Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Rădăcini și soare

Eram în vremea lui April
o ciocârlie ridicată peste viață și moarte
o floare, un tril,
un imn
venit de departe,
un copil,
o frunză
ca un zmeu de pânză.

Țineam cu o mână
păpușa de lână
pe drum neumblat,
plângeam, mamă,
cât te-am căutat.
Mă mușca pământul
plin de mărăcini,
mă-ntâlneam cu vântul
venit din vecini.
Eram în vremea lui April,
voiam să fiu mare,
când copil...
Ce timpuri călătoare,
mamă, rădăcini
și soare.

Săream într-un ochi de apă,
în ghete să-mi încapă
ploaia, cerul, norul, vântul
printre care și pământul.
Erau timpuri călătoare
și-aveam frunze-degetare,
mamă, rădăcini
și soare.

camelia oprița / 19 / octombrie / 2019

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Rădăcini și soare

Eram în vremea lui April
o ciocârlie ridicată peste viață și moarte
o floare, un tril,
un imn
venit de departe,
un copil,
o frunză
ca un zmeu de pânză.

Țineam cu o mână
păpușa de lână
pe drum neumblat,
plângeam, mamă,
cât te-am căutat.

Mă mușca pământul
plin de mărăcini,
mă-ntâlneam cu vântul
venit din vecini.

Eram în vremea lui April,
voiam să fiu mare,
când eram copil...
Ce timpuri călătoare,
mamă, rădăcini
și soare.

Săream într-un ochi de apă,
în ghete să-mi încapă
ploaia, cerul, norul, vântul
printre care și pământul.
Erau timpuri călătoare
și-aveam frunze-degetare,
mamă, rădăcini
și soare.

poezie de din revista Plumb nr. 169 – Aprilie 2021 - revista U.S.R. Bacău
Adăugat de Ileana Vasiliu -OdobescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Săream într-un ochi de apă,

în ghete să-mi încapă

ploaia, cerul, norul, vântul

printre care și pământul.

catren de din poemul Rădăcini și soare, Capitol : (revista Plumb nr 169, USR Bacău, Apr. 2021)
Adăugat de Poliana NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Păianjenul și toamna

Noaptea este de grafit,
Tot mai galben e pământul.
Semn că toamna a venit,
La fereastră-mi bate vântul.

Ploile mărunte umblă
Dintr-o frunză-n altă frunză.
Unde ieri era și umbră,
Stropii albi atârnă-n pânză.

Biet păianjen s-a ascuns
Unde scoarța e desprinsă.
Unde ploaia n-a pătruns,
A rămas o frunză prinsă.

poezie de din Boema - Revistă de literatură și artă, Lumea Copiilor ( Povești din Călimară ) (octombrie 2020)
Adăugat de Filip DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am îndrăznit să fiu copil o clipă și n-am mai simțit pământul sub picioare: eram melancolie, speranță, zbor, nevinovăție, transparență, luciditate...

în Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019,
Adăugat de Vlaicu ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Primăvara este un vers cu armonii de floare și vânt, învârtind pământul într-un alfabet colorat de copil. Și de câte ori se învârte câte o literă se preface fluture cu aripi de soare.

în La porțile universului (7 martie 2005)
Adăugat de Ilaria D'AngeloSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La porțile universului

Primăvara este un vers cu armonii de floare și vânt,
Învârtind pământul într-un alfabet colorat de copil.
Și de câte ori se învârte câte o literă
Se preface fluture cu aripi de soare.

poezie de (2005)
Adăugat de Dobrin FilipSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Un zâmbet de copil

Un zâmbet de copil
E o rază de soare,
O inimă de mamă,
Un trandafir în floare.

Când se naște un copil
E o bucurie mare,
Pe cer o nouă stea răsare.
El este un suflet neprihănit,
Care de la Dumnezeu a venit.
Cu sufletul curat în apa raiul scăldat
Și de îngeri binecuvântat.
Un copil e o nou început,
Un viitor fără de trecut.
E o sărbătoare,
Pentru părinți e o bucurie mare.

poezie de (3 iulie 2003)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mamă

Doare, încă, și mă arde
Vântul ce te-a secerat,
Spune-mi, mamă, de pe unde
Mi-ai strâns apa de-mbăiat?

Mamă, n-avea ursitoarea,
La ea, bine niciun pic
De-am rămas, curând, cu mine,
Rătăcită prin nimic?

Zorii gri, calea făcută
încapă pasul meu,
Prea devreme m-ai pus, mamă,
duc, de mână, eu.

Orizont de strâmbătate,
Rugi murite pe sub cer,
Mamă, n-am avut la cine
Mângâierea ta s-o cer.

Mers împins prin vremea dusă
Până-n crucea toamnei seci,
Sângeri, mamă,-n rana veche
Și în în golul palmei reci!

Înțelesuri fără noimă,
Dorul verde-n lemn uscat,
Mamă, doare și mă arde
Vântul ce te-a secerat...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A trăi pașnic în strânsă conexiune cu Dumnezeu, învățăm câte ceva despre Lumină, de păcatul care ne îndepărtează de prezența divină, vom percepe mai mult Miracolul și Minunea Sa care se numește viață cu rădăcini de soare.

Iisus este Soarele, Fiul Domnului, Lumina lumii, Mântuitorul renăscut din Gloria lui Dumnezeu, venit să ne apere de lucrăturile rele ale întunericului.

în La porțile universului
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

IuleraoS aeraolF

Cum se cheamă floarea care
Se rotește după soare?
Dinții–s galbeni, ca de pâine,
N-ar putea mușca un câine.
Drag copil, e ghicitoare:
Poți să-mi spui ce este oare?

poezie de din Povești din Călimară
Adăugat de Filip DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pământul

În ploaie nu crește,
Și uitați că se fabrică
Pământul.
El nu se înmulțește

Acolo unde nu e iarbă,
Va muri și vântul.
Omul e hain, ar fura un veac,
Iată-l cum se trece și nu are leac.

Negru e
Pământul,
În descânt frenetic
A furat un petic
Înverzit de iarbă.
Inima -ntreabă, timpul stă cadă?

Unde nu e iarbă a murit
Pământul,
Destin fără pâine:
Jocul a început, jocul exist
În ziua de MÂINE.

vezi mai multe poezii de: Camelia Oprița pe poetii-nostri. ro

poezie de din Poezie publicată în Revista săptămânală - Flacăra a lui Adrian Păunescu - Iulie, 2021 (martie 2020), traducere de Radu Tudoran
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te rog, mamă, vino-acasă

Dă-mi mâna, mamă, s-o sărut,
că multe-n viață-ai petrecut.
Mai întâi viață mi-ai dat
și apoi m-ai legănat.

M-ai crescut, m-ai făcut mare,
eram pentru tine soare.
Ai plecat de lângă mine,
ai vrut ca să-mi fie bine.

Printre străini ai plecat
și de mine ai uitat.
Când pun geană peste geană
dorul la tine cheamă.

Mamă,
În fiece dimineață
rog mai fii în viață.
Tristețea greu apasă.
Te rog mamă, vino-acasă!

poezie de (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Confesiune

am fost odată cer în universul tău
străduiam să fiu senin
îți zâmbesc
îmi zâmbești
ne zâmbim

am fost odată nor și m-am certat cu ploaia
ea a murit s-a spulberat
în dans
catrene
cântec
zbor
ea a murit dar eu eram nemuritor
n-a fost ușor duc în spate
și tunete
și fulgere
și dor

am fost odată lacrimă pe-obraz de blândă mamă
plângea săracul suflet plângea
pentru băiat
pentru fetiță
pentru soare
lună
stea
plângea săraca mamă dar niciodată pentru ea
o implora o lume
un cer
un univers
pământul
plângă peste mare
nu ude nisipul

am fost odată om
mai bine nu eram
eram poet
eram
scriam
plângeam
mi-am întâlnit iubirea
mai bine n-o făceam
și trăiam doar o secundă
trăiam prima secundă
apoi
secunda doi
muream

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bună dimineața, Camelia

Pentru ce mi-ai zis pe nume, că se întâmplă vorbesc mai repede pe limba ta?
Sau pentru că ești foarte mirositoare de parcă cineva a vărsat peste tine paradisul?
Cred că dacă mi-aș lăsa păpușa din mână s-ar adăposti
sub tine ca să n-o fure vântul.

Să nu te sperie copacii că tremură,
ei vestec vântul și nu e interesat de păpuși.
E aducător de nori și ploaie.
Avem nevoie de prospețime, deci spălare...

Mai rămân o vreme.
E tot ce îmi doresc la câte bogății mi-ai dezvăluit;
pun și păpușa lângă tine că s-o fi săturat de când merge pe deasupra pământului
Uite...
Dar câtă prospețime se amestecă cu ierburile și copacii!

Bună dimineața, Camelia!
Ți-am spus pe nume pentru că devii mai înțeleaptă pe clipă ce trece.
Prețul prospețimii mele este înțelepciunea omului de a avea împrejurul lui.
Aha! Stai să mă scarpin un pic în frunte ca să pricep cât de prețios e acest lucru.
... Și știi că nu sunt supărată că ești mai frumoasă ca mine,
poate într-o zi stropii de ploaie vor fi albaștri și...

Ești la fel de frumoasă cum eram și eu în vremurile vechi...
Ce sunt vremurile vechi?
Vremurile vechi sunt poveștile.
camelia oprița

poezie de din WordPress.com (5 mai 2019)
Adăugat de IoanAIonutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

*****

orice născut din născut țipă când se naște viu

simt cum nasc și doare
nu țip
sunt mamă și copil al meu
nu-mi provoc avortul deși motive sunt
am părul mult prea galben și soarele arde
calc strâmb și găuri mi-au apărut pe drum
am căutat lopată le astup
dar fiecare ploaie le sapă iar
am căutat să fiu acoperiș de casă
dar vremea mi-a scuturat șindrila iar vântul mi le-a dus
s-au spart
n-am sare câte răni am căpătat
acum sunt singură și mă moșesc
cea mai bună mamă și cel mai bun tată
sunt eu

poezie de
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E vremea, mamă, ca să bat din aripi

E vremea, mamă, ca să bat din aripi
ce-au izvorât încet, din suferință
-ascult de acuma vântul care îmi este tată,
umblu fără urme în marele văzduh.

De acuma știu că orișice-adiere
oricât de mică, ca un bătut de aripi
poate stârni furtuna în inimi neștiute
ce viață va renaște în suflete pierdute.

E vremea, mamă, las pământului o umbră
ce-acoperă petalele uscate în arșița tristeții
urc la cer urciorul secat de neiubire
și să-l cobor cu grijă umplut cu duh de viață.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi amintesc că eram copil odată. Atât.

aforism de din poezia Am început acest roman într-o zi de noiembrie
Adăugat de Maria ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Sărut mâna, Mamă Floare..

Mândra floare de sulfină,
Plecă dis-de-dimineață
Cu o veche mandolină
La serbarea din colină.

Fiindcă-i neam cu altă floare
Are casa mai la vale,
Iar surorile ei, două,
Sună-n clopoței de rouă.

Floricica se opri,
Cu tulpina-n poartă bate:
– Sărut mâna, Mamă Floare:
Uită-te cât sunt de mare!

În căsuța din colină,
Ceasul bate în surdină
Și vestește-n grabă mare.
Că e noapte la hotare.

Veni noaptea cea albastră,
Însă floricica noastră
Prinse Luna de spinare
Și urcă în Caru ' Mare.

poezie de din WordPress.com, Poezii pentru copii (2020)
Adăugat de Dobrin FilipSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionica Bandrabur

De ziua mamei mele cu toată dragostea și respectul ce îi port! - Mamă!

E ziua ta și nu voi certa cu vântul
Că a rupt salcia din care voiam ramuri!
A rupt și câteva mușcate de la geamuri,
Fără a cere nimănui consimțământul!

Mi-a răvășit în noapte, visele și gândul,
Și sentimentele în mii de amalgamuri!
E ziua ta și nu voi certa cu vântul
Că a rupt salcia din care voiam ramuri,

Să le-mpletesc și oferi, mamă, în cântul
Păsărilor ce au poposit pe damuri.
Îți dăruiesc în schimb sufletul meu și lamuri
Din florile ce au acoperit pământul...

E ziua ta și nu voi certa cu vântul!

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Mamă

Foaie verde, flori de mirt, mamă,
La Covid m-am convertit, mamă,
Că vor mamă să mă ducă,
În Italia la muncă, mamă.

Doamne, cât îmi e de greu, mamă,
Plânge portofelul meu, mamă,
Nu mai am nici mărunțiș,
Mi-e gândul la măritiș, mamă.

Lasă mamă că nu mori, mamă,
Iei Covid de sărbători, mamă,
Și le dai pe card la toți,
Fată dragă, cât mai poți, mamă.

Bani în cont ai cu lopata, mamă,
Fiindcă ești fata lui tata, mamă.
Și-apoi tot te-ai mărita
Cu Covid, de ziua ta, mamă.

Nașa Carantina știe, mamă,
De folos ce-are -ți fie, mamă.
Stai aici și nu pleca,
Acolo n-ai ce căta, fato!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook