Lotusul din inima mea

În inima mea încăpătoare
Îşi face loc întregul Univers,
Mama este prima de sub soare,
Chintesenţa vieţii, frumosul vers!

poezie de Arpad Toth
Adăugat de Galaxy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laudă mamei

Inima mea e atât de încăpătoare...
Te regăsesc pe o floare de lotus în ea,
Divinul admiră ceea ce faci sub soare...
Ca un martor, lângă tine doreşte să stea!

Şi nu e în viaţă un sentiment mai ciudat
De a şti că eşti spiritul pur, neîntinat,
Să ştii că din iubire mama viaţă ţi-a dat,
Să ştii că de fapt, ea este TOTUL... ce-a-nsemnat!

poezie de Arpad Toth
Adăugat de Galaxy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama mea divină, plânge şi suspină

Mama mea divină,
Plânge şi suspină,
Aflând că pădurea,
Se duce aiurea!

Săraca natură,
Multe mai îndură:
Soarta pădurarului,
În mâna groparului! o9

poezie de Arpad Toth
Adăugat de Galaxy
Comentează! | Votează! | Copiază!

livada Poştei -
un loc plin cu porumbei
e ca în basme

haiku de Arpad Toth
Adăugat de Galaxy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din ambrozia cuvintelor tale

Din ambrozia cuvintelor tale,
Savurez vraja extazului divin.
Culegând ale strofelor petale,
Eminescului-Luceafăr... mă închin!

Inimi iubindu-se pe strune de vers
Se întreţes prin sentimente pure,
Mănunchiuri de raze înspre Univers,
Se stabilesc în piscurile sure!

Prin graiul tău divin... dulce, românesc,
(Ambasador al poeziei noastre!),
Inimile prin iubire se întreţes,
Cu mii de îngeri, printre flori albastre!

poezie de Toth Arpad
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna pe deal

Toamna pe deal culorile mă-mbată,
Toamna pe deal am cunoscut o fată,
În privirea ei vedeam cerul senin...
Glasul ei... vânt lin şi-un tainic suspin.

Mi-a zâmbit frumos, pentru prima oară,
În paşi de dans, pe acorduri de chitară,
Iarba se culca, se clătina în vânt...
M-am îmbătat, de frumosul ei cânt!

Mă simţeam într-o lume de paradis,
O dragoste imensă, imediat m-a cuprins,
Focul iubirii fără să vreau s-a aprins...
Dar a sunat ceasul şi m-am trezit din vis!

poezie de Toth Arpad (15 octombrie 2021)
Adăugat de Toth Arpad
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciucaşul -
un vârf de munte masiv
atinge norii

haiku de Arpad Toth
Adăugat de Galaxy
Comentează! | Votează! | Copiază!

ursoaica cu pui -
e un pericol mare
de eşti între ei

haiku de Arpad Toth
Adăugat de Galaxy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peregrinând printre ani, pe sub mantia timpului

Pădurile mă cheamă de pe coastele semeţe,
Inima mi-e mare, prin fapte îndrăzneţe,
Iubita mamă natură, în inimă ne poartă,
Dar mă scufund în cifre, asta-i a mea soartă!

Pluteşte vântul, prin miresme de fag,
Printre tomnatice frunze, ce cad,
Proptesc bocancii pe urme de cerbi,
Doar savurând natura, o observi!

Prin plantaţii dansează puieţii de zor,
E valsul naturii, e cântecul din cor,
Şoapta frunzelor pe strune zâmbind,
Amintiri ce se spulberă-n gând.

Demnitatea uniformei, verdele pădurii,
Cumpănind prin vremuri, tăişul securii,
Speranţa vieţii o susţin şi-o reclădesc,
Cerului înstelat, sau unui soare zâmbesc.

Divinul, este cel pe care-l văd în toate,
Deciziile mele, de el sunt luate.
Din tandreţea căprioarelor văzute,
Absorb nostalgia clipelor ştiute.

Ce-mi lipseşte oare? Doar a vieţii luptă!
De ce viaţa, prin spinii ei, ne sărută?
Omul slujind în a divinului grădină,
Îşi deapănă anii, zâmbeşte sau suspină!

poezie de Toth A. Arpad din Peregrinând printre ani, pe sub mantia timpului (aprilie 2013)
Adăugat de Toth A. Arpad
Comentează! | Votează! | Copiază!

o căprioară
aleargă prin zăpadă
c-a văzut un lup

haiku de Arpad Toth
Adăugat de Galaxy
Comentează! | Votează! | Copiază!

era într-un colţ
pe-o creastă de munte sus -
o floare-de-colţ

haiku de Arpad Toth
Adăugat de Galaxy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă, Doamne, cântec!

S-a născut o stea pe cer din veşnicie
Şi-a primit chemarea sa
A primit şi loc în galaxie
Viaţă ea ne-a dat
Şi drum de urmat...

Dă, Doamne, cântec,
Dă, Doamne, vers,
Să port credinţa mea
În Univers

Dă, Doamne, viaţă,
Dă, Doamne, nor,
Şi ascultă ruga oamenilor

Ce destin nerepetat nicicând sub soare
Pomenească trecere
Fie lumea veşnic iubitoare
Drumul plin de flori
Cerul fără nori

Dă, Doamne, cântec,
Dă, Doamne, vers,
Să port credinţa mea
În Univers
Daaaaaa

Şi ascultă ruga oamenilor
Şi ascultă ruga... oamenilor

cântec interpretat de Laura Stoica
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama mea

Mama mea,
e soarele de dimineaţă,
este câmpia cu verdeaţă.
Mama mea,
este cerul plin cu stele,
e lumina vieţii mele.

poezie de Dumitru Delcă (27 martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt jar

sunt jar aprins şi ard în fiecare noapte
În dimineţi cu soare mă trezesc
Iubesc poienile cu şoapte
Şi tot ce- n jurul meu zăresc....

Iubesc viaţa, ţin cu disperare
De clipa care mi-a rămas
Mă voi topi într-un apus de soare
Când chipul meu rămâne fără glas

Dar nimeni nu-i iertat de timpul
Ce ţine-n pumn întregul univers
Eu scriu şi m-amăgesc cu visul
De a lăsa în urma mea un vers

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus pe cer luceşte o stea

Sus pe cer luceşte o stea,
O privesc şi e a mea,
Este steaua vieţii mele,
Ea luceşte printre stele.

Oare cine mă-ngrijeşte,
Oare cine mă fereşte,
Oare cine mă păzeşte
D cine mă necăjeşte?

Hoinar am fost printre muze,
Prilej ca oamenii să mă acuze,
Viaţa-mi este poezie,
Dar aşa a fost să fie!

Iar când steaua-mi va apune,
De-am făcut rele sau bune,
Pe cine înteresează?
Şi trec anii, se-nserează!

poezie de Toth Arpad din revista "Claviaturi" din Braşov (24 aprilie 2014)
Adăugat de Toth Arpad
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea divină este piatra nestemată

Iubirea divină este o piatră nestemată,
Care-l face pe om să nu se despartă
De Bunul Dumnezeu, de aproapele lui...
Iubirea-i veşnică şi-n viaţa Fiului!

Principiul iertării este dulcele cuvânt,
Îl face mult mai puternic pe orice sfânt,
Cele zece porunci prezente în toate,
Să fie preţuite ca nestemate!

Iubirea să învăluie planeta,
Generaţiile să-şi predea ştafeta,
Fără iubire viaţa nu ar exista,
De nu ar fi iubire, nu am persista!

poezie de Arpad Toth
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama e raza mea de lumină

Mama este o rază de lumină.
E fiinţa care mi-a dat viaţă,
Are inima curată şi senină
Şi m-a legănat cu drag în braţe.

Mama este dor nemuritor,
Este curcubeul care răsare după ploaie.
Ea mi-a spus pentru prima oară ce înseamănă dor
Şi ma învăţat să-l aştern pe foaie.

Mama este ca pomul care înfloreşte primăvara,
Ca floarea care înfloreşte în grădină.
Este ca soarele care răsare vara
Într-o zi caldă şi senină.

Mama e tot ce am mai sfânt în lume
E ca steaua cea divină,
Care a vestit venirea lui Iisus pe lume,
Mama e raza mea de lumină.

poezie de Vladimir Potlog (20 august 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti o funcţie a ceea ce face întregul univers la fel cum un val este o funcţie a ceea ce fac întregul ocean.

citat din Alan Watts
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când ne aflăm în faţa unei importante răscruci a vieţii, întregul Univers îşi ţine respiraţia pentru a vedea pe ce cale o apucăm.

Jonathan Black în Istoria secretă a lumii, Introducere
Adăugat de Raul Galan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corpul pe care îl ai este personal, dar "Eul" pe care îl exprimi este universal, căci în întregul univers este un singur "EU", aşa cum în întregul univers este numai o cifră "1". Cealaltă cifră, "7", de exemplu, este "1" repetat de tot atâtea ori. Ştiinţa celor ca mine arată faptul că "EU" este rădăcina din care a răsărit cifra "1".

John McDonald în Mesajul unui maestru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbeşte clar pădurea

Ne vorbeşte clar pădurea
Cu cuvintele-i de aur,
Plângând priveşte securea,
Cea cu chipul de balaur.

Ar mai avea mult de trăit
Şi nu vrea să o taie,
În orice an ea şi-a dorit,
Să se-mbrace-n alte straie!

Nu îşi vrea braţele rupte,
Răsfirate, stând pe pământ,
Vântul iarăşi să o-nfrunte,
Să scadă la recensământ!

Vrea şi cerbii la izvoare,
Liniştiţi să poată să bea,
Urşii să iasă la soare,
Cu puii pe creste să stea!

În sălbăticia mare,
Acea linişte deplină,
Să curgă peste hotare
Şi nu faptul că suspină!

poezie de Arpad Toth
Adăugat de Galaxy
Comentează! | Votează! | Copiază!