Speranţa care nu moare

Inima nu are riduri.
Sufletul n-are culoare.
Trecând peste anotimpuri,
Omul primeşte valoare.
Din copilărie-învaţă
Cum să pună în valoare,
Acea veşnică speranţă,
Ce niciodată nu moare.
Când speranţa prinde viaţă
Omul fericit trăieşte.
Soarele îi râde-n faţă,
Mulţumit, şi el zâmbeşte.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nume sfânt

Inima nu are riduri.
Sufletul n-are culoare.
Uitându-te printre rânduri,
Sigur descoperi valoare.

poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul devine stea

Omul credincios,
cât trăieşte pe pământ,
primeşte lumină de la soare.
Când îşi încredinţează sufletul,
primeşte de la lumânare.
Când sufletul ajunge la cer,
primeşte lumina Domnului.
Devine stea.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Valoare dă valoare"

Să ai "valoare dă valoare"
E clar, un nobil "ţel de ţel"
Să fii de-odată "cel mai cel"
Indubitabil ai culoare...

Să ai "valoare dă valoare",
Să fii bengos şi respectat
Şi de duşmani invidiat
E targhetul cu "lumea moare"...

Să ai "valoare dă valoare"
Are o mare importanţă
Că printre "fraieri" ai prestanţă
Chiar dacă stai pe "la răcoare"...

poezie de Petrică Conceatu (16 octombrie 2017), traducere de Conceatu Petrică
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul cu mască

Când trage masca pe obraz,
Ascunde clar a lui culoare,
Dar, niciodată,-n niciun caz,
Nu poate-ascunde-a lui valoare.

epigramă de Mirela Grigore din revista Epigrama
Adăugat de Mirela Grigore
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul doare

Acela care spune
că sufletul nu doare,
Ori este prea fericit,
ori trăieşte sub soare,
ca un rătăcit.
El nu ştie că sufletul doare,
nici că este depozitarul
tuturor amintirilor triste.
Că în el sălăşluieşte tot amarul,
căruia,
omul este nevoit să îi reziste.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele e viaţă

Pentru mine, viaţa e o încântare.
Mă scol dimineaţa şi privesc la soare.
Văd în el lumina, dar văd şi căldura,
Pe care grădina o-închide în floare.
Soarele e viaţă pentru mişcătoare,
Este şi speranţă, că ce-i viu nu moare.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştii tu oare ...

Ştii tu oare

ce mă doare

când nu-i soare?

Mă doare

când văd cum moare,

moare om şi moare floare.

Moare sufletul în om,

moare şi poama în pom.

Moare tot ce este viaţă,

Planeta Pământ îngheaţă.

Îngheaţă întregul Univers,

haosul este imens.

poezie de Dumitru Delcă (1 mai 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când omul are voinţă

Când omul are voinţă face totul cu credinţă.

Pentru umila lui credinţă nu cere recunoştinţă.

E mulţumit şi bucuros că poate fi de folos

Fratelui în neputinţă, sau aflat în suferinţă.

Privirea spre cer îndreaptă rugându-l să-i dea putere

Şi cu minte înţeleaptă îndrăzneşte să mai spere.

Că speranţa în Dumnezeu, de multe ori l-a ajutat.

Isus este crezul său şi slavă i-a înălţat.

poezie de Dumitru Delcă (5 decembrie 2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e totuşi o creatură bizară. Niciodată nu e mulţumit cu ce are el, dar e întotdeauna mulţumit cu ce n-are altul.

aforism de Mihail Mataringa (25 iunie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea trăieşte din speranţă şi moare atunci când moare speranţa. Este o flacără care se stinge în lipsa combustibilului.

citat clasic din Charles Caleb Colton
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai mult decât viaţă decentă

Eu am trăit întreaga viaţă
cu pasul lent, sau mai grăbit.
Eram mânat de o speranţă
că pot trăi mai fericit.

Mai mult decât viaţă decentă,
oricât am vrut, n-am reuşit.
Prin muncă mi-am creat o rentă
şi-acum îs tare mulţumit.

Lumea din jur mă respectă.
Mă acceptă-aşa cum sunt.
Deşi viaţa nu-i perfectă,
călcăm toţi acest pământ.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când trandafirii înfloresc

Când trandafirii înfloresc
grădina prinde culoare.
Când zorii iubirii mijesc
viaţa e plină de soare.

Precum o floare-n grădină
şi iubirea înfloreşte.
Sufletul prinde lumină
şi viaţa o-împodobeşte.

poezie de Dumitru Delcă (2 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimicul

Nimicul din nimicnicie se naşte,
creşte şi se extinde-n lume.
N-are valoare,
în vid se conservă, lipsit de trup
moare uitat.

Are rădăcini ascunse,
e rudă cu lenea,
nu doare, nu face bine, nici rău,
absoarbe prostia şi o risipeşte,
locuieşte-n omul mărunt.

N-are nimic sfânt,
se pierde-n vorbe ne-nţelese
şi cucereşte pustiul
fără niciun scop
din zădărnicie.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimă curată [Guiltless heart]

Omul cel drept în viaţă, cu inima curată,
Ce-n gând n-are trufie şi-n fapte n-are pată:
Omul cu zile blânde, care voios trăieşte,
Speranţa nu-l înşală, destinul nu-l mâhneşte;
De turnuri şi armură nevoie el nu are,
Nici de cotloane strâmte, să fugă de teroare:
Căci poate fără frică cu ochii să privească
Oroarea din adâncuri şi groaza cea cerească;
Râzând astfel de soartă, noroc şi slăbiciune,
Din rai îşi face carte şi dulce înţelepciune;
Amici din gânduri bune, din trai comoară mare,
Un han îi e pământu-n a lui peregrinare.

poezie celebră de Francis Bacon, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimă curată [Guiltless heart]

Omul cel drept în viaţă, cu inima curată,
Ce-n gând n-are trufie şi-n fapte n-are pată:
Omul cu zile blânde, care voios trăieşte,
Speranţa nu-l înşală, destinul nu-l mâhneşte;
De turnuri şi armură nevoie el nu are,
Nici de cotloane strâmte, să fugă de teroare:
Căci poate fără frică cu ochii să privească
Oroarea din adâncuri şi groaza cea cerească;
Râzând astfel de soartă, noroc şi slăbiciune
Din rai îşi face carte şi dulce înţelepciune;
Amici din gânduri bune, din trai comoară mare,
Un han îi e pământu-n a lui peregrinare.

poezie celebră de Francis Bacon, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt omul...

Sunt omul obosit de vreme,
care de moarte nu se teme.
Cu fruntea sus, privirea dreaptă,
sunt omul căruia,
ce-i este scris, aşteaptă.
Că prea devreme m-am născut
este perfect adevărat.
De atunci, prin viaţă am trecut
şi lucruri multe-am învăţat.
am învăţat cum să muncesc,
am învăţat cum să clădesc,
am învăţat cum să trăiesc.
De aceea poate am ajuns
să-mi număr anii chiar cu suta.
Soarele meu n-a apus,
pe Bistriţa, mai navighez cu pluta.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când sufletul te doare

Când sufletul te doare
nu dispera, române!
Există o scăpare,
credinţa îţi rămâne.
Şi, uneori durerea
ascunde o speranţă,
Care îţi dă puterea
să mai rămâi în viaţă.
Te luptă şi învinge
durerea ce te arde!
Nu mai fi trist, nu plânge,
trăieşte mai departe!

poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul trăieşte cu Amintirea şi moare cu Speranţa.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru omul care moare
cerul îşi deschide poarta.
Sufletul trece de soare,
trupul îşi urmează soarta.

catren de Dumitru Delcă (noiembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arama de pe faţă

Arama de pe faţă e semn de goliciune
Şi-i semn de sărăcie, de care-ades te sperii,
Un fard făcut să-nşele fireasca suspiciune,
Că drahma este falsă la margini de imperii.

Aşa este şi omul, precum moneda calpă,
Ascunde sub oglindă cocleala cu otrăvuri
Şi-i prea târziu când afli, când te-a strivit sub talpă,
Duplicitarul zilei, expert în vicleşuguri.

Prefer un troc cinstit, valoare pe valoare,
Arama poleită e jalnică paloare.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!