Deși se stinge de la o zi la alta în trecerea prin ceasuri străine lui, iubesc satul românesc.
Azi avem satisfacția totală că nu mai suntem parte componentă a sufletului satului. Dar pentru asta ar trebui să-i udăm vatra cu lacrimi, că morții noștri nu-și fac somnul de veci și mormintele lor uscate sunt tulburate de agonizarea noastră cotidiană; trăim în absența totală a identității de fond, obsedați de o febră rebelă a succesului pe scena lumii, de a scăpa pentru totdeauna de mizeria vieții.
Dar inevitabil ajungi o umbră depresivă.
O încordare a gândului aduce regretul că nu am făcut nimic și că această dramă a devenit lacrima esențială a omului de la moartea ultimului astru și până încoace. Stelele își pierd strălucirea deasupra celor trecuți în lumea împietrită. Cerul nu mai e senin deasupra noastră; anotimpurile sunt făcute de mâna omului înstrăinat de el însuși trăiește doar să mănânce și să respire.
El e moartea totală și nu una aproximativă a rădăcinilor biologice care i-au adus nașterea în sufletul satului.
Camelia Oprița în Intensitatea veșniciei este eternă și tulburătoare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre moarte
- citate despre suflet
- citate despre sat
- citate despre încordare
- citate despre succes
- citate despre stele
- citate despre prezent
- citate despre naștere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Azi avem satisfacția totală că nu mai suntem parte componentă a sufletului satului. Dar pentru asta ar trebui să-i udăm vatra cu lacrimi, că morții noștri nu-și fac somnul de veci și mormintele lor uscate sunt tulburate de agonizarea noastră cotidiană; trăim în absența totală a identității de fond, obsedați de o febră rebelă a succesului pe scena lumii, de a scăpa pentru totdeauna de mizeria vieții.
Camelia Oprița în Intensitatea veșniciei este eternă și tulburătoare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate de Camelia Oprița despre viață, citate de Camelia Oprița despre moarte, citate de Camelia Oprița despre suflet, citate de Camelia Oprița despre sat sau citate de Camelia Oprița despre prezent
Stelele își pierd strălucirea deasupra celor trecuți în lumea împietrită. Cerul nu mai e senin deasupra noastră; anotimpurile sunt făcute de mâna omului înstrăinat de el însuși trăiește doar să mănânce și să respire.
Camelia Oprița în Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019,, Intensitatea veșniciei este eternă și tulburătoare.
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate de Camelia Oprița despre stele, citate despre mâncare, citate despre mâini, citate de Camelia Oprița despre mâini, citate despre anotimpuri sau citate de Camelia Oprița despre anotimpuri
Balada câinelui
... în balada lui tristețea e fatală
și dragostea de om, la nebunie
nu poate fi o așteptare mai totală
decât căneasca asta melodie...
și între noi și lumea animală
există absoluta armonie
nu poate fi o așteptare mai totală
decât câinească asta melodie
chiar dacă era noastră-i dijitală
chiar dac-acced roboții la domnie
nu poate fi o așteptare mai totală
decât câinească asta melodie
când va veni și clipa lui brutală
și se va stinge-n lînă agonie
divinități pentru iubirea lui totală
au să-l ridice, cred la rang de omenie...
poezie de Iurie Osoianu (27 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre tristețe
- poezii despre roboți
- poezii despre religie
- poezii despre nebunie
- poezii despre muzică
- poezii despre existență
- poezii despre brutalitate
Sunt un actor care își propune să facă parte integrantă din visul creatorului de teatru. Nu vin la un meci de box. Se poate întâmpla să duc mai departe visul regizorului - că ajung să fac atât de organic parte din poveste că o duc mai departe, dar buna credință e totală. Nu știu dacă asta înseamnă că sunt docilă sau rebelă.
citat din Maia Morgenstern
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre visare, citate despre teatru sau citate despre actorie
Dintre poeții români, îl simt mai aproape de suflet pe Lucian Blaga, deoarece cred în nemurirea satului românesc.
Lucian Blaga este sufletul pietrei de la temelia satului românesc, este
Intensitatea veșniciei eternă și tulburătoare.
Camelia Oprița în Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Părinților noștri între esențial și etern.
Adăugat de Maria Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre România, citate de Camelia Oprița despre România, citate despre poezie sau citate de Camelia Oprița despre poezie
Aici românii au rădăcini adânci
Oamenii care conduc azi destinele României, prin felul cum o cârmuiesc, nu fac altceva decât să înlesnească marilor puteri să facă din țara noastră o pradă ușoară pentru ei.
Diriguitorii țării ar trebui să se îngrijească, pentru ca românii să trăiască în liniște aici, unde înaintașii noștri și-au îngropat oasele și au plătit tribut de sânge pentru apărarea gliei eminesciene.
Pe această glie-gură de rai- a trăit și a luptat tot neamul românesc. În acest colț de lume ne-am zămislit și ne-am afirmat ca neam.
,, De la daci, de la romani
am primit tot ce n-aveam.
Am primit glie și ram
și ne-m zămislit ca neam.
.........................
Tu, române,
,, Să păstrezi țara și neamul
că sunt tot ce ai mai sfânt!
Aprig să înfrunți dușmanul
când calcă al tău pământ.
..........................
Toți cei care conduc, astăzi și mâine, destinele acestui popor, ar trebui să ia aminte că aici neamul românesc a prins rădăcini adânci, precum stejarii legendari.
,, De strajă ne stau Carpații
și Dunărea bătrână.
Aici trăim ca frații
noi, nația română.
... Aici Dumnezeu ne-a dat
Grădina Maicii Domnului.
Aici am eternizat
pacea scumpă omului.
... Aici ne-au dat lumina zeii și sfinții.
... Aici ne hrănește și râul și ramul.
Aici a trăit, trăiește și va trăi tot neamul.
Românii n-au dușmănit și n-au prigonit alte popoare. Prin urmare, nu suntem datori față de nimeni. Dimpotrivă, vrem să trăim în bună înțelegere cu toată lumea.
... Când dușmanii stau la pândă
să ne facă traiul greu,
Românii cred în izbândă
și în bunul Dumnezeu.
.......................
... Strămoșii noștri, dacii au crezut în veșnicia sufletului.
Noi, românii credem în veșnicia neamului nostru românesc.
Credem în hărnicia omului și în rodnicia pământului,
Credem în statornicia celor care vremelnic îl stăpânesc.
Conducătorii noștri ar trebui să fie adevărați patrioți. Să apere țara și poporul de atitudini ostile și să se îngrijească de prosperitatea nației. Iar marile puteri ar trebui să înțeleagă că înainte de a fi europeni, noi suntem ROMÂNI.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre viață, poezii despre țări, poezii despre sfinți, poezii despre prezent, poezii despre lumină, poezii despre dușmănie, poezii despre crengi sau poezii despre apărare
COPIII, aceste sfinte primăveri sunt mai presus de truda fiecărui părinte, sunt darurile Ființei noastre, sunt îndumnezeirile noastre pentru dînșii trudim zi de zi, pentru dînșii refuzăm privilegii și onoruri, ei fiindu-ne mîndria noastră, și a satului nostru. Ei sunt Ființa noastră, Ființa satului nostru...
aforism de Constantin Anton din Mogoșești, Ființa mea - vol II
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre sfinți, aforisme despre sfințenie, aforisme despre sat, aforisme despre primăvară, aforisme despre copilărie sau aforisme despre cadouri
Lumea aleargă spre idealuri false pentru a deveni strălucitoare mai mult decât îi este dat să fie. Trăiește într-o permanentă tensiune remarcând insuficiența ca pe un sentiment al sfârșirii, o agonie ultradimensională și epuizantă care nu aduce nimic bun...
Va veni o zi când omul se va lepăda de Dumnezeul său, când Biserica se va îndoi așa cum s-a îndoit Petru. Lumea va fi atunci ispitită să creadă că omul a devenit Dumnezeu. În bisericile noastre, creștinii vor căuta în zadar lumânarea aprinsă unde Dumnezeu îi așteaptă. Asemenea Mariei Magdalena, în lacrimi înaintea mormântului gol, se vor întreba: Unde L-au dus?
Se poate ca într-o zi ușile lăcașurilor de cult să rămână închise pentru totdeauna credincioșilor, devenind muzee. Oamenii își vor pierde credința: biserica virtuală ar fi un destin tragic pentru sufletul omului.
Omul e rău, nu-L caută pe Dumnezeu să-L cunoască pentru că nu e suficient de pregătit pentru asemenea lucru măreț, dar ar fi în stare să-I ia locul, să fie el dumnezeul Domnului.
Camelia Oprița în Cerșetori de existență
Adăugat de Liviu Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre religie, citate despre creștinism, citate despre devenire, citate despre biserică, citate despre tragedie, citate despre muzee sau citate despre lumânări
Existență
sunt o existență ambiguă
bulversată de răgușela timpului
secundele gri îmi apasă oasele meteoesensibile
contaminate cu vârtejul fonemelor esențiale
aici mă renasc pentru a înlemni
acum îmi smulg sufletul pentru voi
și mi-l întind ca o agoră antică
să mi-l mănânce rugina și întunericul pașilor
simt cum pietrele râului dospesc în aortă
în ochi glandele lacrimale vor refuza
să mai zămislească din sentimente lacrimi vetuste
ci numai nisipul în vidul oglinzii zbârcite
în această lume suspectă anotimpurile își pierd substanțialitatea
voi rămâne doar cu scrisul infect în umbra lui Gutenberg
întrebându-mă ce s-a întâmplat și cu vremea noastră:
a murit sau meditează viața în moartea cuvântului?
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre întuneric, poezii despre suflet, poezii despre secunde, poezii despre râuri, poezii despre nisip, poezii despre mâncare sau poezii despre moarte
Părinților noștri între esențial și etern
(poem în proză)
Printr-un joc ciudat al luminii, soarele cucerește cerul,
simbolizând avântul implacabil al vieții
care rezultă după marile purificări ale flăcărilor din interiorul lui.
Dar adevărata purificare există în arderile de clipe
ale părinților noștri care mor puțin câte puțin
în flăcările din interiorul lor. Unii mor atât de tulburați în ei,
obsedați de ideea că n-au făcut suficient pentru copii,
murind într-o inconștiență dulce.
Au învățat că dintr-o mare suferință se ridică
iubirea fără margini pentru vlăstarele lor,
dragoste care îi devorează până la moarte.
Le-a fost dat să se nască pentru a răsări din ei altă viață,
deși sufletele lor sunt adevăratele flăcări ale unui soare invizibil.
Când îi apasă pământul, copiii descoperă neliniștea metafizică
și un timp se lasă dominați
de aceeași adâncire între esențial și etern.
Iată-mă la căpătâiul unei lumânări ca o singurătate cosmică,
fără a vedea adevărata intensitate a flăcării care uneori
îmi dă senzația părăsirii acestei lumi,
și asta că nu te poți vedea a fi puternic printre lacrimi;
vezi doar a fi nimic fără părinți o deznădejde absolută
care vine din nevăzut ca un vârtej de foc să-ți ardă lacrimile.
Părinților le este dat să rămână în miezul triumfului
chiar dacă nu se mai pot ridica din pământuri:
în fața suferinței sunt numai ființă până la neființă.
În realitate, ei sunt entuziasmul soarelui
care se ridică și tot de atâtea ori coboară printr-un joc ciudat
al luminii pentru a favoriza altă viață.
Și tata și mama, oare nu ard ei în mine
când sunt nimicită de umbre și lumini străine?
I-am descoperit ca pe o integrare în viața mea;
experiența sacrificiului este o succesiune a momentelor lor
care se stransformă într-o pură trăire condiționată de binele meu.
Aș vrea să rămân în tinerețea părinților
fiindcă aș fugi din mizeria asta în umanitate
și m-aș opri în luciditatea lor infantilă pentru a regăsi
acuratețea acestei lumi galopante spre apocalips.
Uneori îl simt pe tata cum a învins întunericul
și urcă într-o exaltare de agonie și încântare
dincolo de orice rezistență cosmică,
spunându-mi într-un limbaj stelar că golul întunecos
de dinaintea lui este cel din urmă pământ al sufletului
Camelia Oprița
poezie de Camelia Oprița din Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019 (11 mai 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre Soare sau poezii despre suferință
Apocalipsa
S-au rupt norii deasupra noastră
Și plouă ca în ziua de soroc,
Unde este Noe cu a lui Arcă,
Să-l întrebăm, are-n plus un loc?
Se mișcă pământul la vale
Și ne acoperă de vii,
Plângem de durere, este jale,
Și-i înjurăm pe cei din primării.
Mai căutăm o vină-n altă parte,
Orice, dar nu ne vedem pe noi,
Suntem mulți, proști, fără de carte,
Înțoliți pe-afară, pe dinăuntru goi.
Ne mai facem crucea la culcare,
Tatăl Nostru, mai știm a-l spune?
Căutăm greșeli la întâmplare,
Dar nu avem timp de rugăciune.
Ne-a transformat progresul în hiene
Nu ne gândim la ce am fost,
De nimic, de nimeni nu ne temem
Și pășim prin viața fără rost.
Aruncăm cam totul peste bord
Ca cineva, prea sătul de toate,
În urma noastră lăsăm doar prăpăd
Suntem otravă și mirosim a moarte.
Să vină apocalipsa asta odată
Recurs eu fac la ce trăim,
Prea vinovați, dar vina alți o poartă,
Suntem orice, nu ce-ar trebui sa fim.
poezie de Mihail Coandă (26 noiembrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre văi, poezii despre prostie, poezii despre plâns, poezii despre ploaie sau poezii despre nori
Respectarea obiceiurilor și tradițiilor românești este un ajutor, nu un obstacol. Sunt rădăcini care leagă copiii de strămoșii lor. Sunt ca dulceața fructelor coapte, ca pâinea și sarea în bucate oferite oaspeților de la nord la est, de la sud la vest. A fost o vreme când omul de la sat lua din rodul Pământului ceea ce era necesar și nimic mai mult, acolo fiecare avea locul și scopul său. Obiceiurile și lucrurile făcute de părinții, bunicii și străbunicii săi au fost transmise din generație în generație, iar onoarea și demnitatea caracteristice cu care s-a născut omul satului românesc au fost păstrate până la sfârșitul vieții sale, lăsându-le moștenire pentru generațiile următoare. Pe lângă admirația personală a acestui univers, mi s-a părut important să ne amintim de frumusețile cu care a fost înzestrat cel mai frumos sat din România; Al tău.
Pentru că cel mai frumos sat din România este în primul rând Satul tău.
Camelia Oprița în Odă satului românesc (septembrie 2016)
Adăugat de Ioan Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frumusețe, citate despre tradiții, citate despre sfârșit, citate despre pâine, citate despre onoare sau citate despre obstacole
Dacă totul s-ar sfârși cu moartea noastră, atunci moartea ar fi o soluție pentru cei răi care și-ar scăpa cu o lovitură nu numai trupul, ci și sufletul lor, cu toată răutatea din ei. Dar, pentru că sufletul este nemuritor, evident, nu există scăpare de răul de care se tem. De aceea răii trebuie să se gândească la judecata de apoi.
citat celebru din Socrate
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Voce: Michelle Rosenberg
Vezi mai multe citate despre trup și suflet, citate de Socrate despre suflet, citate despre răutate, citate de Socrate despre moarte, citate despre frică, citate despre existență sau citate de Socrate despre existență
Timpul trebuie folosit pentru a evita singurătatea, această groază înăbușită care dă buzna în sufletul omului, amestecându-se în glasurile melancolice interioare ale gândurilor preapline de reproșuri ascuțite, și nici lacrima nu aduce speranța.
Camelia Oprița în Iubirea este un ceas în care timpul nu există
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate de Camelia Oprița despre timp, citate despre singurătate, citate de Camelia Oprița despre singurătate, citate despre melancolie, citate de Camelia Oprița despre melancolie, citate despre gânduri, citate de Camelia Oprița despre gânduri sau citate despre groază
Ființele din soare
Ființele din soare nu au umbră
Ele se-adună
într-un cerc colorat cu lumina
rotită pe față
Corpurile lor sunt flăcări lungi
și ușoare la care visează
mari șerpi luminoși
Ființele din soare nu au umbră
pentru că nu știu ce-i moartea
Nu știu ce-i viața
Moartea e ca o apă
cu sclipiri de marmură neagră
iar viața - o stare continuă
de iubire totală.
poezie de Ioana Trica din Continente suspendate (2008)
Adăugat de Ioana Trica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre visare, poezii despre negru sau poezii despre culori
Destinele tuturor depind de bunul Dumnezeu: pretutindeni este mâna Lui.
În mâna Lui este viața și moartea noastră.
Aici toate sunt date cu porția și porțiile sunt foarte mici.
Camelia Oprița în Zidul gândurilor, WordPress.com (2020)
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Camelia Oprița despre religie, citate despre Dumnezeu sau citate de Camelia Oprița despre Dumnezeu
Pentru cei care vor să dezbată sistemul educațional românesc, aș vrea să lansez următoarea întrebare: Ce fel de parlamentari și politicieni a scos sistemul educațional românesc? Pentru că aproape toți sunt scoliți în sistemul românesc de educație, nu? Cine sunt cei care își asumă responsabilitatea pentru educația lor care acum se răsfrânge asupra noastră? Cine își asumă responsabilitatea pentru educația celor care votează parlamentarii și politicienii care au ajuns să ne decidă destinul prin legile pe care le-au dat așa cât i-a dus mintea și educația pe care o au? Cei care fac legile unei țări ar trebui să fie vârfurile unei societăți, tot ce are sistemul și societatea mai bun de oferit. Ce spune despre sistem calitatea "conducătorilor" noștri? Ce facem acum pentru a ne asigura ca generațiile ce vin sunt mai competente? Tăiem răul de la rădăcină? Facem o schimbare lentă? Facem o schimbare, de orice fel ar fi ea?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre educație, citate despre politică, citate despre parlament, citate despre țări, citate despre votare, citate despre schimbare, citate despre responsabilitate, citate despre legi sau citate despre calități
În moarte
Mi-au micșorat spațiul
La 1,60 pe 50(cm)
Deși universul sufletului meu
Este nelimitat.
Mi-au încrustat trupul în lacrimi și carenea
în plâns.
Un microcosmos
În macrocosmosul în care am existat.
Mă privesc - trup flămând de lumină,
Static, palid, cu urme spasmice,
Cu lacrima clocotind în adânc.
Împodobită cu flori și dantelă,
Primesc sărutul din urmă,
A celor ce m-au iubit.
S-a sfârșit... o beznă totală!
Chiar și dincolo de noi,
Trupul greu, cimentat,
Doare, dar nu poate striga,
Căci sufletul a părăsit huma.
A pornit transcendent
într-un univers pe care
Ochiul carnal nu îl poate limita.
Se aud foșnind lacrimi
Pe cerul morții...
O lumină plăpândă
Deschide ochiu-nvierii.
Nu m-au uitat o zi, două, trei,
O lună, un an, poate până la șapte...
Apoi viața mea-i o continuă moarte. (noapte).
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre limite, poezii despre trup și suflet, poezii despre sărut sau poezii despre sfârșit
Lucian Blaga este sufletul pietrei de la temelia satului românesc.
Camelia Oprița în Intensitatea veșniciei este eternă și tulburătoare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian Blaga este sufletul pietrei de la temelia satului românesc.
Camelia Oprița în Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet (9 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!