Iubesc rozul
Iubesc rozul și această fereastră cu un suflu dincolo de umăr,
unde obiectele de pradă mă lasă să plec.
Epiderma frunzelor nu mă înșeală
în noul spațiu ce se-nvârte rotit
și pot respira dincolo de ziduri de sticlă.
Căderea mea nu există în cea mai pură absență
în locul care adună stelele comune.
Decupez rozul din fantezie,
din visare, din piele de stele.
pentru alintul îndoielii și a lunii culcate-n artere.
Atât de singură merg
prin roz
cu zarea umblând pe deasupra mea.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre roz
- poezii despre stele
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre iubire
- poezii despre frunze
- poezii despre existență
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
O prelungire
o prelungire înapoia frunzelor
îmi aruncă gleznele dincolo de sfera mea încremenită
într-un spațiu liber
unde învățăturile zeilor nu există
viața nu aleargă
greșeli
păcat
zgârcenie
prostie
toate-s rămase înfipte-n lut
visul se decolorează golindu-se de sens
din inima mea despicată curg toate stelele și luna înghețată
unu și cu unu nu mai fac doi
vederea are alt înțeles de nu te mai clatină
pe dinăuntru niciun țipăt
nici frunze crescute-n stomac
și de la mare distanță sunt punctul
ce tace și nu se mai zbate
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre învățătură, poezii despre zgârcenie, poezii despre viață, poezii despre tăcere sau poezii despre prostie
Printre cuvinte
încă te mai iubesc,
printre cuvintele nespuse vreodată
cu umbrele lor de întuneric,
dincolo de zid și fereastră
în nenăscuta înserare vulnerabilă
la mirosul de tei și de algă.
încă te mai iubesc, dincolo de pernă,
de distanța dintre lună și soare,
printre neînțelesuri de genunchi și de iarbă.
ies din mine pentru spațiul de rest
în care ești cu clipele tale-n inele,
uitarea lunecând peste frunze,
cu vise agățate de stele,
încă te mai iubesc, când cad culori peste frunte.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre cuvinte, poezii despre întuneric, poezii despre uitare, poezii despre tei sau poezii despre seară
Această marmură unde doarme o mângâiere
Această marmură unde doarme o mângâiere.
Această fereastră care cheamă la ea muntele,
plaja și luna sfioasă.
Cormoranul acesta care se uită la stâncă.
Fructul de colo pe care un umăr îl încălzește.
Dincolo, ca un suflu venit
din vreo stea clandestină.
Veniți să vă pierdeți
în suspinele priveliștii.
Lucrurile vor înțelege.
poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre somn, poezii despre plajă, poezii despre munți sau poezii despre fructe
Septembrie
Florile sălbatice care-acoperă acest ținut au fost martore la căderea zeilor,
Dincolo, departe, adie un vânt care se îndepărtează tot mai mult,
Țitera mea se tânguie, nu mai am lacrimi,
Îl întorc pe Dincolo înapoi pe pășunile lui.
Acesta se numește lemn, iar aceasta meșă;
Țitera mea se tânguie, nu mai am lacrimi.
Acest Dincolo există doar în moarte, înghețat un buchet de imortele.
Oglinda lunii atârnă nemișcată de un mileniu deasupra pășunii.
Țitera mea se tânguie, nu mai am lacrimi.
Singur, traversând gânditor aceste pășuni ale clipei.
poezie de Hai Zi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre moarte, poezii despre lemn, poezii despre gheață sau poezii despre flori
Lacrimi roz
De lacrimi roz am auzit așa-ntr-o doară
Și le-am zărit în ochii tăi de primăvară;
Am vrut dulceața să le-o gust, dar lanțuri groase
Nu m-au lăsat s-ating icoana de mătase.
Petale roz, un zâmbet roz, ce feerie!
Dar, ce păcat, privirea mea, nu le mai știe.
Și, poate că nici n-am avut parte de ele,
Că-ntotdeauna le-am zărit printre zăbrele.
Sau, poate-n vise mi-a plouat un roz de vară
Aștept pe gene, rozul tandru să-mi răsară;
Dar, horoscopul mi-a prezis o veste tristă:
Că rozul este interzis, chiar de există.
Într-un muzeu a fost închis în veșnicie
Și știu acum, că viața-n roz, n-o să îmi fie...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe, poezii despre primăvară, poezii despre ploaie, poezii despre ochi, poezii despre muzee sau poezii despre interdicții
Vis alternativ
vis alternativ într-o lume cu poze
unde nimic nu mai aleargă
unde nimeni nu-mi fură lipsa
tristețea din lucruri se pierde
căderea serii rămâne mereu suspendată
roșu e mereu roșu în colțul acela de pe buze
sensibilitatea nu lasă urme
noaptea grea nu există
dragostea se ghicește din lumini
și umbre pictate din cuvinte
locul gol apare în fisura de la suprafață
unde sentimentele ies din culori
rupte din staticul inocent
și încep să umble prin lume
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre pictură, poezii despre noapte, poezii despre lumină sau poezii despre inocență
Eram
eram neînțelesuri în răgazul vieții
somnul se grăbea repede spre vise
erai un semn gol în dreptul inimii
cerul respira fără mine
oftatul se pierdea în aer
zbuciumul frunzelor nu-mi suna în urechi
mirosul tău îmi roade verbul
și ochiul lunii tremură-n oranj
uimirea a înflorit atunci
când dorințele păgâne îți săreau din plete
necuprinderea sare din brațe
albastru arcuit e mult prea departe
cuvintele trec prin ziduri
și chipul frunzelor se arată în sărbătoare
când talpa calcă-n urma ta verde
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre verb, poezii despre urechi, poezii despre sărbători sau poezii despre păr
Nano-introvertire
Trăiesc în interiorul unui spațiu...
... din carne, țesuturi și oase
Aflat în afara altui spațiu...
... din cărămizi, mortar și ferestre
Descopăr că mai există un spațiu...
... din pământ, copaci și cer
Peste care se așterne alt spațiu...
... de stele planete și aștrii
Dincolo de care se află un spațiu...
... de necunoscut, neprevazut și... apoi
Dar mai bine mă întorc în spațiul...
... ce găzduiește Enigma din noi
poezie de Jan Țigănilă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre planete sau poezii despre copaci
Tot ce există
tot ce există e un delir
din care nu vrei să pleci.
e o apropiere de iarbă, de frunze, de stele,
o împăcare cu bâlbâiala lunii,
cu glasuri de crini
și mai ales cu târziul
ce crapă prăpăstii de ceruri.
sunt în locul acela înalt
unde cad frunze din biserici,
răsfățul e în apa curgătoare,
ora mereu ciudată nu uită abisul tăcerii
și nici urma ta din mirosul de verde.
din nicio desfrunzire nu-i simplu să pleci
nevăzut, neauzit, nestrigând.
tot ce există e un delir,
înghesuit în luminița aceea stinsă în verde.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre înălțime, poezii despre răsfăț, poezii despre religie sau poezii despre ore
Primăvara
primăvara crește în urma mea,
sfâșierea ei lasă urme pe tâmple.
în fiecare zi decorul răscolit
mi te fură câte puțin.
mirosul dimineții,
strigătul frunzelor ucise de pași,
tăcerea golului ostil,
amprenta ta din lacrima uscată,
toate-s lumea mea, de timp limitată.
lumina mă pierde și mă uită,
cuvintele nevătămate rămân cu mine
ca o umbră lungă în care te aduc
în clepsidra golită de timp.
un cearcăn din stele arse
îmi construiește cerul ca un cort durut.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre limite sau poezii despre dimineață
Depărtarea
depărtarea retrocedată de cosmos,
cu firimituri de timp,
revine în prezentul meu
desfrunzită toată,
golită de așteptări,
unde întunericul e întuneric,
iar ploaia dansează sub geam într-un ecou de cântec trist.
poate tu nu ești niciodată acolo.
nici o visare nu se mai rupe din cuvinte.
marginea peretelui e mereu tivită cu o lumină albastră
care împiedică și interzice scânteierile din stele.
ultimul sens al luminii întinde visele dincolo de mine,
spre uitare.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiul cosmic sau poezii despre prezent
Zarea și tu
zarea și tu
amândouă dor
pauza de ele îmi zdrobește rutina zilnică de visări
într-un cerc al universului rotit în neștire
ca o hârtie șifonată bucata mea de cer
decapitează cuvintele făcându-le o altă mutare
într-un aer străin
unde brusc nu mai exist
rămân copacii goi căutându-mă
pe distanța ce trece mai departe de mine
golul etern curge-n palme
timpul se estompează
lăsând urme de tremur în albastru
unde se-ngroapă iubirea.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre hârtie, poezii despre dor sau poezii despre albastru
Dragostea mea, nu te iubesc pentru mine, nici pentru tine, nici pentru amândoi împreună, nu te iubesc fiindcă sângele m-ar îndemna să te iubesc, te iubesc fiindcă nu ești a mea, fiindcă te afli de partea cealaltă, acolo unde mă inviți să sar și eu nu pot face saltul, fiindcă în străfundurile posesiunii nu ești în mine, nu te cuprind, nu trec dincolo de trupul tău, de râsul tău, există ceasuri când mă muncește gândul că tu mă iubești, mă chinuiește iubirea ta care nu-mi servește drept pod, căci un pod nu se susține dintr-o singură parte.
citat clasic din romanul Șotron de Julio Cortazar
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre iubire
- citate despre sânge
- citate despre râs
- citate despre poduri
- citate despre muncă
- citate despre gânduri
- citate despre existență
- citate despre ceas
Rozul îmi transmite inocență, poftă de viață, încredere în mine, dragoste, prietenie, afecțiune. Pentru mine, "roz" înseamnă zâmbet și bucurie.
citat din Oana Frigescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre roz, citate despre încredere, citate despre zâmbet, citate despre viață, citate despre prietenie, citate despre poftă, citate despre inocență sau citate despre bucurie
Mă rog Ție, Dumnezeul meu, fă-mă să Te cunosc și să Te iubesc, ca să pot sta în Bucuria Ta. Și dacă aceasta nu e cu putință pe de-a întregul în această viață, ajută-mă măcar să înaintez până-ntr-atât încât Bucuria Ta să mă cuprindă cu totul, altcândva; fie ca ce știu despre Tine aici să crească atât cât să ajungă la împlinire dincolo; fie ca Iubirea de Tine să crească aici, pentru a fi totală dincolo; fie ca bucuria mea de-acum să fie uriașă în speranță, pentru ca dincolo ea să fie totală în fapt!
citat din Sfântul Anselm din Canterbury
Adăugat de ANA MARIA BOTNARU
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre declarații de dragoste, citate despre cunoaștere sau citate despre creștere
Se nasc pereți
se nasc pereți din goluri care dor
umpluți din adânc cu nopți informe
ecouri vibrează ca un prohod
și rup tăcerea mistică a lunii
o neîmpăcare cu starea aceea de negru
miezului de noapte
străbate sfera mea atârnată în același loc
același aer plimbă formele nemișcării
și setea tulburată de
imaginea frunzei ce curge prin vene
deșertul fumegă și verbul pleacă dincolo de orizont
descriind fără restriște luciri din iad și rai
turnând etern în ziua de mâine
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre rai, poezii despre plimbare sau poezii despre negru
- roz
- Rozul este albastru bleumarin din India.
definiție de Diana Vreeland
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre albastru sau citate despre India
Sunt
sunt prizonieră între malurile verzi
născute din piatră și frunze,
un spațiu de visare
unde piatra se evaporă
și-un timp întârziat
destramă celulele pân' la plutire.
sunt eu însămi într-un alt strigăt
de naștere și de agonie.
cuvintele mă opresc și-mi decorează rochia
cu scântei sferice de lumină
estompând apăsarea mohorâtă
a sentimentelor centrifuge
ce migrează prin artere.
sunt tot mai departe de emoția aerului
trezit dintre două vocale
și tot mai aproape de clipa plecată-n pieire.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre voce, poezii despre spațiu și timp sau poezii despre rochii
Dincolo de fereastră
dincolo de fereastră
rătăcirile mărșăluiesc peste orizontul deschis
o relativă abandonare în ochiul felinarului aprins
pavează invizibilul c-un spectru de raze
înverzind frazele frunzei
respectând liniștea trestiei
și mișcarea uitată sub haina de iarnă
marginile mele sunt incendiate
de cuvintele cu explozii de lumină
și de punctele aprinse de pe linia ta dreaptă
umblându-mi pe sub piele
răstălmăcind sensul vieții
o strălucire a cuvintelor
încâlcite în țesătura unei întârziate toamne
sub o ninsoare cu umbre de stele
a aprins cerul meu ascuns în pumn
înverzind și dezverzind albastru
în colțul meu zdrențuit de zbateri smulse
tu ce n-ai glas
nici trup
nici mișcare
alerg prin căutare fără răspunsuri
trecând prin tăcerile oarbe și surde
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mișcare, poezii despre vestimentație, poezii despre toamnă sau poezii despre sensul vieții
Mă risipesc
Faldurile nopții s-au prăbușit
în stânga și-n dreapta mea
modulând o nepăsare din care eu lipsesc.
Rămășița rotundă a mărului păstrează
dovada căderii din rai.
Esențe din cuvinte au fost distilate
și-un rest mai bântuie topind somnul,
iradiind în pereți.
Ochii lungi umblă pe tavan
și prăvăliri de calm dospesc în colțuri.
Aproape pot fi locuite
cu tonuri verzi de cuvinte
mișcătoare, ca o nesupunere
la pasul ce mă poartă pe pământ.
Pielea odăii se mișcă iluzoriu
și mai multe secole mă risipesc egal în noul spațiu.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mere