Iluzia căldurii
Dacă nu m-aș mai trezi
n-aș mai putea face diferența
dintre ce-i real și ce-i vis,
îmi zic, pierdută-n peisajele rurale,
într-un bus supraaglomerat,
cu drumul denivelat
dedesubt transmițând vibrații în fiecare fibră,
dacă nu m-aș trezi
într-o zi, printre pernele pufoase
și gri ca blănița câinelui bătrân, loial,
Yoyo, care a pierit odată cu bunicul, dement
și zâmbitor până-n ultima zi,
printre pernele astea și barba ta încâlcită
în care încerc să-ți ghicesc expresiile și minciunile,
ce ar fi?
Cât de multe personaje
și câte vieți aș putea trăi,
iluzoriu,
totuși cu intensitate și voluptatea
momentului deplin, injecții cu adrenalină
propagându-mi-se-n creier,
luminând ca Timișoara, într-o seară de toamnă, prin 1884,
de unul singur în toată Europa, orășel incandescent cu lămpi din filament de cărbune.
Soarele să mă mângâie,
tu să mă zgâlțâi
ca pe-o păpușă,
strada să se umple
de țipătul ambulanței,
eu să zâmbesc cu ochii închiși
ca să știi
că te-am găsit și acolo,
printre puf și scâncet și fervoare,
că am învins
toți inamicii, toată frica
și că dorul
nu există, nici teroarea,
că aici
barba ta e lungă
ca a unui mort
și mă legăn în ea, mă joc,
mi-e bine.
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre visare
- poezii despre toamnă
- poezii despre teroare
- poezii despre senzualitate
- poezii despre seară
- poezii despre sat
- poezii despre păpuși
Citate similare
Ce, dacă nu dragostea
Ce, dacă nu dragostea,
când ajungi acasă înfrânt
după încă o zi printre animăluțele urbane,
ce altceva
atunci când totul e pierdut,
ai vreun mort
pe care nu știi cum să îl plângi,
un om mare, puternic,
pe care îl iei în brațe și ți se preface în lacrimi,
ți se scurge printre degete.
Ce altceva rămâne
în toată bezna asta,
simple obiecte de teroare și fantezie,
păpuși așezate
pe o bandă rulantă, zâmbind frumos în poze,
ce altceva,
dacă nu dragostea,
cu lumini de nave spațiale jucându-ni-se prin păr,
urmărindu-ne
transfigurarea.
Într-un orășel din nord,
cu case din turtă dulce și oameni răi,
se poate trăi, se poate
să fii fericit.
Cum, dacă nu cu dragoste,
cu reflectoarele ei puternice
sub care palpităm,
ne chircim,
ne adăpostim unul în altul.
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre înfrângere, poezii despre zborul spațial, poezii despre păr, poezii despre plâns, poezii despre oraș sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
M-aș preface, de-aș putea
De-aș putea ca dorul aprig să-ți alin, în prag de seară,
M-aș preface, deodată, într-un sunet de chitară,
Ca, prin strunele-i vrăjite să mă simți în somn vibrând
Când, cu brațele-adormite mă strângi tare-n al tău gând.
De-aș putea să-ți vindec dorul, m-aș preface într-un nor
Ce ți-ar mângâia obrazul cu un strop răcoritor...
M-aș preface, poate-n floare răsărită-al tău drum,
Ca, prin gingașe petale, să percepi al meu parfum.
De-aș putea să-ți alung dorul, m-aș preface-n curcubeu,
Și te-aș invita frenetic să plecăm spre Elizeu.
Apoi, lepădați de patimi, de păcate izbăviți,
Să ne cerem cu fervoare dreptul de-a fi fericiți.
De-aș putea să-ți alin dorul, m-aș preface-n poezie
Scrisă-n stihuri infinite, cu superbă frenezie...
Sau, cu magica-mi putere, m-aș preface într-un cânt,
Prin sublime incantații, de-al meu dor să te descânt.
Dar, din tot ce-aș vrea să fiu, sunt un pic, sunt o idee.
Căutându-ți alinarea, cu-al meu suflet de femeie,
Recunosc: n-am găsit leacul dorul să-ți tămăduiesc
Ba, mai tare-l voi aprinde dacă-ți spun că... Te iubesc!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie, poezii despre dor, poezii despre versuri, poezii despre sunet, poezii despre suflet, poezii despre somn sau poezii despre mântuire
Nu aș putea înțelege Universul fără tine
Când te pierdeam o clipă din ochi, te căutam la gura râului.
Nu ca să mă salvez de lacrimi sau de durere
pentru că toată copilăria mi-am petrecut-o printre flori;
era una mai slabă de inimă
și aproape stinsă printre alte lucruri.
Aveam sentimentul că suferința ei trecuse de ierburile uscate
ca să sfârșească într-o dimineață rece sub o frunză îngălbenită.
Era deja toamnă la prima mea durere
într-o lume născută numai pentru mine,
Îmi spuneai că nu pot fi copil dacă n-am gust de lacrimă, mă ștergeai cu fruntea.
Cântecul tău era pornit să umble pe apele pământului.
Nu aș putea înțelege centrul universului fără tine
cum nu aș fi în stare să mă privesc
în oglindă cu ochii închiși.
Mi-ai spus odată să-i închid la suferință, nu ca să mă salvez de lacrimile
care vin din zona cea mai adâncă a spiritului,
ci să îndur orice rană a vieții.
Știu că apele pământului se unesc
și dorul meu poate urca în valuri până la Olt.
poezie de Camelia Oprița din Poeții noștri (19 octombrie 2009)
Adăugat de Georgiana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre copilărie, poezii despre superlative, poezii despre salvare, poezii despre râuri, poezii despre naștere sau poezii despre muzică
Palmă
De n-aș putea să mă întind palmă,
N-aș mai fi om, m-aș poticni,
Chiar vertical de știu c-aș fi....
Să mângâi n-aș da mâna calmă,
Nici nu m-aș ține nou-născut,
Sau dacă aș fi ca o primată,
Nu m-aș înlănțui sărut,
N-aș avea gânduri niciodată,
Neștiind cum să străpung liane,
Aș trăi ghemuit, o valmă,
N-aș prinde brațe diafane...
Barbar aș fi, suflet de-o palmă!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre mâini, poezii despre gânduri sau poezii despre bebeluși
Promisiune proprie
Aș vrea să mă restrâng celule
Ce m-am pierdut în timp, risipă,
Să mă reîntorc printre ovule,
Să plec din nou din start... O clipă.
M-aș proteja de gaspiaj,
Aș face totul un întreg.
N-aș mai fi simplu derapaj...
M-aș face piese, să mă dreg.
M-aș îngriji bucăți de mine,
Nu m-aș lăsa din nou, uzură
La mâna altor-zis destine...
N-aș fi doar ultima frântură!?
Îmi caut cheile de genă
Să redeschid parcurs traseu,
Să fiu la moarte anatemă
Și vouă, de exemplu... Zeu!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre protejare, poezii despre protecție, poezii despre promisiuni sau poezii despre moarte
Dacă tu ai dispărea
Dacă tu ai dispărea,
Într-o noapte întunecoasă,
Eu m-aș preface într-o stea,
Zeița mea frumoasă.
Dacă tu ai dispărea,
Într-un miez de toamnă,
Eu m-aș preface în strop de ploaie,
Tandra și blânda mea doamnă.
Dacă tu ai dispărea
De pe pământ,
Lumea ar fi un pustiu
Bântuit de vânt.
De dorul tău eu m-aș topi
Și m-aș preface în floare,
Lângă tine atunci eu m-aș simți
Raza ta de soare.
Căci tu ești tot ce am mai sfânt,
Ești ca o lumânare
Ce arde veșnic pe pământ,
Dragostea mea cea mare.
poezie de Vladimir Potlog (18 octombrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre vânt, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre ploaie, poezii despre noapte sau poezii despre lumânări
De Sfântu' Valentin
Se închisese-n mine, ca-ntr-o criptă...
Dar azi, iubirea noastră de pelin
s-a-ntors din nou în inima mea friptă,
ca un cadou de Sfântu' Valentin.
Ci-n timpul dus de-atunci m-am petrecut
și-au prăvălit pe mine bolovanii
de vremi uitate-n secolul pierdut,
când ochii ei frumoși cântau litanii -
pe unde-or fi, pe câte riduri joacă
și cui zâmbesc în fiecare seară?
N-aș vrea să știu - cu-o mie de ce dacă
n-aș vindeca ce-ncepe iar să doară.
Aș sta cu fața-n sus, într-o capelă,
făcând pe mortul la divinitate,
m-aș duce-n larg pe orice caravelă,
m-aș îneca-n formol pe jumătate,
m-aș arunca în boxa cu țevi multe
și m-aș lega de una ca Ulisse,
la popa care vrea să mă asculte,
m-aș spovedi în versuri interzise.
Da-n primul rând i-aș da, cu multă ură,
lu' Sfântu' Valentin un cap în gură!
poezie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre prezent sau poezii despre ochi
MP: Ce ai face dacă te-ai trezi într-o dimineață și nu ți-ai putea aminti cine ești? Ce viață ai vrea să trăiești, dacă ai putea alege? Dacă ai putea păstra doar o singură amintire, care ar fi aceasta?
replică din filmul artistic Memoria viitorului, scenariu de Fiona Tan (2016), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Festivalul Filmului European
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre dimineață sau citate despre amintiri
Privirea ta
Îmi trec prin gânduri pașii, mi-i petrec
de la un gând la altul, zi de zi,
în obiceiul meu de a trăi,
și o voi face pân-o fi să plec.
Mă mai oprește, uneori, un vis,
din mersul printre gânduri, dar plutesc
prin alte lumi și nu, nu mă opresc,
căci sunt, la tot ce-i nou, mereu deschis
și-mi place să te văd acolo-n el,
alături, cu privirile arzând,
iubindu-mă, dansând sau surâzând.
Privirea ta... știi tu, ai tu un fel
de-a mă privi, de-a-mi fi în vis și-n gând
pe care n-aș putea să-l uit nicicând.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă m-aș pierde...
Dacă m-aș pierde într-un fulg de nea,
te-aș săruta
în fiecare dimineață din care-ar ninge
dragostea...
Dacă m-aș preschimba într-o frunză arămie
de toamnă târzie,
aș șuiera prin vântul durerii tale
numai inima mea
să-ți fie veșnică stea..
Dacă în muguri de fericire aș renaște
primăvăratic
lângă sufletul tău singuratic,
aș fi eu...
Dacă în aripa mea stângă
ți-ai anina,
din nou, zborul,
ai afla serafica înălțare
spre soare
mereu...
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre singurătate, poezii despre primăvară, poezii despre ninsoare sau poezii despre muguri
Un vis în vis
Te sărut pe frunte-acum!
În ora-n care-ncepe sau se termină-un drum,
Lasă-mă să-ți mărturisesc, nicidecum
Tu n-ai greșit atunci când ai zis
Că zilele vieții mele-au fost un vis;
Iar dacă speranța a zburat departe
Într-o zi sau într-o noapte,
Într-o nălucire sau în niciuna,
Ea nu-i, oricum, pierdută pentru totdeauna?
Tot ce vedem și simțim pe-acest pământ,
E numai un vis în vis și-atât.
Stau în mijlocul urletelor mării
Pe țărmul tormentat de val, de briciul sării,
Și strâng în palma mâinii mele
Firele de nisip aurii ca niște stele
Cât de puține! Și, totuși, ele-mi scapă
Printre degete în apă,
Iar lacrimile-și fac culcuș sub pleoapă.
O, Doamne! N-aș putea să le mai țin,
Dacă strâng pumnul, câtuși de puțin?
O, Doamne! N-aș putea salva măcar un fir
De valul care vine, neînduplecatul zbir?
Tot ce simțim și vedem pe-acest pământ,
E numai un vis în vis și-atât?
poezie celebră de Edgar Allan Poe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre stele sau poezii despre nisip
Dacă nu ai exista
Dacă nu ai exista,
N-aș avea pe veci lumină,
N-aș putea fi umbra ta
Sub făptura-ți cea divină.
Nu m-aș mai putea ruga -
Ce ar fi rugile mele
Când nu te-ai adăuga
Cerului pustiu de stele?
Oare cum te-aș inventa
Cum aș pune-n tine viață
Să te pot îmbrățișa?
Mă ating fiori de gheață...
Nu te-aș plămădi din lut
Înmuiat cu stropi de rouă,
Poate-ai fi un trup tăcut,
Primul dintr-o lume nouă,
Ci din floarea unui crin
Și din dragoste curată ;
Te-aș avea atunci deplin,
Mi te-ai da imaculată.
Dacă nu ai exista,
M-aș preface-n rug de mură
Căci de tot m-aș întrista
Și aș fi amar în gură.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (12 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre rouă, poezii despre lut, poezii despre lumină sau poezii despre inventatori
Dialog cosmic
Nu-ți dau adresa mea din univers.
Sunt pe net, printre încă cei vii,
care știu că nu știu.
Dacă însumez defectele mele, sunt om.
Nu mă întreb de ce trăiesc,
dar îmi place din când în când.
Am și momente când sunt fericit,
dacă știi ce-i fericirea!?
La voi cum este?
Am înțeles, ești un fel de robot
fără iubire în programare
și nu te enervează țânțarii.
Nu am fost pe alte planete,
dar pot visa orice.
Nu știi ce-i aia vis?
Mi-e milă de tine!
Nici milă nu știi ce-nseamnă?
Deci, nu aveți nici Dumnezeu?
Păcat! A, nici păcat
nu știi ce înseamnă?
Totuși, de ce exiști?
poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre țânțari, poezii despre roboți, poezii despre planete sau poezii despre existență
Dacă tu nu ai mai fi...
Dacă azi nu te-aș cunoaște
Curcubeul ar fi gri,
Toate stelele albastre
Ar muri prin galaxii.
N-ar mai fi pe cer nici soare,
Ar fugi să se ascundă,
Timpul s-ar opri în mine,
Mi-ar fura orice secundă.
Dacă tu nu mi-ai mai spune
Într-o zi nici un cuvânt,
Aș fi rătăcit prin lume
N-aș mai ști nici cine sunt.
Te-aș păstra în mine însumi,
Aș fi numai tu în gând
Mi-ai fi zâmbet și lumină
Peste ochii care plâng.
Dacă tu nu ai mai fi,
Azi te-aș creiona din îngeri
Și mi-aș scrie în destin
Viața ca un zid de plângeri
Aș rescrie definiții
Pentru tot ce-nseamnă dor
N-aș mai ști, n-aș înțelege
Ce semnifică amor.
Dacă n-ai mai vrea să vii
Pe-al meu toc, din calimară,
Aș rescrie-n amintiri
Chipul tău seară de seară.
Te-aș reda în stropi de vise
Printre rânduri, în povești
Și-ar fi filele aprinse
Doar de-un gând, în care-mi ești...
poezie de Daniel Leonard Moraru din Din suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre încălțăminte sau poezii despre secunde
Dacă
Dacă m-ai putea face să plâng...
mi-aș spăla hainele dorului
care mă strâng mai ales noaptea
Dacă m-ai putea face să zâmbesc
mi-aș amăgi zilele
și m-aș amăgi spunându-mi
că nu mă mai dori
Dacă m-ai putea face să nu te mai iubesc...
aș zâmbi,
dar știu că mi s-ar face tare dor
să-mi fie dor de tine...
poezie de Alina Tanasă
Adăugat de Alina Tanasă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație sau poezii despre dorințe
Când dorul de tine...
Când dorul de tine mă doare, întind o mână spre un vis,
Dar numai vântul îmi răspunde, să te ting nu mi-e permis,
Eu te alint, atunci, cu gândul, ești numai dor, ești stigăt mut,
S-a stins în taină soarele meu și nu mai luminează ca la-nceput.
Când dorul de tine mă arde iar sufletul îmi este pârjolit,
Te caut printre stele căzătoare, să readuc la viață ce-am iubit,
Dar ce e stea ca steaua piere, se stinge pirdută în depărtata zare,
Eu o privesc neputincioasă, cu ochii plini de lacrimi și inima mă doare.
Când dorul de tine mă strigă ca un ecou de gals sfâșietor,
Eu mă arunc în valuri să te caut și nu mi-e teamă c-am să mor,
Pe brațul tău m-aș odihni și nu m-aș sătura, în veșnicie, să te privesc,
Nici infinitul nu mi-ar fi de-ajuns, de-ar trebui să-ți spun cât te iubesc.
Când dorul de tine mă poartă, de mână, prin amintirile vii,
Eu vreau să cred, c-ai fost plecat pentru o vreme și-ai să revii
Și iarăși vom trăi clipe de fericire, în casa noastră, pe-acest pământ,
Dar înțeleg, târziu, că nu se mai poate și-adorm plângând, cu tine-n gând.
poezie de Lucia Marin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele căzătoare sau poezii despre odihnă
Numele tău
De tine mi-e așa de dor
Și când rostesc numele tău
Cred că n-aș putea să mor
Nu m-aș pleca nici cărui zeu.
Doar ție trupul meu închin
Și inima mea toată
Cu tine aș bea un pahar de vin
Să nu uit niciodată.
M-aș îmbăta de fericire
Că tu ești lângă mine
N-aș crede nici în nemurire
Când stau aici cu tine.
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin sau poezii despre inimă
Așa m-am născut
Universul a tușit o dată
ca să iasă Adam,
de două ori pentru Eva,
că se înțepenise cu picioarele printre meteoriți
și nu mai vroia să iasă,
și după încă vreo câteva icnete uite că se umpluse deja Pământul de mormoloci,
care mai de care mai mândru și mai împopoțonat cu gânduri de bine;
la mine deja avea pneumonie severă de gradul I,
așa că am ieșit nu din două, ci din câteva tusete
împrăștiate printre copaci
și până să mă adun, săraca, de printre crengi,
hop și tu cu basmele tale
despre cineva numit dumnezeu
și te-am crezut, încă neadunată,
încă strângând unghii și degete,
te-am crezut și am pornit după tine
pentru că te iubeam un pic
și pentru că și tu mă iubeai, în aceeași măsură,
și-apoi într-o zi s-a făcut atâta liniște,
într-o zi universul n-a mai tușit.
Ne priveam stingheri,
tu cu cartea în mână,
eu cu-ale mele,
întrebându-ne dacă ne vom mai naște vreodată într-un alt univers,
înțelegând în sfârșit de ce pentru mormoloci nu există eternitate,
și parcă temându-ne să ne recunoaștem, unul în altul,
și de-atunci n-am mai deschis nici un ochi,
deși adunasem o traistă întreagă,
nici n-am mai spus, nimănui, cum m-am născut împrăștiată printre copaci.
Deja se făcuse a doua zi,
copiii n-ar mai fi putut să înțeleagă,
tu însuți te prefăceai ocupat,
eu întindeam pe pâine miere din fagure,
căutând o poveste fără final care să vă țină aproape,
apoi am deschis geamul și parcă l-am auzit iar tușind,
cât pe ce să zâmbesc și să zic "să-ți fie de bine",
tu ai râs, copiii desenau pe mama și tata cu brațe subțiri și capete dezlânate,
eu am râs,
așa m-am născut eu, de fiecare dată,
și tu te vei fi născut în vreun fel,
numai de ți-ai aduce aminte,
și dacă nu-ți aduci, nu-i nimic,
găsim noi o poveste și pentru tine,
nu aici, nu acum, poate într-o altă dimineață,
înainte să alergi la servici, înainte să-ți leg cravata cum se cuvine,
înainte să te sărut și să-ți spun că parcă tot mai iubesc
mormolocul ăsta din tine,
nu-i așa?
Parcă tot mai iubesc
pentru că universul e doar o părere,
dar tu ești al meu și vei fi până la capătul drumului,
acolo unde vom sta în genunchi și ne vom spune ultima șoaptă
ultimul gând înainte de a rămâne fără cuvinte,
și dacă te întrebi ce-i cu toate acestea,
n-am răspuns, n-am sfârșit,
doar o poezie de dragoste murmurată,
adesea în doi, alteori prăbușită în mine,
eu tusea grea,
împrăștiata dintr-o pneumonie de gradul I
din genunile universului.
poezie de Alina Dora Toma
Adăugat de Rodica Muntea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre apicultură, poezii despre tată sau poezii despre râs
Cineva ca tine
Visam de multe ori la cineva ca tine
Care să mă ajute, să mă-nțeleagă bine
Să îmi iubească râsul și ochii să-i iubească
Și-atunci când sunt speriată el să mă ocrotească.
Și-acum când ești aici eu nu știu ce să fac
E uimitor ce fluturi am astăzi în stomac
Te văd că ești real și toată mă topesc
Cu fiecare zi eu mai mult te iubesc
Când viața mă lovește cu al ei aspru bici
Cu inima ta bună tu ești mereu aici
Ești lumea mea, ești cerul, ești o frumoasă stea
Să schimb ceva la tine în veci nu aș putea
Probleme și necazuri acum dispar de tot
Căci tu mă ții în brațe când simt că nu mai pot
Mă tem de-un singur lucru și-l spun fără rușine
Că n-aș putea trăi fără un om ca tine.
poezie de Jessica Sings, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sperieturi, poezii despre schimbare, poezii despre rușine sau poezii despre ocrotire
Te-am visat
Te-am visat mai demult,
când încă ne căutam,
și fiecare iubea pe altcineva,
și între noi era o graniță pe care am învins-o într-un final.
Corpul tău nu era al tău,
era al altuia, și nici chipul,
dar te-am recunoscut în vis,
știam că ești tu,
cel pentru totdeauna,
trecut prin multi-galaxii și civilizații,
una mai teribila ca cealaltă,
cu lideri nebuni și zei pentru tot ce nu înțelegeau,
aveai aceeași tăcere și în mijlocul ei,
o inimă la fel de firavă,
un cub rubik ale cărui culori abia le potriveam.
Te-am visat mai demult și am plâns,
nu știam cum am să mă descurc
cu toată iubirea asta,
cum am să plătesc,
când te voi găsi,
dacă va fi prea târziu
sau mult prea devreme
și vom trece unul pe lângă celălalt
ca doi străini într-o galerie de artă.
Și frica mea a fost mare,
o grenadă ascunsă într-o altă grenadă,
o grenadă ca o matrioska care a explodat
și explozia ei nu a distrus nimic.
Explozia ei te-a adus pe tine.
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată, poezii despre nebunie sau poezii despre graniță