Stimate critic

Stimate critic, azi cu sârg vorbeşti,
Adu-ţi aminte că-i în top prostia,
În timp ce tu te-nfoi şi schilodeşti,
Se zbate-n travaliu, poezia!

Ia spune-mi drept, de ce împroşti şi-arunci
Cu vorbe aspre peste orice artă,
Ştii tu ce-nseamnă naşterea de prunci?
Ai scris în viaţa ta, măcar o dată?

Eşti aprig în purtare, nesimţit,
Nu-ţi place versul clasic, nici rebel,
Te cocoţezi avid ca un smintit
Şi vrei elogii ample, fel de fel.

Eu zic, stimate critic literar,
Să îşi cunoască fiecare ţelul
Şi când vom sta pe un egal cântar
Să-mi poţi analiza cu drag, poemul!

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

critic literar

Critic literar. Specialistul în datul cu creionul peste degetele scriitorilor care n-au învăţat să scrie.

definiţie aforistică de Cornel Stelian Popa (21 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adu-ţi aminte

Adu-ţi aminte de cerul sub care te-ai născut,
află povestea fiecărei stele.
Adu-ţi aminte de lună, descoperă cine-i ea.
Adu-ţi aminte de naşterea soarelui în zori,
acesta-i cel mai puternic punct al timpului.

Adu-ţi aminte de asfinţitul soarelui care deschide poarta nopţii.
Adu-ţi aminte de naşterea ta, de lupta mamei tale
pentru a-ţi da formă şi respiraţie. Eşti evidenţa
vieţii ei şi-a mamei ei.
Adu-ţi aminte de tatăl tău. El, de asemenea, e viaţa ta.

Adu-ţi aminte de pământul a cărui piele eşti:
pământ roşu, pământ negru, pământ galben, pământ alb,
pământ cafeniu, noi toţi suntem pământ.
Adu-ţi aminte de plante, de copaci, de fiinţele vii care toate
au triburile lor, familiile lor, istoriile lor. Vorbeşte-le,
ascultă-le. Ele sunt poeme vii.
Adu-ţi aminte de vânt. Adu-ţi aminte de vocea lui. El cunoaşte
originea acestui univers.

Adu-ţi aminte că tu eşti toată omenirea şi că toată omenirea
este fiinţa ta.
Adu-ţi aminte că tu eşti acest univers şi că acest
univers este fiinţa ta.
Adu-ţi aminte că tot ce este mişcare, care creşte, eşti tu.
Adu-ţi aminte că limbajul provine din asta.
Adu-ţi aminte de dansul care-i limbajul, că viaţa este.
Adu-ţi aminte.

poezie de Joy Harjo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui critic literar

Temutul critic I. C.
Sincer spun, îmi place:
Când scriu slab mi-o zice,
Când scriu bine... tace!

epigramă de Emil Şain din Epigrame şi epigramişti (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui critic literar nu-i poate veni de hac dacât un alt critic literar.

aforism de Mihail Mataringa (11 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

critic literar

Critic literar: poet cu bobina arsă.

definiţie aforistică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

critic literar

Critic literar

Călăuză pe itinerar.

monostih de David Boia (16 martie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Critic literar la... stomatolog

Ca şi critic literar,
Cu durere şi aplomb
Constat: Este temerar
Medicul stomatolog.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vrei cu adevărat să obţii ceva, nimeni şi nimic nu-ţi poate sta în cale. Când ai un vis pe care vrei să îl atingi, cu siguranţă poţi să faci asta dacă faci din el o prioritate, investeşti timp, energie şi resurse de orice fel.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui critic literar

Şi-a transformat condeiu-n sapă
Şi-i priceput, la o adică:
De bagă el pe unu-n groapă,
De-acolo nu se mai ridică.

epigramă de Sorin George Vidoe din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui critic literar

Un critic literar şi om de vază
Prin testament s-a vrut incinerat.
Cenuşa - cerul să i-o aibă-n pază,
Că mult prea mult pământul l-a... răbdat!

epigramă de Ion Cănăvoiu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul baroc

Am
să
scriu
un
poem

Despre
naşterea
triumful
şi
sinuciderea
poemului

Un
poem
recitat
demenţial

De-
un
critic
celebru
şi
blestemat

Un
critic
parodist
şi
parolist

Iată
scriu
şi
cuvintele
devin
lucruri

Tac
şi
tăcerea
devine
parodie

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi critic literar nu înseamnă că l-ai apucat pe Dumnezeu de un picior. A fi critic literat - iată o profesie ingrată!

Marin Sorescu în Uşor cu pianul pe scări (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui critic de poezie

Să fii critic literar
Când de versuri n-ai habar,
Săvârşeşti o blasfemie
Tot vorbind de poezie.

epigramă de Gheorghe Busuioc din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui critic dificil

Acerbul critic ieri mi-a spus aşa:
- Ce timp frumos! Ce vreme minunată!
Am fost surprins. E pentru prima dată
Când criticul a lăudat ceva.

epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp trecut

Tresăream, când treceai pe alee şi ochii priveau
Ce femeie! Imi place.
Vorbeam despre tine cu prietenii mei, ascultau,
Dar acum să-mi dai pace!

Vrei să-mi spui multe, simţi ceva pentru mine.
Ce simţi? Nici nu ştii.
N-am timp eu de vorbe, de fapte, şi nici timp de tine
Să pleci. Inapoi să nu vii.

Nu-ţi mai uda ridurile, nu fac decât să se-adâncească.
Mai bine taci, cum şi eu am tăcut.
Tu vrei când te văd, să te-ating şi inima mea să dorească.
Te uită-n oglindă, ţi-e timpul trecut.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui critic (V)

Abia ştie să citească din abecedar
Şi se crede cel mai mare... critic literar.

distih de George Budoi din În Ţara lui Invers, capitolul "Recunoaşteţi personajul?" (8 iulie 2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui critic literar

Are stofă, evident,
Critic, ce mai, "tura-vura",
Cărturar inteligent,
Până nu-ntrece măsura.

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pseudocritic literar

Văd cu drag că mă citeşti,
Nu-ncetezi să mă uimeşti,
Eşti un "geniu", "Dumnezeu",
Nu scrii tu să critic eu?

epigramă de George Budoi (4 aprilie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog cosmic

Nu-ţi dau adresa mea din univers.
Sunt pe net, printre încă cei vii,
care ştiu că nu ştiu.
Dacă însumez defectele mele, sunt om.
Nu mă întreb de ce trăiesc,
dar îmi place din când în când.
Am şi momente când sunt fericit,
dacă ştii ce-i fericirea!?
La voi cum este?
Am înţeles, eşti un fel de robot
fără iubire în programare
şi nu te enervează ţânţarii.
Nu am fost pe alte planete,
dar pot visa orice.
Nu ştii ce-i aia vis?
Mi-e milă de tine!
Nici milă nu ştii ce-nseamnă?
Deci, nu aveţi nici Dumnezeu?
Păcat! A, nici păcat
nu ştii ce înseamnă?
Totuşi, de ce exişti?

poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea ocupat

Când m-ai văzut, mergeam pe drum,
Părea că te-ar fi ameţit
Aroma-mi fină de parfum,
Stimate domn prea obosit.

O clipă m-ai privit, intens,
Mi s-a părut că mi-ai zâmbit,
Nu ţi-am răspuns, nu avea sens,
Păreai un domn prea ostenit.

Ne-am mai intersectat o dată,
Ai îndrăznit de mi-ai vorbit,
Eu am rămas cam încurcată,
Stimate domn prea obosit.

M-am întrebat ce căutai
Pe drumul meu, tu ai oftat,
O clipă numai mă priveai,
Stimate domn preocupat.

Preocupat să treci mereu
Călcând grăbit şi apăsat
Pe drumul care merg şi eu,
Stimate domn prea ocupat?

Era, poate, coincidenţă
Păreai aşa nevinovat
Că ne-ntâlneam cu-aşa frecvenţă,
Stimate domn, prea ocupat.

Doar te-am privit cam intrigată,
N-am înţeles, doar m-am mirat:
Ţi-o fi cărearea ocupată
Stimate domn, preocupat?

poezie de Florentina Mitrică (29 mai 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!