Dovadă pentru eșafod
Fiecare cu ale lui, mergem ținându-ne de mână
cu monștrii verii, printre copaci și gânduri
îmbrățișate se întrezărește anxioasa siluetă
a nebuniei și mă întreb, ce-ai putea să-mi dai
tu,
fiu al caselor mari, în acest pătrat cu PH neutru,
înconjurat de atâtea icoane strâmbe
și picturi psihedelice, decât și mai multă risipă,
cînd judecătorii mei te adoră și te cântă
și te asmuțesc ca pe un câine care rupe
din propria carne, deși parfumul meu de femeie
străină plânge în tine cu ardoare
și adorație, știind că, oricum, vei deschide,
de multe ori încă, cartea vederii, dar nu sunt eu
cea care ți-arată toate astea, fiindcă eu,
abia acum, am ieșit din dulapul orbiei în care am stat
ascunsă o viață.
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre vară
- poezii despre plâns
- poezii despre pictură
- poezii despre nebunie
- poezii despre muzică
- poezii despre justiție
- poezii despre icoane
- poezii despre gânduri
Citate similare
Căldura și mișcarea membrelor provin de la corp;gândurile de la suflet. Astfel, din pricină că nu concepem ca trupul să gândescă în vreun fel, avem dreptate să credem că toate felurile de gânduri care sunt în noi aparțin sufletului. Și fiindcă nu ne îndoim că există corpuri lipsite de viață care se pot mișca în tot atâtea sau în mai multe feluri decât ale noastre și care au tot atâta sau mai multă căldură(ceea ce experiența arată în flacără, care ea singură are mai multă căldură și mai multe mișcări decât oricare din membrele noastre), trebuie să credem că toată căldura și toate mișcările care sunt în noi, în măsura în care nu depind de gândire, nu aparțin decât corpului.
Descartes în Meditațiile
Adăugat de Adina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre mișcare
- citate despre gânduri
- citate despre corp
- citate despre suflet
- citate despre trup și suflet
- citate despre viață
- citate despre foc
- citate despre existență
- citate despre dreptate
Perspectivă scenică
cerul a fost azi
de o ciudățenie spectaculoasă
cu rădăcini nervoase
și bucăți
de oameni împrăștiate
peste tot
îmi era și frică
la un moment dat
să nu cadă toate astea
peste mine
ar fi fost o baie de carne
inutilă
din care nici poezie
n-aș fi putut face
poate doar m-ar fi trezit
din acest somn
al realului
în care viața e
o microcameră de spionaj
în care e montat capul
meu
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre spionaj, poezii despre somn, poezii despre prezent, poezii despre poezie sau poezii despre frică
Motivul meu pentru viață
Dacă cutreier prin adâncul inimii mele
văd multe probleme,
mă întreb cum am rezistat
la atâtea tăieturi
și nu m-am plâns.
Am rezistat și mai lupt încă,
oricum viața mea este
fără sens și fără diversitate
care nu interesează
prea multe persoane.
Eu vreau să visez,
că va fi bine
să-mi ascund gândurile
să-mi ascund lacrimile
și să râd, să mă bucur
de zilele senine și fericite
atât de puține din câte au fost.
În cazul în care soarele meu...
va mai străluci încă
tu vreau să-mi dai căldură,
tu să mă faci să râd,
că tu ești soarele meu...
Cum aud vocea ta
inima mea zboară în rai.
Da, tu ești și
cerul meu plin de stele.
poezie de Eugenia Calancea (9 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre inimă, poezii despre zile, poezii despre zbor, poezii despre voce, poezii despre visare, poezii despre timp, poezii despre stele sau poezii despre râs
Cântec
petrecerea lumii, dragii mei,
se desfășoară altundeva
decât unde credeți voi, altundeva,
decât în lumea aceasta contextuală
care poate fi prinsă pe peliculă,
poate, în lumea umbrelor
de multe ori, mă întreb,
de ce oamenii se antrenează
printre ținte nedefinite,
printre ploi acide, goi,
alteori, de ce nu au vocația veșniciei?
fericirea este iluzorie, dragii mei,
și eu sunt de mână cu tinerețea mea
pictez bizoni albi și magici
în grădina paradisului pierdut
care seamănă cu grotele de la Altamira,
sau păsări roz flamingo cu gâturi
ca felinare, roșii, luminoase,
printre gheizere sulfuroase
într-una din zile, am sădit
un răsad de tuberoze, vracii azteci,
după lăsarea întunericului
nu le mai furau mirosul,
într-alta, am scris o istorie a spiritului
cu înțelesuri adânci în ființe
și în semnificațiile ființei
eu intru în ființă, ori de câte ori vreau,
dar nu în cea desăvărșită
când iubesc, intru în iubire
dar nu în cea desăvârșită
și nu mai mă văd din adâncuri
fiindcă am devenit umbră
și am văzut în jurul meu doar umbre
eu, mijlocitoare, între umbrele de pe pământ
și umbrele care nu mai sunt
eu- propria-mi umbră.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre întuneric, poezii despre tuberoze, poezii despre tinerețe, poezii despre roșu, poezii despre roz, poezii despre rai sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
A doua șansă
neîncrederea îmi ronțăia din răsărit
ca un șoarece din ușa de la casă
credeam că limita mea e sobrietatea
și digestia
uneori panica și contrapunerea
cu lumea electrică din creierii mei
ascunși în cabluri și instrucțiuni
de utilizare a luminii și altor șocuri
nu voiam prea multe -
să sparg niște nuci cu tocul
pantofului
să-mi fiu mie utilă
(alteori să-mi fiu mie dragoste)
deși
doar umbra mea era ceva sigur
iar în ultimul timp a prins și o crustă
galbenă
dureroasă
ca o rană chemătoare la tine
din primăvara lui botticelli
și dintr-o plăcută lentoare
în care m-am depersonalizat
fiindcă
în lumea noastră s-a exagerat mult
mi-am dat seama de asta
azi dimineață
când mi-am scos picioarele dintr-o
valiză
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre primăvară, poezii despre picioare, poezii despre panică, poezii despre neîncredere, poezii despre lumină sau poezii despre limite
Regrete
Si ce ași putea eu să-ți mai spun
Cînd totul este clar....
Mii sufletul scăldat în scrum
Dureri fără hotar...
Mă întreb daca mai are rost
Ce simnt acum să-ți spun
Stiu! toate-n viață au un cost
Eu rasplatesc din plin...
Si tot ce viața -mi oferea
Nu am luat cu împrumut,
Am răsplătit asa mereu
De zece ori mai mult.
Și n-am cerșit ce nu-i al meu,
Doar să iubesc am vrut...
Tu mi-ai trait în gînd mereu,
De cînd ne-am cunoscut!
Dar... pentru tine a fost un joc,
Ca un ping-pong.. asa!!!
Și jocul cînd te-a plictisit
Tu ai oprit la Ea!
Mii tristă azi suflarea mea
Si doare că niciodată tăcerea
Mesaje încă mult voi astepta
Care mereu imi vindecau durerea!
Scrisnind din dinti azi voi pleca
Nu vreau să-ți fiu povara,
Din Eu și Tu... Tu ai ales pe Ea
Spunînd că mă iubești a cîtă oară?
Cedez... ear tu, nu vei uita....
Imi vei simti absența!
Din Eu și Tu, tu ai ales pe Ea
Pastreaza diferența!!!!!
poezie de Tatiana Frunzete
Adăugat de Tatiana Frunzete
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre durere, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre suflet sau poezii despre răsplată
Risipitorii de rai
(jam-session cu Dorin Cozan)
D.
Această javră de care ți-e milă,
pe care zici tu c-am ucis-o, te-a făcut om.
Ai acum dreptul să strigi:
- Priviți, priviți, ce femeie
frumoasă și cultă a ucis acest animal.
Dar binele și picioarele tale,
au felul lor de a înșela evidența -
dreptul meu de a spune da și nu, totodată.
Această javră știa doar să latre,
să dea dracului din picior,
să scurme, flămândă mereu și însetată
de carne.
Te-am scăpat, fă-te că nu mă cunoști. Doar
nu vrei să-mi scâncești la picioarele de cal,
într-o zi, să te mântuie unicornul.
S.
Ehee, javra trăiește și ce javră, Alioșa!
rupe tot...
stilul, polițiști, demnitari
cai cu ochelari, mușchișori à la grozăvia
Hai, recunoaște, frumusețea e, în fapt,
sărăcia,
a duhului, a picioarelor și a binelui sfânt.
Te pomenești că ai fost, tu cu mine,
ha ha, tu cu mine adevărat și curat, hai
cât timp dai
să-ți scâncesc... fiu nesocotit ce ești tu,
eu, noi, ei,
toți
Risipitorii de rai...
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre cai, poezii despre zoologie, poezii despre unicorni, poezii despre sărăcie sau poezii despre sfințenie
Afară plouă, eu stau pierdută pe gânduri, ura și indiferența oamenilor, lipsa și depărtarea ta, iubirea mea nespunsă, toate aceste își împart rând pe rând ființa mea, și în mijlocul unui vârtej în care mă pierd mă întreb tainic și acum te întreb pe tine oare această tristă stare de lucruri se va schimba vreodată? Și te întreb acum pe tine mai serios decât nicicând - tu care spunându-mi că mă iubești m-ai făcut să sufăr amar o iarnă întreagă, încât sufletul mi-i bolnav - te întreb și te rog să-mi răspunzi face-mă-vei fericită, adică să ne înțelegem, eu înțeleg fericirea în aceea să fiu lângă tine, să fiu în fine a ta.
Veronica Micle în Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle (27 martie 1880)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre fericire, citate despre tristețe, citate despre schimbare, citate despre ploaie, citate despre indiferență sau citate despre iarnă
Earth Manager
Eu pot să împușc dintr-un glock 19 cu baloane,
apoi să șterg pereții de sînge, de parcă
am fost la război și totul s-a terminat tragic.
Pot crește la balcon portocali, povestind
tuturor că am moștenit acest har de la un duh
care a murit în blocul acesta prin 1914 și
acum se distrează și el cum poate. Pot să-mi
mai dau votul o dată platformei electorale
actuale, care scârțâie la fel de serios ca salteaua
bunicii la spital și nu ar fi o problemă,
dar bunica nu vrea să moară decât cu condiția
îndeplinirii acesteia, înainte de următorul scrutin.
Pot să mănânc pelin ca și cum aș mânca curmale,
lucru absolut necesar în rețetele de purificare
extraterestre. Pot să-ți recit o Biblie-ntreagă
sau un DEX, mult mai frumos decât aș putea
să-ți spun te iubesc. La final, pot și eu,
atât de femeie, să mă-nbăt și să fiu bărbată,
pentru tata, săracul, fiindcă el nici pân' azi nu poate
să creadă că primul lui plod e un drac de fată.
Pot să te vînd unei alte femei, fără regrete.
Să te răscumpăr apoi, mult mai docil
și mai plin de viață. Pot să-ți dau de mîncare,
oricînd dorești, poezii. Dar va veni o vreme cînd
noi toți, scriitorii ăștia nebuni, spînzurați
de propria lesă, ne vom aduna la aceeași masă
să-i cerem, lui Dumnezeu, iertare. Îi vom da
și șpagă. Deși tot ce am scris, dat la cuptoare,
ar putea încălzi pămîntul, cîteva milenii
de ger. Gravitatea a tot ce am scris, luată în
acoladă, va avea trei metri adâncime-n pământ.
Voi fi mare, voi fi dominantă, voi fi Earth Manager.
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre mâncare, poezii despre femei, poezii despre votare, poezii despre tragedie, poezii despre tată, poezii despre scriitori sau poezii despre război
Poate-atunci...
Să rup din toate stelele îmi vine
Și să le pun apoi în trupul meu
Că poate-așa voi străluci mai bine
Și mi-i băga în seama, Dumnezeu.
Să-mi pun o stea în fiecare mână
Și-n fiecare ochi să-mi pun o stea
Și trupul meu cu stele să rămână
Că poate, Doamne-atunci mă vei vedea.
Mă vor sui în ceruri printre ele
Vor lumina cu toate-n trupul meu
Și de voi plânge, lacrimile mele
Ți-or străluci pe față, Dumnezeu...
Și de-am să mor mă vei băga în seamă,
Voi fi și eu în ceruri cum e-o stea,
Vei ști că eu sunt cea care Te cheamă
Și-o lacrimă am fost pe fața Ta...
poezie de Adriana Cristea (10 iunie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre moarte sau poezii despre Dumnezeu
Sunt și deșteaptă, sunt și proastă. Sunt și frumoasă, sunt și urâtă. Sunt și curajoasă și fricoasă. Sunt bună și rea. Toate aceste caracteristici îmi aparțin. Și încă multe altele. Le arăt cu degetul spre ceilalți pentru că uneori nu le pot recunoaște în mine însămi. Integrez în mine totalitatea trăsăturilor umane căci nu aș putea recunoaște la ceilalți ceea ce nu există deja în mine. Oamenii din jurul meu sunt oglinzi care reflectă trăsături ale personalității mele de acum sau din trecut ori viitor. Atunci când îi accept pe ceilalți așa cum sunt, în realitate mă accept pe mine. Nu sunt nici mai bună, nici mai rea decât ceilalți. Sunt imperfectă. Lucrurile pe care le admir sau le detest la ceilalți se regăsesc și în mine însămi. Deseori fac lucruri prostești pentru că îmi doresc și eu, ca și tine, să nu fiu respinsă, îmi doresc acceptarea și iubirea celor din jur. Abia când renunți la măștile care te compun îți dezvălui măreția și perfecțiunea din tine. Acceptă că ai defecte și ai calități. Și de fiecare dată când arăți cu degetul spre ceva frumos sau urât amintește-ți că lumea reflectă ca o oglindă ceea ce este în interiorul tău. Așa cum Jacques Salome spune: Și acum vorbește-mi despre tine. Spune-mi cum sunt eu?
citat din Nina Elena Paraschivescu
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frumusețe, citate despre viitor, citate despre trecut, citate despre realitate, citate despre prostie, citate despre promisiuni, citate despre perfecțiune sau citate despre măști
Două femei
Eram în stație numai două femei,
ne uitam una la alta, studiindu-ne mai întîi
mîinile,
vedea că mîinile ei sunt mai frumoase
decît ale mele, dar îmi spunea:
- Ce frumoase sunt mîinile tale!
I-am zis mulțumesc, apoi am continuat
să ne uităm una la alta
studiindu-ne îndelung nasurile,
vedeam că nasul meu e mai frumos
decît al ei și i-am zis:
- Nasul meu e mai frumos decît nasul tău!
Nu mi-a spus nimic, nici timp nu avea,
căci tocmai se oprise un autobuz
care a luat-o din stație cu tot cu mîinile ei
frumoase, de parcă nu fusese
niciodată acolo, deși voi tine bine minte
mîinile ei, puțin mai frumoase
decît ale mele. Apoi și ea și-a adus aminte
că, în acel moment, eu nu aveam
cum să-mi văd nasul. Deși putea fi altfel,
fiindcă
eram în stație numai două femei,
nu ne cunoșteam și nu ne uitam una la alta
și chiar dacă ne-am fi cunoscut
nu ne-am fi plăcut deloc, chiar dacă
la un moment dat ne-am îmbrățișat,
ne-am povestit viețile noastre,
ne-am căsătorit copiii și totul a durat
cît am așteptat autobuzul în stație,
apoi ne-am despărțit, dar mîinile noastre,
multă vreme încă, s-au tras de păr.
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nas, poezii despre autobuze, poezii despre păr, poezii despre mulțumire sau poezii despre căsătorie
Da
niște nori mari de uraniu se întindeau
peste mișcările mele
unii și-au deschis apogeu sau găinării
ori s-au apucat de politică
numai eu dragul meu
te-aștept îngropată într-o stare critică
aproape că te-am lăsat în casă
te-am dat și cu var că erai
atât de obosit și de la oboseală
atât de închis la culoare încât ochii mei
peste tine curgeau
smoală
când eu mi te doream în alb
mai mult decât alb te doream de un alb
bizar cu gust de cerneală
și la sărut cu un pic de iuțeală
dar asta a devenit imposibil orașul meu
dispare de pe hartă face ciroză
arde
apropiații mei tac în tăcerea lor sunt
o aberație altfel spusă
un atac la creație
dar mie
mie nu îmi pasă dacă tu nu vii
dacă tu nu vii mă vei vedea oricum singura
femeie în viață
atât de bătrână în tinerețea ei
singura care se poate-ntreba
ce oameni inumani au dat chibrituri la copii
la copii
la copii și inima mea ar făcea
zoom și toată ființa mea poetică ar ploua
în orgoliu
nu există dor
există doliu
chiar și azi
ai tras plapuma zilei numai de partea ta
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre politică sau poezii despre ploaie
Eu sunt femeie
Eu sunt femeie, și-nseamnă că-s actriță.
Joc mii de roluri și am si mii de fețe,
Eu sunt femie, sunt cea mai rea ființă
Aleg drumurile scurte si istețe.
Eu sunt femeie, și mint fară să vreau
Și fac orice pentru a cuceri
Pot într-o clipă sufletul să-ți iau
Eu sunt femeie, iubesc și pot urî...
Eu sunt femeie, și sunt ca și pustiul
Pot să sufoc, și pot să-ți ard privirea,
Și pot sa fiu și apa, atunci când îți e sete
Dar să nu mă bei, de vrei să simți iubirea.
Eu sunt femie, mai pot și ajuta
Pot să gasesc răspuns, când cineva mă-ntreabă,
Fiind femeie multe aș putea...
Dar sunt femeie, și pot să fiu și slabă...
Eu sunt femeie, și multe ori bârfesc,
Și câteodată mă prefac că-s tristă,
Cu aceleași chip al meu cel îngeresc
Sunt atât de multe ori și egoistă.
Eu sunt femeie, sunt marea fericire
Pe care bărbații nu o prețuiesc
De-s dură sau sunt rea, toate-s din iubire
Și din iubire pot să și urăsc.
Puternică sunt azi, mâine răzbunătoare
Așa că fugi de mine când sunt ca o scânteie,
Și chiar de slabă sunt și plâng fără-ncetare
Eu sunt și voi rămâne tot femeie...
poezie de Anna Panovici (14 iulie 2008)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre viitor, poezii despre superlative sau poezii despre minciună
Laudă întoarcerii
Pe cînd venea algebra
la noua adunare,
în vrăbii se-aduna o mare tragedie,
duceau cu ele febra
nebănuitei stări
de bine general
spre cultul inepției,
fumam țigări drăcești
la geamul cu satiră,
de liră se lipiseră păduchii
ca lichenii de coastele stîncoase
și numai mama vie
de-atîtea grozăvenii
plîngea,
de jalea mea,
cu multă lăcomie.
I-am dat un telefon
și dintr-o moarte
ieșise-n plină grevă
o viață speriată,
dar albă și frumoasă ca o țară
din care
nu-i plecase
copilul niciodată.
Ne-ntoarcem tot acolo -
un fel de odă formei de-a fi
mereu sărac,
cînd bogăția orei
ne știe-n plină trudă,
deși eu tot aștept
să ne apuce ciuda de gulerul
ecoului nimicului intens
în care întrebarea
dacă-l cunosc pe Iuda
ni s-ar putea părea o maximă
stupoare
din care ispitire-ar ieși
pe contrasens
și-ar oferi la toți un cod de bare
din mîna mea, spre tine,
curgînd ca o nebună în valuri
de campari.
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vrăbii, poezii despre telefon, poezii despre sperieturi sau poezii despre ore
Fara tine ce-i poetul...
ascunsă în poezie,
printre rime, printre versuri,
printr-o mare armonie,
cu atât de multe sensuri
ascunsă dar și privită
de poeții ăstor vremuri,
tu, femeie prigonită
și speranța multor ceruri
ochii tăi pe mulți vrăjiră,
părul tău, culori de munte,
pielea moale ca de ceară,
buzele de coapte fructe
ascunsă în poezie,
dar și muza din iubire,
și a lui și-apoi o mie,
darul tău dintr-o răpire
și te-am scris în multe rânduri,
aranjate, ticluite,
chinurile și frământuri,
până-n zorii dinspre noapte
ascunsă în poezie,
tu minune, tu femeie,
ce mai dar să-ți fiu eu ție,
să mă scapi de nebunie
fără tine ce-i poetul,
nopțile ce-s fără tine,
florile și-apoi versetul,
fără tine nu au rime
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre versuri, poezii despre ochi, poezii despre munți sau poezii despre fructe
Dacă ești înconjurat de oameni care cheltuiesc tot ceea ce câștigă, sunt șanse foarte mari să devii o mână spartă. Dacă ești înconjurat de oameni care se duc mai mult la lupte decât la concerte, după toate probabilitățile vei ajunge ca ei. Aceasta este puterea exercitată de semenii tăi.
Jim Rohn în 7 Strategii pentru obținerea bogăției și fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre devenire
Nu. Nu știu ce parte din viață urmează
Poate-s doar umbrele care mă contabilizează.
În camera sufletului, destul de mică,
aveam puține lucruri, mai nimica.
Presimt că asta-i tot ce mai contează!
În camerele mari din inimă
dedicate sentimentelor delicate,
abia acum am făcut curat.
Aici, era o colecție de gânduri rușinoase!
Dincolo, un insectar de idei inventate,
aproape vii, care încă mai urinau!
La geam era o gheretă cu tejgea:
consignația mea cu vise-mprumutate.
Am aruncat toate deșertăciunile,
am pus becuri, șters praful, perdele...
am stropit cu aghiasmă, am tămâiat;
acum toate sălile astea mari sunt goale.
În mine văd tot mai bine un om împăcat
și simt lumina și rostul creației...
A trecut un sfânt tăcut... și m-a înfiat.
Pentru el făcusem curat!?
O bucurie-nflorită ce ma-ngenunchiat!
poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre sfinți, poezii despre rușine sau poezii despre inventatori
Nu da putere celor din jur. Indiferent de care sunt valorile tale, credințele tale, comportamentele tale, trăiește-ți viața după principiile dorite de tine, nu pentru aprobarea celor din jur. La sfârșitul zilei, fiecare individ se întoarce la propria viață mizerabilă și chinuită iar tu, după toate eforturile tale ești oricum dat uitării. Fiecare crede că problemele lui sunt cele mai mari așa că nu te mai chinui să fii cumva pentru alții. Fii tu, câștigi mai mult timp și energie pentru tine.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre valoare, citate despre uitare, citate despre superlative, citate despre sfârșit, citate despre principii sau citate despre energie
Justification act
poemul acesta te va căuta mult
nu are rezerve interdicții
dar nici credință
poemul acesta te va durea
e ca un sfredel imens
care îți intră în inimă chiar acum
aruncînd în aer bucăți
de poeme mai mici și mai grele
poemele mici
cu măreția gîndului lor
calcă peste poemele mari
și le acoperă cu o mantie neagră
ca pe niște morți
în luptă
dar totul e bine
în poemul meu mare
astăzi
în vara lui 2019
cînd tocmai ai fost trecut la cheltuieli
pentru știință
iar eu mi-am luat
cea mai schimbătoare la față
rochie nouă
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știință, poezii despre rochii, poezii despre negru sau poezii despre interdicții