

coupe-papier-ul cu mâner
de fildeş folosit într-o crimă
pasională în biblioteca cu volume
vechi de la începutul lumii
îl aşezi alături de tratatul de filosofie
smuls din lama coupe-papier-ului
ascuţit la polizorul cu piatră ponce

coupe-papier-ul taie sentimentul
de vinovăţie după cearta
riguroasă cu femeia-dragon
scurtezi lehamitea adunată
de la începutul relaţiei iscată
de felia de pizza cu ciuperci

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

zâmbet de copil -
felia de pepene
vândută ieftin

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reclamă la condimente

Sunt diverse condimente,
Naturale, excelente,
Pentru mici, cârnaţi, sarmale,
Tobă, caltaboşi, pârjoale,

Muşchi file, salam, costiţă,
Bacon, kaizer, şunculiţă,
Pentru porcul de Crăciun
Şi la preţul cel mai bun.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (26 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Războiul din colţul străzii

începuse în bucătăria de campanie
după plierea spaţiului găurile de vierme
au conectat universuri şi galaxii
ciorba de fasole era servită în gamelele
aliniate conform teoriei lui einstein
linguri de inox sclipitoare la cel mai mic
foc de armă tras de general în beci
după o hipnoză regresivă executată
regulamentar de toată divizia mecanizată

felia de carne stă pe mazăre în clepsidre
unde timpul şi-a pierdut valoarea
soldaţii stau întinşi pe-un surâs fraged
cu armele pregătite să atace rasolul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O să-ţi fac statui

de lut ars să ai soldaţii
care să păzească somnul
când eu n-oi fi lângă tine
vor avea săbii din oţel de toledo
veghea o să fie strictă
nu vreau să te pierd
garda asta îndepărtează neaveniţii
şi dornicii
inimile lor sunt arse sunt de teracotă
nu iartă nimic nu iartă pe nimeni
te apără de altă dragoste te apără
până se fac ţăndări
o să ai o armată de o sută
de soldaţi o mie de câţi vrei
vei fi o regină vie cu bodyguarzii ciu
daţi în cuptoare şi căliţi
în focuri mari

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oraşul

Prin ploaia ce cade
cu mimul de mână
alerg împărţind felia furată.

Între viaţă şi moarte
nu dezarmez în faţa uitării.
Îngăduinţa vestalei îmi este
tainică plată.

Oraşul mă urmăreşte
cu ochi diamantini
asemeni ţie
când mă priveşti
din oglinda cu umbre
îmbrăţişându-mă nostalgic.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marţi e la fel

cum e luni cu soare
şi picuri de ploaie pictaţi
de poetul plictisit
de culoarea oraşului
care stă la intrarea-n voroneţ
obraznic şi vechi
marţi e la fel cum e felia
de soare aburind după nori
vine uitând de ce a venit

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felia aia de pâine

din fibre suave este acoperită
cu unt galben într-un strat
gros şi ispititor pe care presori
sare de la cacica fină ca un praf
de cocaină de tras pe nas
în zilele tale bune de dormit
muşti cu pofta unui copil
dornic mai degrabă să fugă
la bătut mingea în spatele blocului
decât să stea cu masca la gură
în banca plină de aşchii şi cuie
aroma untului cu pâine proaspătă
este dusă de salivă în tot adn-ul
stai cu ochii închişi şi mesteci
înghiţi calculat fiecare bucată
cafeaua o sorbi după aceea cu ochii
aruncaţi într-un ziar apărut să te facă
să ungi altă felie de pâine cu unt

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei fumătoare înrăite

Privindu-te, mă-ntreb, madam,
Aşa sfrijită şi uscată,
Te tragi din coasta lui Adam
Sau din costiţă afumată?

epigramă de Vasile Vorobeţ din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei fumătoare înrăite

Privindu-te, mă-ntreb, madam:
Aşa sfrijită şi uscată,
Te tragi din coasta lui Adam,
Sau din costiţă afumată?

epigramă de Vasile Vorobeţ din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

compromis

Compromisul este arta de a împărţi un tort astfel încât fiecare să creadă că a primit felia cea mai mare.

definiţie celebră de Ludwig Erhard
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare din snobism sau pentru că aşa e la modă se serveşte o costiţă minusculă de miel, cu trei boabe de mazăre, într-o farfurie care ocupă jumătate de masă?

Dominique Loreau în Arta frugalităţii şi a voluptăţii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, umorul este felia de tort oferită unui amărât lihnit de dorul mămăligii.

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

erau adunate în laboratorul penitenciar
cele mai frumoase femei
învelite într-o pânză specială
de păianjen-pasăre de brumă
care le dădea o rătăcire luminoasă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

tristeţe de clovn -
inelul de logodnă
lângă un bujor

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care a re

parat centrala termică
a intrat frontal în prob
lemă de fizică
foloseşte ace de mărimi
diferite utilizări
face acu
punctură şi puncţii
febra centralei scade
strânge un şurub la o pla
că trebuie în
şurubat un robi
net (!?) - centrala termică tu
şeşte şi după o scurtă răz
gândire porneşte -

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nemeţii

nu a mai nins de demult
în copilăria mea
mi s-a uscat sufletul
de-atâta aşteptare
şi buzele îmi sunt crăpate
gura amară
doar mama mai răzbate
din uitare
cu strachina aburindă plină cu lapte
şi cu felia groasă de pâine
în mâna cealaltă
apoi îmi mai aduc aminte
de plânsul mut
la căpătâiul ei
dar şi de îngerul rătăcit
în aşternuturile noastre

a venit şi timpul ca să mă smulg
din ideea de frunză din starea de plantă
în mormânt somnul meu alb nemeţii
unde visul şi rostul roţii
este acelaşi
în fiecare clipă a eternităţii
unde luna şi-a eliberat lupii pe tărâmul
celor o mie de vânturi
şi unde şeful trenului anunţă sec
capătul drumului

trupul tău devorat de o mie de vulturi
când tu mai întâi îţi desfăceai pulpele
apoi îţi deschideai încet încet sufletul

tu îmi spuneai că nu doar întunericul
este veşnic
mult mai rea şi nesfârşită este uitarea
carnea bătrână fără amintiri

poezie de Petre Ioan Creţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut cuţitul

care mă taie la mână
indiferent de ceea ce fac
deşi am încheiat un pact
de neagresiune pe un ciolan
afumat cu lemn de pin
şi sărat atât cât îşi permite
ascuţit ca o lamă de toledo
îl caut bandajat la toate degetele
să-i stârnesc milă
nu cred că l-am aruncat
deşi ar fi meritat să fiu dur
cu lama care ar putea încremeni
viaţa să stârnească un cor
de viermi carnivori clocotiţi
într-un ecou muritor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radio Erevan

- Felia căzuse cu untul în sus.
- Hotărâtusa-n majoritate
Că unsul trebuia să fie uns
Pe faţă. Nu... prin spate.

epigramă de Vasile Iuşan din Vin vărsat de Jidvei (2010)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram urât şi demn de dispreţ – o ştiu, o ştiam şi atunci – dar sub urâţenia şi mizeria aceea se ascundea un suflet care voia să ştie, sa cunoască adevărul, să se îmbete de lumină, iar sub pălăria aceea unsuroasă şi în capul ciufulit se afla un creier care voia să înţeleagă orice idee şi, mai presus de orice, să raţioneze şi să viseze, o minte care începea să observe ceea ce alţii nu văd şi se hrănea dintr-un loc în care cei mulţi nu găsesc decât gol şi pustiu. De ce nu m-a înţeles nimeni, de ce nu mi s-a dat ce mi se cuvenea de drept?

Giovanni Papini în Un om sfârşit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!