Printre paşi de-argint

printre pasi de-argint, primăveri trecute
îşi arunca fluturi si-adieri de vânt
printre bucle blonde de copii zănatici
trec încet şi nuferii ce rad pe rand.

prin poteci albastre de lavande mandre
se strecoara macii, parca-nlacrimati
cu obrajii rumeni, imi aduc aminte
chiar si flori de colt, zane-n muntii 'nalti.

mă imbraca zorii-n roua albastrie
şi-mi saruta talpile fierbinti
mă strapung indata de odinioara
reci fiori de tine, simt cum ma inalti.

picuri reci de ploaie, amintirea-i vie
mana-ti curge-ncet peste trupul meu
un parfum discret, puf de papadie
azi iti simt chemarea, doru-ti este greu.

alta primavara cu ciresi in floare
un alt anotimp cu racoare-n zori
ma cuprinde raza, ca un ger de soare
printre pasi de-argint simt ca-n dor ma dori.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pădurea

Încântătoare maiestoasă...
Visări de-nalt, printre poteci.
Îi simt suflarea răcoroasă
De trunchiuri zvelte, ape reci.

Ce mic sunt printre colosali
Cu vene groase-n rădăcini...
Miresme de giganţi florali
Se scurg din vârfuri de tulpini.

Mă simt în trup de uriaş
Ce-mi dă fiori de neştiut.
Îmi caut riduri de făgaş...
Mă simt infim, sunt un pierdut.

Iuţesc şi inimă şi pas,
M-afund în pat de frunzăriş,
Am gât uscat, sunt în impas...
... Ajung, mă scald în luminiş.

E plin pământul de verdeaţă;
E reavăn, cu mirosuri fine.
Narcise-mi dau parfum de viaţă...
E tril şi zumzet de albine.

M-afund cu pieptul printre flori,
Jur-împrejur e-un verde sobru.
Sunt mii de falnici slujitori...
Rămân cu ei... copil de codru!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boemă într-un vis

sunt multe nopţi în care curge primăvara
şi-n vis e-atâta zbucium si ma pierd
un labirint cu maci ce opresc timpul
şi îl ucid cu gura lor ca un dezmierd.

în dezacord isi leapada culoarea
şi foc ramane, foc aprind din nou
muscandu-mi talpile de catifea albastra
nu ştiu de sunt petala, de sunt eu.

şi ma prefac in vant, in strop de ploaie
şi ma invart pe poante, simt cum zburd
în bratele de fluturi si m-adorm in roua
sunt puf de papadie, sunt vis sau, macul crud.

trezesc puhuoaie de raze cu buzele flamande
şi sorb din firul ierbii adormit,
ma urc pe lujeri calzi pana la ceruri
si-n menuiet cu soarele in asfintit.

cobor incet pe coarde de lumina
si-ntorn cu-acelasi zbor scantei de foc incins
rebela nopţii sunt în primavara
şi-n maci ma pierd, boemă într-un vis.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasi pe nisip

Pasi pe nisip
Pasi in uitare
Pierderi de timp
La marea... mare.

Lacrimi in ochi
Vise desarte
Si-n rst doar scoici
Si-n rest doar noapte.

Noapte si zi
Dar dargostea?
Hai vino-acum
Si nu vei regreta.

Privim nisipul
Privim marea
Eu iti vad chipul
In departare.

Te string la piept
Imi dau sperante
Oare e drept?
Oare am sanse?

Azi imi lipsesti
Si chiar ca-i greu
Si te iubesc!
Iubitul meu.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fiu femeia ta

atât de gingas ma cuprinzi iubite
şi-atat de moi iti simt stransorile pe rand
mă strangi prea dornic de iubire
şi-mi spui ca ma iubesti de cand, de cand,,

te uiti de parc-as fi un chip sculptat in roua
şi-ncet m-atingi cu degetele moi
mi-asculti din urme cantecul din mine
şi imi tresalta sanii amandoi.

nu-ti pasa ca ni-e martor ochiul lunii
n-auzi nici cand iti spun ca sunt un vis
iti simt doar mainile-mrejuru-mi prea flamande
şi ma aduci in patosul aprins.

te lasi purtat de freamatu-n surdina
cu ochii tai ma sorbi incet, incet
şi-n unduirea ce ma pierd fara vreo vina
devin a ta femeie cu ochii violet.

atat de gingas ma iubesti, iubite
si-atat de frageda devin in mana ta
si vreau doar trupul tau sa ma alinte
sa-ti fiu visarea ta eterna, sa fiu femeia ta.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drum spre necunoscutul din noi

Răsare soarele,
Linii în culori diferite,
Printre păsări şi crengile copacilor
Se observa o usoara lumina...
Lumina soarelui patrunde-n ochi
Lumina imi vorbeste, prin cuvinte
Nu se poate distanta, ci continua
Continua sa-mi vorbeasca descifrat
Apoi incepe sa-mi transmita diverse
Simboluri... pe care sa le descifrez eu...
Accept cu drag, lumina si caldura
Si multumesc de 3 ori Divinitatii
Ma simt linistita, fericita, iubita
Si asta ii permite iubirii de sine, manifestarea
Nu caut un lucru... nu descifrez misterele vietii
Dar patrund in necunoscutul...
Adevarul si multicolorul cer...
Printre nori si ispite, printre vise si vise.
Brazi, mandrii imi deschid calea,
Sunt adierea, lumina, alteta
Ma las scaldata de lumina si
Simt dragostea ta, cum ma cuprinde
Simt linistea si mangaierea ta, de la distanta.
Simt, cugetul si bucuria...
Adierea si parfumul unei nopti de Toamna.
Ating cu palmele... incurabila calatorie
Inspre mine, inspre interiorul unui suflet...
Spre a pasi cu smerenie pe drumul vietii.
Renasterii si binecuvantarii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub aripa cuvântului

când mă trezesc în zori cu versul pe buze
simt ca lumea-i a mea cu un anume rost
vreau să fiu diafană ca roua pe frunze
să nu simt niciodată ca timpu-i anost.

vreau să fiu ca un flutur vesel, visător
să mă îmbăiez în parfum de flori
nimănui pe lume nu îi sunt dator
am creat din slove magice comori.

pe scara succesului am urcat discret
drumul meu e plin de sunet şi culoare
printre trăitori eu sunt un biet poet
sub aripa cuvântului găsesc consolare.

vreau în lumea mea să fiu bun exeget
cu vocaţii inedite cu lecţii extraşcolare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E iarăşi toamnă peste toamna mea

Simt o picătură, m-a lovit pe frunte,
O simt atât de rece şi de grea,
Urmează alta, alta şi mai multe,
E iarăşi toamnă peste toamna mea.

Şi aş fi vrut s-o rog să nu mai vină
Şi aş fi vrut prin verde să mai stau,
Să mai amân ce ploaia îmi adună,
Înlăcrimate clipe şi eu nu le vreau.

E iarăşi toamnă şi o văd pe frunze,
Copaci-şi scutură poveşti de ieri,
Mi-e frig şi simt că toate sunt lăuze,
Puţine flori rămase se-ascund în seri.

Simt picături, urmează dese, multe,
E toamnă iarăşi peste toamna mea,
Trecute primăveri de-acum sunt amintite
De albe nopţi, căzându-mi azi o stea.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimp fara nume

vor inflori zapezi pe trupul meu de ceara
si nu voi sti vreodata ce anotimp am fost
dar voi gusta cu sete povesti de-odinioara
si s-or rasfrange-n tample fara nici-un rost.

si poate primavara se va duce nevenita
si printre nuferii albastri din nou v-a adormi
or rasari doar fulgi cazuti din clipa asfintita
din ochii mei de papadii purtati de unicorni.

unghere imbracate de lumina noptii
pierdute in faclii ce inca mai mocnesc
s-or teme ca si mine de tropotele tortei
ce ard in sloiuri priviri ce asfintesc.

vor inflori si astrii toti pe caldaram in urme
si toti copacii-n jur vor vrea a inflori
in anotimpul cu zapezi ce-i fara nume
pe trupul meu de ceara si n-am sa stiu de eu voi fi.

o margine de iarna pe-o margine de lume
ce-si strange cu nesat ninsori ce nu vor fi
si macii imbatati ce-i poarta vantu-n turme
cu umbrele in trena brumelor tarzii.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de cireş

Floare albă de cireş
Floarea primăveri calde
Prin mirosul tău trimiţi
Zâmbete şi bună stare.
Printre frunze verzi căzute
Ciripit de turturele,
Îşi fac cuibul câte zece
Şi-alte zece dorm la soare.
Când o boare de vânt bate
Se desprinde câte-o floare
Ce se duce-n depărtare
Mesager prin lumea mare.
Fluturi roz şi mov duc mierea
De pe flori aduc polenul
Pregătind cu multă grabă
Cireşica să apară.
Luna mai e luna voastră
Flori de primăvară albă.

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul către tine...

Suflarea ta mi-ar fi de-ajuns sa simt a mangaierii soapte,
Te-alint cu-mbratisari si caut rasuflarea ta in noapte.
Din suflet iti aud chemarea iubirii ce m-apasa
Şi ma intreb de ce mi-e teama, ca dorul nu ma lasa?!...

As vrea si gandul tau la mine sa fie-o alinare,
Mi-e dor de-al tau sarut si de a ta chemare.
Iubirea ne-a unit, dar drumul este lung,
Mi-e atat de greu acum la tine sa ajung.

Şi vreau sa stiu macar, ca dorul nu ma minte,
Din vocea ta s-aud chemarea aducerii aminte.
Iar asteptarea mi se pare atat de grea, o simt,
Ca drumul nu imi e usor si nu te mint.
... drumul către tine...

poezie de Lili Călin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miroase iar a dor şi vară

miroase a fân, a flori şi viata
miroase-a zbor şi-a seri cantand
a ceas batand din aripi ude
a primaveri cu dans de flutur.

miroase iar a nopti rapuse
de inimi ce-n iubiri se zbat
a gangur de povesti ascunse
la umbra nucilor din sat.

miroase a mesteacan dulce
a papadii ce umbla-n zori
a plans de salcii si naluce
a dor si lungi imbratisari.

miroase iar a pasi prin ganduri
si a suspine in amurg
scrisori pe frunze si pe ciuturi
a dragoste in demiurg.

miroase iar a seri de vară
a lacrimari în ochi blajini
a-ndragostiri ce or sa doară
de aşteptări, fiori şi vini.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea mea, scaparea ta

Îmi vad ochii si plang
imi vad buzele si rad
imi va trupul si tremur
e mort de mult,
infectat cu ura.

iti vad ochii si cred,
iti vad buzele si simt,
iti vad trupul si tremur
e viu de acum,
si plin de caldura.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teiul

Teiul dulce-mi bate-n geam
Dar pe tine nu te am
Te-ai pierdut printre ciresi
Printre vise si povesti

Te-ai ascuns intr-o poveste,
Teiu' amar imi da de veste
C-ai sa vii candva acasa
Ca un gand intr-o fereastra,
Ca un strop de soare-n ploaie,
Ca o scoica prea balaie
Ce pierduta sta pe tarm
Si asteapta valul dulce
Sa o duca unde dorm
Visele de scoici pierdute,
Lacrimile lor trecute,
Perlele din gandul lor
Si alge de dor ce dor...

poezie de Daniela Dina
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre frâiele uzate

Roibul meu mănâncă jarul
Stelelor ce cad în hău,
Ovăzul ce dă în lapte
Fierbe sub ele din greu.

Îl încalec, el nechează,
Se-ndreaptă spre Carul Mare,
Unde cerul ţi-a pus zestrea
Pentru nuntă, la păstrare.

Timpul curge peste spaţii,
Se văd coastele la cal,
Simt cum îşi închide ochii
Şi devine ireal.

Să cobor încerc de-ndată,
Mă agăţ de oişte,
Strigu-te, tu nu m-auzi,
Stelele sunt vraişte.

Nu te văd, dar parcă simt
Coaste noi, alt cal e mort,
Vom împinge Carul Mare
Printre stelele resort.

Noi suntem acuma umbre
Ce se-nvârt în Galaxii,
Două umbre. Moartea spune
Că suntem printre cei vii.

Ne mai mângâiem odată,
Carul Mare scârţie,
Punem undelemn de soare
Unde este pârtie.

Două umbre însetate
Îşi caută frunzele
Printre frâiele uzate
Acum dorm iubirile!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zori de zi

Cand dimineata- i aproape,
Alerg cu pasi repezi, s-ajung
Ale zorilor zbateri.
Lumina pluteste in zare
Si nori fumurii o ating,
Racoare-i a ierbii alint,
Picaturi de roua m-ating.
Pasi imi umezesc privirea.
Lacrimi pe fire de iarba,
Lacrimi pe ochii, ce se-nchid se deschid,
Culoarea privirilor noastre–n valuri
O vad, o alint.
Si zori de zi se ivesc,
Pe tine in brate te am,
Iubirii tale-i multumesc,
Si dragoste-i tot ce am.

poezie de Mădălin Vasile Costache
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fisură

Fii atent cum bate soare:
Peste case,
Peste oase.
Îşi ia toamna la plimbare
Şi se-ntinde
Şi se-aprinde
Printre frunze,
Nepătrunse -
În visare.

Fii atent cum suflă vânt:
Peste dom,
Peste om.
Se ascute din pământ
Şi se plimbă
Şi se schimbă
Printre buze
Mai obtuze -
‘n legământ.

Fii atent cum strânge nori:
Peste câini,
Peste mâini.
Îşi vând ploile din zori
Şi se-ajută
Şi se mută
Printre ochi
De deochi -
Amatori.

Fii atent cum cântă gură:
Peste limb,
Peste timp
Se alintă şi se jură,
Şi se-ascultă,
În acută,
Printre tremur
Şi cutremur -
În fisură.

poezie de Gabriela Chişcari (7 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori curcubeu...

Mă simt
ca o pasăre mistuind tăceri
cu ciocul rupt
de doruri mărunte.
Un zbor peste clipe fur în lacrimi
şi-n visuri,
mă simt curcubeu...
Aripi de culori întind peste creste.
Mă ascund în fântâni
printre stropi fini de apă.
În miez reaprind
flăcări şi raze de gânduri curate.
Cresc şi cuprind în arcul imens
trupuri de humă...
Sentiment de iubire profundă,
seninul,
îl aduc doar atunci când ploaia,
îşi poartă veşmântul de lacrimi reci
dar blând aşternute,
hrănind flori
şi ramuri uscate de doruri...

Simplu om,
neputinţă sculptată
în bulgări de humă
ce cuvântul primeşte şi sensul
îl pierde în trepte...
Mă întorc dintre nori
şi privesc cum alene trec zilele
podul de umbre...
Un vis se stinge,
altul se naşte şi creşte
în arcuri imense...

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citcau

Ca si floarea din Ardeal
Frumos sat este Citcaul
De pe-al Somesului mal
Cind iti duci spre sine eul

Si cu flori in primavara
Iata azi cum ne cuprinde
Pe alocuri sa ne sara
Si in farmecu-i ne prinde

Prin gradini aici si-n curti
Magnoliile-nfloresc
In ele ca sa te uiti
Cit de scump satu-mpinzesc

Flori aprinse colorate
Iti imbraca aici privirea
Parca-n aur sunt brodate
Sa-ti amplifice amintirea

Ca o floare din Ardeal
Tot Citcaul iti suride
De-l strabati si urci pe deal
In mireasma-i te cuprinde

Pe aici soseaua trece
Pina insore Baia Mare
Iar Citcaul te petrece
Azi iata in sarbatoare
03-05-2021 Citcau

poezie de Balan Ioan ---- Ioan Daniel --
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum ma simt

Faramitat mi-e trupul, mi-e sufletul pustiu,
Ma simt impovarat, nu am puteri sa scriu,...
Un gust amar in gura. Ma simt lipsit de viata.
Tot ce-am cladit atarna doar de un fir de ata.

Chiar din copilarie stiam ce vreau sa fac
Si-am cautat tot timpul din drum sa nu m-abat.
Visam la o iubire cum n-a mai fost vreodata
Nascuta din credinta si dragoste curata.

Am pus atata suflet! La cate-am renuntat...!
Prin vitregia vietii ma chinui sa razbat,
Ma pierd pe-aleii tacute, ce pasi n-au cunoscut,
Mi-e dor de-o mangaiere. Traiesc doar din trecut!

poezie de Florin Dudău (22 mai 2002)
Adăugat de Florin Dudău
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

se-adună-n cuget multe clipe
plutind prin ochii mei apuşi
rasai aevea in simtire
cu ochii tai de dor rapusi.

si mana imi intind spre tine
aproape ca-ti aud batand
o inima infranta-agonic
ce-n mine-o simt incet murind.

si cata departare oare
mai poate fi pana tarziu?
caci si aproape de-ai fi, doare
te vad in vis pe-un mal pustiu.

se-aud izvoarele-n catune
rasuna in ecouri, nopti
e prea-ntunericul taciune
si-mi e strain unde ma porti.

e-atata de aproape zarea
ti-aud clipirea-n zori usor
când chipu-ti unduieste marea
stergand tristetea ochilor.

salbatice-nstelari lumina
la fel, departe ca-ntr-un zbor
un licar, imi apari pe mana
şi-mi scrii cu soapte,-ţi este dor.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!