Odă (Susţinătorilor festivalului)

Reînvie vremi apuse-n Răsărit,
Pe plaja-ntinsă de la malul mării,
Căci mulţi români din suflet şi-au dorit
Ca folkul să nu fie dat uitării.

epigramă de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred în resuscitarea spiritului de altădată al Costineştiului

Se străduiesc atâţia oameni culţi,
Să-ntoarcă vremi apuse înapoi ‒
Cutezători cu suflet mare-s mulţi...
E Partoş şi mai sunt pe-aici vreo doi.

epigramă de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-ai Uitat?

În liniştea serii
Vorbeşte malul mării
Aud până şi norii
Spun că m-ai dat uitării

Eu chem o stea pe nume
Şi-ntreb numai de tine
De rătăceşti prin lume
De te gândeşti la mine

Dar steaua-n zări dispare
Zâmbeşte cu mirare
Eu nu-nţeleg ce are
Că mi-a lăsat o floare

În liniştea serii
Te chem in mreaja mării
Aş vrea să zbor cu norii
Oare m-ai dat uitării?

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Decembrie

E zi de sărbătoare, prilej de bucurie,
În cântec şi în ie se-mbracă mândra glie;
Se-aude-n cer chemarea: fiţi din nou stăpâni!
La multi ani România, la mulţi ani români!

Încearcă să te frângă, cu ura lor tenace,
Dar tu le-arăţi că sângele, apă nu se face!
Aici domnesc iubirea, cinstea şi omenia,
La mulţi ani români, la mulţi ani România!

Să duceţi cu mândrie flamura tricoloră,
Să nu uitaţi vreodată de a unirii horă,
Căci ţara nu se lasă pradă la păgâni,
La multi ani, Romania, la mulţi ani, români!

Oricât ai fi trădată, hulită şi săracă,
Tu neamu-ţi tragi din voievozi ce capul nu-şi pleacă,
Când eşti lovită, ştii să-ţi arăţi mânia,
La mulţi ani români, la mulţi ani, România!

poezie de Leliana Rădulescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Decembrie

E zi de sărbătoare, prilej de bucurie,
În cântec şi în ie se-mbracă mândra glie;
Se-aude-n cer chemarea: fiţi din nou stăpâni!
La multi ani România, la mulţi ani români!

Încearcă să te frângă, cu ura lor tenace,
Dar tu le-arăţi că sângele, apă nu se face!
Aici domnesc iubirea, cinstea şi omenia,
La mulţi ani români, la mulţi ani România!

Să duceţi cu mândrie flamura tricoloră,
Să nu uitaţi vreodată de a unirii horă,
Căci ţara nu se lasă pradă la păgâni,
La multi ani, Romania, la mulţi ani, români!

Oricât ai fi trădată, hulită şi săracă,
Tu neamu-ţi tragi din voievozi ce capul nu-şi pleacă,
Când eşti lovită, ştii să-ţi arăţi mânia,
La mulţi ani români, la mulţi ani, România!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoarei romanului "Pe malul mării"

Ajuns la marginea răbdării,
Aş vrea să-ţi spun părerea mea:
Decât să scrii "Pe malul mării",
Mai bine te-aruncai în ea!

epigramă de Virgiliu Slăvescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, Alexandra!

Sufletul tău e darul cel mai de preţ, pe care,
Divinitatea însăşi, de mic copil ţi-a dat...
Ţi-a dat spre veşnicie, o inimă, din care,
Ca dintr-o pâine coaptă, la cei flămânzi ai dat.

Candoarea din fiinţă e înger de lumină...
Îmbelşugată lume cu centrul virtual
În trupul tău şi-n gândul de stea diamantină
Prolifică, perpetuă, pe plan transcendental...

Ţi-e frumuseţea taină şi-n nerostite umbre,
Te-ascunzi de necuvinte la fiecare ceas...
Eu îţi doresc din suflet, mulţi ani şi fericire,
Iubire şi lumină la fiecare pas...

O, turn de modestie, angelică mireasă
A celor ce de vremuri, în suflet te-au iubit,
Să-ţi fie viaţa lină, lipsită de durere
Şi lacrimă-ngânată de plâns, să-ţi fie schit.

În energii celeste să-ţi prinzi îmbrăţişarea,
Tu, moleculă vie-a eternului firesc...
Din lacrimi să-ţi răsară dumnezeiască lume,
Căci mulţi din lumea asta, de-a pururi, te iubesc!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea uitării la marginea mării

Răsărise luna şi murise timpul
Ce frumoasă noapte plină de tăcere
Se-auzea doar marea sărutând nisipul
Valul care vine, valul care piere.

Luna răsărise, dar murise valul
Niciodată marea nu va mai visa
La străine ţărmuri părăsindu-şi malul
Şi-o credea nisipul pe iubita sa.

Răsărise luna şi murise marea
Şi plângea nisipul sărutat mereu
Îţi ador sărutul şi-ţi urmez chemarea
Şi te cred iubito ca pe Dumnezeu...

S-a sfârşit povestea şi ne-am dat uitării
Mai puteam o viaţă să trăim în doi
Ce păcat iubito că la ţărmul mării
Luna răsărise, dar murisem noi.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castele de nisip

Chiar dacă la şcoală ai învăţat,
Castele de nisip pe malul mării să nu-ţi faci,
Dorinţa şi curiozitatea de câte ori te-au îndemnat
Castel de nisip minunat să-ţi faci!
Chiar pe malul mării ţi l-ai înălţat
Şi într-o excepţie ai sperat,
Ca Luna la maree, de dragul castelului tău, să fi renunţat
Şi castelul tău să-l fi cruţat!
Dar, oricâte speranţe în suflet ai avut,
Natura cuvântul legii şi l-a spus
Şi castelul de nisip, oricât de frumos
De maree a fost distrus!
Iar eu stau mirată şi mă intreb:
Omul de ce tot încearcă
Pe malul mării castele de nisip să-şi facă?

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi români şi-au făcut de lucru din a aştepta să vină americanii.

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis... la malul mării...

Răsare-n ochi
speranţa
unui zbor
în visul
nemuririi...

Cu degete subţiri
atingem versuri
înşirate-n
cărţi eterne...

Şi gândul
zboară
spre liniştea
cuvântului
şoptit
la malul mării...

poezie de Viviana Milivoievici (3 februarie 2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am întâlnit români fericiţi

Sătui de neajunsurile toate –
Căci existenţa devenise chin –
Ei şi-au luat măsuri anticipate
Şi-ncă rezistă... (Pe meleag străin!)

epigramă de Nelu Vasile din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un râs asumat - Mirela Grigore

Citind – mai rar – din opu-acela,
Întotdeauna întristat,
Mă-ntreb de nu cumva Mirela
A vrut să spună "asomat".

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima ne-o româniţi!

La mulţi ani, românătate!
De prin cele patru zări,
Cei plecaţi aşa departe,
Cei de peste mări şi ţări.
La mulţi ani, românătate!
Înecaţi de dor şi jale;
Am dat scumpa libertate,
Unde-i Horia să se scoale!
La mulţi ani, românătate!
Osândiţi până la moarte;
De la fiică scumpă, frate...
Nu mai este libertate!
La mulţi ani, românătate!
Cei cu inima română
De pământ legaţi şi poate...
Mai iubesc glia străbună.
La mulţi ani, români departe
Care-o muşti pe nedreptate;
Ai ales să -nduri de toate,
Şi-ai lăsat părinţi şi frate.
La mulţi ani, românătate!
Limba să ţi -o preţuieşti,
Să o laşi la fii(ce) poate...
Şi tradiţii româneşti.
La mulţi ani, români uniţi,
Mila, pacea şi -ndurarea
Cei ce le-au rămas onoarea,
Inima ne-o româniţi!
La mulţi ani, români din lume,
Cei care-s demult plecaţi
Să -şi refacă un renume
Dar de alţii -s certaţi!
La mulţi ani, români...
Unde scrie România
Pentru -o cauză mai bună
Daţi români mână cu mână.
La mulţi ani, uitaţi mânia,
Noi suntem toţi România,
Şi cred mai presus de toate..
Vom fi fraţi până la moarte!

poezie de Elena Buldum (30 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunea primăverii

O mulţime de cuvinte
Au dat şi astăzi în floare
Peste-a ochilor veşminte
Unele din depărtare

A-nflorit acum uimirea
Albe flori iată se-arată
Surprinzând nemărginirea
Cu privirea ta curată

Peste tot sunt numai flori
În alb e-mbrăcată ţara
Căci ai primăverii zori
Şi-au depus uşor povoara

Frunzele au răsărit
Peste tot acum în jur
Şi cu flori şi-au întocmit
Un tablou atât de pur

A dat viaţa iar în toate
Peste munţi şi peste dealuri
Cântece nenumărate
Se îmbracă-n idealuri

Mierlele au început
Să îşi depene iar firul
Dintr-un aer nevăzut
Şi-au axat pe strună trilul

Îmbrăcat în bucurie
Totul este transformat
Primăvara argintie
Pe degete ne-a luat
17-04-2018 cluj

poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt foarte mulţi români, extrem de apreciaţi pe toate meleagurile artistice internaţionale - instrumentişti, cântăreţi, profesori. Un exemplu - aproape jumătate din concertmaeştrii orchestrelor din Europa sunt români. E timpul ca această bogăţie de talent să fie valorificată şi apreciată şi în ţara de origine!

Christian Badea în interviu (30 decembrie 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un farmec trist şi nenţeles

Un farmec trist şi nenţeles
Puterea mea o leagă,
Şi cu nimic nu m-am ales
Din viaţa mea întreagă.

E un luceafăr răsărit
Din negura uitării,
Dând orizon nemărginit
Singurătăţii mării.

Îngălbenit rămâne-n veci
Şi-i e aproape stinsul,
Când ale apei valuri reci
Călătoresc cu dânsul.

Cu-atâtea tainici rugăminţi,
Cu-atâtea calde şoapte,
Cu-atâtea lacrime fierbinţi,
Vărsate zi şi noapte,

I te-ai rugat: dorul nespus
Din suflet să-ţi alunge,
Dar el se-nalţă tot mai sus
Ca să nu-l poţi ajunge.

Va rămânea necunoscut
Şi va luci departe
Căci luminează din trecut
Iubirii celei moarte

Şi se aprinde pe-orizon
Pustiu de mări şi stepe
Şi a lui farmec monoton
M-a-nvins făr-a-l pricepe.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cobor la malul mării

Dimineaţa cobor la malul mării
unde, după un anumit orar, valurile
se rostogolesc spre ţărm sau spre larg.
Spun, oh, sunt atât de nefericită,
ce trebuie –
ce-ar trebui să fac? Iar marea-mi răspunde
cu glasul ei fermecător:
Iartă-mă, am mulţime de treburi de făcut.

poezie de Mary Oliver din O mie de dimineţi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, femeie!

Te-au zămislit din spuma mării Zei,
să-ţi fie tenul fin, catifelat,
culoare roz din trandafir ţi-au dat
şi te-au înmiresmat cu flori de tei.

Ca de gazelă trup ţi-au modelat
să fie suplu şi în şold ţi-au pus
mici unduiri din valul nesupus,
la ţărm când se întoarce înspumat.

Pentru-abanosu-ţi păr, fără de ştire,
un caier au furat din miez de noapte,
fir lung au tors şi împletind în şoapte
din stele-au strâns puţină strălucire.

În iris ţi-au pus verde-n tonuri blânde,
dar şi mister dintr-un străfund de lac,
drept gene sunt doi fluturi ce-şi desfac
aripile cu gesturi tremurânde.

În suflet ţi-au sădit piersici în floare
şi-au cuibărit în ei un pitpalac
ce cântă ne-ncetat, privind buimac
cum din nimic ştii să zideşti altare.

Din cupe de cleştar ţi-au dat să bei
iubire pură, cu parfum de mosc
de-atunci, poeţii toţi te recunosc
şi te îmbracă-n versuri, din condei.

poezie de Elena Victoria Glodean din Între două tăceri
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din folclorul românilor despre guvern şi popor

În ţară-s multe zvonuri şi braşoave,
Că sus e o căruţă cu mulţi hoţi,
Iar caii care-o trag nu au potcoave,
Că după vot...,, ne-am potcovit" cu toţi.

epigramă de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Alerg desculţ
pe malul ce-aproape se surpă
prin ploaia ce cade sub formă de aripi.
E voluptatea ce-o încerc ca pe un refugiu
al uitării de sine!

Sub dealul astral, m-ademenesc
cărările anotimpului din clepsidră.
Păşeşte uşor! Aproape de suflet
sunt livezile în floare, iar printre nori
zvâcneşte trena de mătase
a amintirii.

In toţi, iubirea e neclintitul timp
ce lasa-n suflet,
o pasăre cu aripile-ntinse.

poezie de Violeta Pasat (februarie 2020)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!