În orașul în care tu locuiești
Am fost în orașul în care tu locuiești,
Speram să te zăresc pășind pe stradă,
Să fii pe un balcon unde stai și privești,
Sau să te văd la o fereastră într-o veche mansardă.
Erau mulți castani înfloriți, străjeri la drum,
Totul mirosea a zenit și speranță,
Dar nu te-am vazut, nici nu aveam cum,
Probabil erai plecată, undeva în vacanță.
Și liliacul era înflorit, cel alb și cel violaceu,
Cerul albastru, părea înlțat de un curcubeu,
Ce îi sprijininea bolta, ca un bătrân lacheu,
Dar între toate, nicăieri nu vedeam chipul tău.
Cred că am să mai trec prin al tău oraș,
Măcar să-i respir primăvăratecul aer,
Pe ale castanilor frunze să-ți scriu un răvaș,
Și să mai deapăn al amintirilor caier.
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre oraș
- poezii despre flori
- poezii despre vacanță
- poezii despre frunze
- poezii despre curcubeu
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre amintiri
- poezii despre albastru
- poezii despre alb
Citate similare
Nu, Milen, te implor încă o dată să te gândești la altă posibilitate prin care aș putea să-ți scriu. Nu trebuie să te duci la poștă, nici chiar poștașul nu trebuie să facă asta cine e? nici chiar șefii de la poștă n-ar trebui deranjați pe degeaba. Dacă nu poți găsi altă soluție, vor trebui să îndure scrisorile. Aseară te-am visat. Nu îmi amintesc detaliile, tot ce știu e că ne topeam unul în celălalt. Eu eram tu, tu erai eu. Cumva, tu ai luat foc. Îmi amintesc că am stins focul cu hainele, am luat o manta veche și te-am bătut cu ea. Dar transmutația se petrecu și era atât de intensă, că tu nici măcar nu mai erai acolo, în schimb acum eu eram cel care luase foc, și tot eu eram cel care a încercat să stingă focul cu mantaua. Dar mantaua nu a stins focul și nu a făcut decât să-mi confirme o frică mai veche de-a mea, cum că asemenea lucruri nu pot stinge focul. Între timp, au ajuns și pompierii și cumva, tu ai fost salvată. Dar tu erai diferită de la început, spectrală, ca și cum erai desenată cu creta în întuneric și ai căzut în brațele mele, fără viață sau poate ai leșinat de fericirea că ai fost salvată. Dar și aici apăru incertitudinea transmutației, poate că eu am căzut în brațele altcuiva.
Franz Kafka în Scrisori către Milena
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre șefi
- citate despre vestimentație
- citate despre poștă
- citate despre foc
- citate despre întuneric
- citate despre început
- citate despre visare
- citate despre viață
- citate despre timp
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Telefonul
Am auzit telefonul sunând
Azi noapte,
ca o chemare-n nocturnă
Părea că nu e aievea
Dar cred că era
Strigarea ta disperată
De iubire
Care m-a trezit
ca un aer răcit
de ușă trântită de vânt
Sau doar mintea mea plăsmuind
Cine să știe ce-a fost?
Visele astea, năluciri nocturne...
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre noapte, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre telefon, poezii despre prezent, poezii despre iubire, poezii despre aer sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Te-am visat
Te-am visat mai demult,
când încă ne căutam,
și fiecare iubea pe altcineva,
și între noi era o graniță pe care am învins-o într-un final.
Corpul tău nu era al tău,
era al altuia, și nici chipul,
dar te-am recunoscut în vis,
știam că ești tu,
cel pentru totdeauna,
trecut prin multi-galaxii și civilizații,
una mai teribila ca cealaltă,
cu lideri nebuni și zei pentru tot ce nu înțelegeau,
aveai aceeași tăcere și în mijlocul ei,
o inimă la fel de firavă,
un cub rubik ale cărui culori abia le potriveam.
Te-am visat mai demult și am plâns,
nu știam cum am să mă descurc
cu toată iubirea asta,
cum am să plătesc,
când te voi găsi,
dacă va fi prea târziu
sau mult prea devreme
și vom trece unul pe lângă celălalt
ca doi străini într-o galerie de artă.
Și frica mea a fost mare,
o grenadă ascunsă într-o altă grenadă,
o grenadă ca o matrioska care a explodat
și explozia ei nu a distrus nimic.
Explozia ei te-a adus pe tine.
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tăcere, poezii despre sfârșit, poezii despre plâns, poezii despre plată, poezii despre nebunie, poezii despre inimă sau poezii despre graniță
Tablou cu mov, albastru și maro
Aproape adormit eu te-am visat,
iar gândul mi-a rămas îngemănat
cu gândul tău, pierdut pe undeva,
într-un apus întârziat de catifea.
Din margine de somn, pentru o clipă,
priveam mirat cum trupu-mi se ridică
într-un văzduh ce devenea neclar
în maroniu amurg de chihlimbar,
iar tu pluteai deasupra mea pătată
de-o ploaie ce pica defragmentată.
Te-aș fi adus spre mine, mai aproape,
dar te pierdeai prin nevăzute ape
dintr-un tablou pictat de Picasso
cu mov, albastru și puțin maro...
Dar trupul tău se legăna pe pânză
ca un văzduh împodobit cu-o frunză,
iar movu-n roșu se schimba treptat
pe fondul de albastru răsturnat
și chipul tău din umbră mă privea
turnând din ochi licori de peruzea.
Dar într-o clipă-ai dispărut fugară
în năluciri ce se suceau afară
sub norii negri adunați pe cer
din străvezii apusuri de arcer
ce replicau imaginea-ți pictată
pe pânza cerului, neterminată.
Erai sau nu erai, nici nu mai știu,
c-afară se făcuse prea târziu,
iar chipul tău prin mine se scurgea
ca raza ruptă dintr-un ciob de stea.
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine (2017)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre pictură, poezii despre arte plastice, poezii despre schimbare, poezii despre roșu, poezii despre ploaie, poezii despre nori sau poezii despre negru
Tot un om...
Atata timp te-am ridicat,
Pana acolo unde nu-ti era locul..
Atata timp am asteptat
Sa pot sa-ti zic ce simt cu adevarat..
Dar parca totul a fost un joc..
Acum cand jocul s-a terminat
Am reusit sa te cunosc cu-adevarat...
Ti-am vazut fata fara masca,
Am vazut adevaratul "TU"
Caci tu cel ce erai in mine, erai altfel decat "TU"
Acum am senzatia ca totul s-a schimbat,
Ca tu esti altfel,
Insa tu ai fost mereu asa,
Eu sunt cea care a vazut in sfarsit realitatea...
Dupa toate astea, a mai ramas ceva?
E prea tarziu sau poate prea devreme ca sa pot accepta,
Adevarul si pe tine...
Insa asa cum esti tu... esti o parte din mine...
Asa ca... mai bine un gol in mine decat un suflet plin de iluzii desarte
Sunt toate doar povesti... ce s-au lasat prea mult asteptate....
Esti tot un om ca si mine..
Altceva nu esti si nici nu vei mai fi
In ochii mei esti tot un om, un copil, un adult...
Se aud ganduri pe care tot incerc sa le ascult...
poezie de Ana Cirlan
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre realitate, poezii despre ochi, poezii despre măști sau poezii despre cunoaștere
Calea îngerilor
Și se făcea că pleci, dar nu plecai,
Ci doar te-ndepărtai, plutind ușor,
Pe-un drum ce, fără voie, îl urmai
Și îți era... nu drumul tău de dor,
Nu cel pe care ai fi vrut s-alergi
Era un drum străin, amăgitor,
Dar tu mergeai, continuai să mergi
Prin visul meu, pășind pe amintiri
Și încercând cu pașii să le ștergi.
Nu-ți mai vedeam tăcutele priviri
În visul ce îmi devenea coșmar
Când pașii tăi pluteau spre amăgiri.
Ningea cu stele-n haosul amar,
Cu stele reci, iar tu... tu îmi erai
Aproape de al Raiului hotar
Când se făcea că pleci, dar nu plecai.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre stele, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre ninsoare, poezii despre dor sau poezii despre coșmaruri
Liliacul a înflorit
A înflorit liliacul, floarea florilor,
Ea este leacul pentru cei
Care iubesc cu multă
Patimă, dragoste și dor.
Liliacul, frumoasă floare
Care înflorește pe meleagul meu,
El este ca un soare,
Care luminează chipul tău.
Mirosul lui îmbătător
E ca un vânt cald de primăvară.
El e ca un dulce fior
Care îți face viața mai ușoară.
Liliacul din nou a înflorit
Și s-a îmbrăcat în alb,
Parfumul lui s-a răspândit
Peste frumosul meu meleag.
poezie de Vladimir Potlog (2 mai 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre viață, poezii despre primăvară sau poezii despre lumină
Acces interzis
Am intrat din întâmplare
Sau hazard, pe strada ta.
Nu erau indicatoare sau ceva,
Semafoare, nici măcar.
Și-am ajuns în fața unui palat,
Am dat să intru, dar era încuiat.
Destinul pe post de portar,
Mi-a spus că acolo locuiești tu, dar ești mereu plecat,
Și ești foarte implicat
În realitatea i(mediată)
Și tot timpul călare,
Plecat la vânătoare.
I-am zis: - Dar stai puțin, el m-a invitat...
Și pe neașteptate, mi-a detectat,
Cu un aparat extrem de sofisticat,
Sentimentele.
Apoi mi-a spus implacabil și foarte încruntat:
-Aici accesul e interzis
Pentru persoanele
Cu gabaritul depășit
Al sentimentelor!
-Și pentru că ești la prima abatere,
Te sancționez cu avertisment,
Pentru data viitoare,
Îți voi confisca sentimentele!
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre semafor, poezii despre palate, poezii despre interdicții, poezii despre depășire sau poezii despre călărie
Aș fi vrut să-ți scriu în rusește, dar nu știu nici măcar calificativele: divin și geniu, prin care obișnuesc eu să-mi încep răvașele către tine. Te-am invidiat și te-am înjurat că ți-ai prelungit peste bunul simț concubinajul cu Stalin și m-ai lăsat singur în spațiul valah. Tu ești cel mai norocos dintre noi: îți refaci geografic etapele spirituale. Pe vremea când te-am cunoscut Moscova era o sursă lirică a temperamentului tău. Doar Napoleon și Rilke o mai iubiseră atât!
Emil Cioran în scrisoare către Petre Țuțea (24 martie 1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative, citate despre noroc, citate despre invidie, citate despre geografie, citate despre genialitate, citate despre concubinaj, citate despre Stalin, citate despre România sau citate despre Napoleon Bonaparte
Totul începe
ca o poveste cu a fost odată
luna dispăruse pe undeva
oamenii din oraș s-au refugiat
într-un pod unde nu se auzea nimic
cu o debara în care s-a ascuns
un peștișor de acvariu obișnuit
să se sperie de semafor
din garajele betonate pe jumătate
susurau mașinile ca niște obuze
să revenim la povestea începută
în orașul cu scările interioare
construite pentru întâlniri fatale
toate erau spirale haotice
blocurile erau atât de contorsionate
încât te întrebai ce arhitect a avut
această viziune cu încăperile
ce păreau mai degrabă hrube
sau săli de cinema pline cu ecrane
uneori tavanul te comprima
orașul părea de o imperfecțiune aberantă
moartea în oraș era facultativă și dragostea
o cenușă risipită de vânt în timpul iluziilor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre viziune, poezii despre sperieturi, poezii despre poduri sau poezii despre pești
Rugăciune
Mă înclin cu sufletul
Și fac o plecăciune,
Când sânul meu ia forma
Cupei mâinii tale,
Și-n gândul meu cel răvășit,
Am să rostesc o rugăciune,
Umilă, am să rog Cerul,
Să-mi dea să gust nectarul,
În care a picurat doi stropi
Din chipul tău,
De atâta sete,
Până la fund,
Voi bea paharul.
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini sau poezii despre gânduri
Tu
Pe ce Te-am cunoscut? Nu Te-am vazut
Si nu Te-am auzit; dar am stiut
Ca Tu erai Acela
N-am simtit
Nici falfairea hainei; neclintit
Era in casa totul si inecat
In bezna, cand deodata s-a miscat
Ceva, dar n-am stiut: in mine fu
Miscare, sau in juru-mi. Stiu ca Tu
Ai fost Acela. Nu, n-ai stralucit
In slava mare, nici nu Te-ai ivit
Sa-mi dai sa-ti pipai urmele de cuiu.
Dar Te-am simtit si n-as putea sa spuiu,
Cum ai venit si iarasi, cum Te-ai dus.
Simteam ca o putere de nespus
Ma-nvaluie, rapindu-mi suflul tot
Al vietii in varteju-i. Cum nu pot
Sa scriu, pe ce Te-am cunoscut? Orbit,
Tot sufletul imi tace ca un schit
Pe ce cunosti ca-i zi, chiar de nu vezi,
Si stii ca-i noapte, chiar daca veghezi?
Putea-voi sa gasesc vreun de-al Tau,
Cand gandul, ametit, se pierde-n hau,
Si-n minte-abia de pot sa-l mai cuprind?
Ce punte pana la Tine voi sa-ntind,
Pe care Tu sa vii, senin in jos?
Eu te-am simtit asa de luminos
Ca n-am putut sa vad. O vreme-am stat
Cu ochii-nchisi ca moarta. Nemiscat
Ai stat si Tu in mine, undeva,
Si eu in Tine. Dragostea era
Aceasta neclintire? Nu mai stiu
Dar mi se pare lumea un pustiu
Si ziua, intuneric nesfarsit,
De cand in noapte, Doamne, Te-am simtit,
Atat de-aproape. Dragostea era?
Stateam pierduta-n Tine, undeva,
Invaluita cald in Dumnezeu
Si Tu erai in mine, Doamne-al meu!
poezie de Zorica Zlatcu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre moarte sau poezii despre Dumnezeu
Rugăciune (variantă)
Mă înclin cu sufletul
Și fac o plecăciune,
Cum sânul meu ia forma
Cupei mâinii tale,
In care-am pus in taina
Un sarut
Ca pe-o pecete
De iubire,
Și-n gândul meu
Cel răvășit,
Am să rostesc o rugăciune,
Umilă,
Am să rog Cerul,
Să-mi dea să gust nectarul,
În care a picurat doi stropi
Din chipul tău,
De atâta sete,
Promit ca
Până la fund,
Voi bea paharul.
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni
Regăsit
Într-un loc întunecat tot respiram,
Unde dragul timp mă ținea în plasă
În amărăciune parcă mă scăldam
Și tristețea îmi era mireasa.
Eram doar un suflet în ceață aruncat,
Într-un loc unde domina tăcerea,
Când de lumină eram abandonat
Atunci nu stiam ce e iubirea.
Dar știu că astăzi te-am găsit
Inima îmi spune iar pe ea o înțeleg.
În fața ta fericit m-am prăbușit...
Am ajuns iubire să culeg.
Nu tânjesc să fiu pe placul lumii
Așa cum iubesc să fiu pe-al tău.
Nu doresc să văd în față norii
Ci râvnesc să fiu al tău pârâu.
Lasă-mă dragoste să-ți fiu, în noapte
Să respir la pieptul tău cel minunat,
Când toate ni se par absente,
Tu să fii ce îmi este destinat.
poezie de Costel Obadă (15 octombrie 2012), traducere de Obadă Costel
Adăugat de Costel Obadă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre tristețe sau poezii despre nuntă
Tăcerea din noi
Te-aștept și-acum, în fiecare seară,
deși-nțeleg că nu mai poți s-ajungi...
Pe-aleea noastră-au înflorit salcâmii,
nu vreau să te-ntristez și nici să plângi!
Dar cât de lungă-mi pare așteptarea
tăcerea grea se-așterne între noi...!
Ce-a fost rămâne doar o amintire
se scutură salcâmii de atâtea ploi...!
Rămâne doru-n cuget, ca o umbră,
iar chipul tău se-așterne peste ea,
încerc să-l trec prin rama din fereastră,
dar amintirea parcă nu mai vrea...!
Încep să uit a timpului măsură,
regretele din umbră mă-ncolțesc,
privesc uimit la chipul din oglindă,
pe zi ce trece văd că-mbătrânesc!
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Corneliu Neagu despre amintiri, citate de Corneliu Neagu despre tăcere, citate de Corneliu Neagu despre timp, poezii despre seară, citate de Corneliu Neagu despre seară, citate de Corneliu Neagu despre plâns, citate de Corneliu Neagu despre ploaie sau citate de Corneliu Neagu despre flori
Chipul tău
Chipul tău, vișin în floare,
Curcubeu de-alint și dor,
Patimă și provocare,
Nebunie sau amor.
Chipul tău, albă petală,
Orizont... abia sfințit
De o veșnicie goală
Și un cinic... infinit.
Chipul tău... exuberanță,
Îndrăzneală și plăcere,
Pasiune sau speranță,
Enigmatică... tăcere.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vișine, poezii despre plăcere sau poezii despre infinit
Pe când eram dusă, în alți ani, prin aeroporturi, în căruț, mă priveau toți; iar pentru că eram așezată, lumea părea că se uită la mine de sus. Era un cu totul alt plan existențial, acela din căruț; toți oamenii privesc de sus, te simți inferior oricui se uită la tine, iar toate lucrurile păreau mai mari, visurile mai înalte, mai departe, deci și obiectivele erau mai greu de atins. Privirile aruncate în jos mi se pareau devastatoare. Era un fel de a spune "Prea le aveai pe toate, trebuia să ai și tu măcar un necaz, ceva". Uneori, oamenii nici nu se uitau la mine, își fereau privirile "din bun-simț" așa credeau ei. Dar nimic nu doare mai mult decât să fii ocolit cu privirea. Ca și cum cei din fața ta și din jurul tău ar vrea să te vadă și te caută, dar se uită în cu totul altă parte, numai în dreptul tău, nu. Eu nu eram undeva, în depărtare, să mă caute din ochi; eram chiar acolo, în proximitatea genunchilor lor. E ca și cum mă căutau în viitor, iar eu eram chiar acolo, în prezentul lor. Era ca și cum aș putea conta pentru ei, dar altă dată; cândva, poate, în viitor; și nu acum, în clipa de față.
Doina Postolachi în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre înălțime, citate despre viitor sau citate despre prezent
Travis Bickle: Am să-ți spun de ce. Cred că te simți singură. Conduc des pe lângă locul ăsta și te văd. Văd o mulțime de oameni în jurul tău. Și văd toate telefoanele și toate chestiile astea de pe biroul tău. Nu înseamnă nimic. Apoi, când am intrat și te-am cunoscut, am văzut în privirea ta și în felul tău de-a fi că nu ești fericită. Și cred că ai nevoie de ceva. Și dacă vrei să-i spui prieten, poți să-i spui prieten.
Betsy: Și tu vrei să fii prietenul meu?
Travis Bickle: Hmda.
replici din filmul artistic Șoferul de taxi, scenariu de Paul Schrader (1976)
Adăugat de Alina Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prietenie, citate despre telefon sau citate despre fericire
Zburător trimis
Am înotat astăzi pe-un cer,
Era albastru cu aisberguri...
Nu era nimeni, eu stingher;
Era și alb, erau și neguri.
Urcam în rece de azot,
Dădeam din mâini, sau lin planam,
Simțeam miros de creozot
Când pasăre, în metal, treceam.
Și era frig, de-un aer rece,
Văzduh sub brațe îl simțeam,
Cu păr în vânt zburam, pluteam;
Sunt vis, un vis, ce nu mai trece.
Și mă înălțam în sus, ce-i jos,
Abis de negru se zărea...
Dar unde vreau, e sus, în jos
Și-acolo e "Planeta mea".
Și înot și tot mă-afund mereu
Și-i oxigen, respir mai bine...
E mai mult aer, sunt mai greu
Și-încă plutesc, azur mă ține.
Privesc din umăr, capu-ntors,
Văd verde, cafeniu și plumb
Și parcă-s obosit, sunt stors...
Îmi caut loc să stau... pe fund.
Și văd cutii mobile, fixe,
Zăresc și amoebe... mii
Se-ntrepătrund ca să existe
Ieșind, intrând printre cutii.
Planez încet și simt străfund
Văd totul la orizontală
Am terminat, revin în gând...
Găsesc sfârșit... în plictiseală!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre zbor, poezii despre verde, poezii despre păsări, poezii despre păr sau poezii despre prăpăstii
Chipul tău frumos și-un curcubeu
Un dor cumplit m-a-nvăluit iubire,
Un dor ce nu știu dacă are sfârșit,
Silueta-ți văd, o umbră în privire,
Timpul trece, eu, tot singur sunt ursit.
Ieri am desenat pe nori un soare,
Chipul tău frumos și-un curcubeu,
Să dea zilelor mele puțină culoare,
Și lumină blândă sufletului meu.
Ieri te-am desenat pe florile de tei
Să îți simt din nou parfumul dulce,
Te-am mai desenat pe stelele scântei,
Și pe aplecata frunză de la salce.
Azi pe unde trec, te văd și simt un gol,
Și nu am cum să te mai strâng la piept,
Din viața mea acum trece alt capitol,
Și-o eternitate de-ar fi eu te aștept.
poezie de Răzvan Isac (17 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre trecut sau poezii despre tei